Noi succese impotriva spalarii banilor in UE

Cetatenii europeni vor avea acces la registrele care contin date despre proprietarii companiilor, fara a fi nevoiti sa demonstreze un ”interes legitim”. De asemenea, trusturile vor fi obligate la aceeasi transparenta ceruta firmelor, potrivit unor amendamente la Directiva europeana impotriva spalari banilor adoptate recent in Parlamentul European.
In prezent, cei interesati de astfel de date erau obligati sa demonstreze acel interes legitim, fapt care ingreuna accesul autoritatilor, profesionistilor, al jurnalistilor sau al grupurilor de lobby la aceste informatii. 

Cum sunt afectate trusturile de aceste schimbari?

In cazul trusturilor, acestea au fost exceptate de la prevederile directivei, dar, dupa intrarea in vigoare a acestor amendamente, vor fi obligate sa ofere informatii ca si celelalte firme, inclusiv referitoare la proprietarii sau beneficiarii afacerilor. 

Grupul Verzilor, Alianta Libera Europeana, a salutat deciziile adoptate in comisiile de specialitate, considerand votul un mare succes in lupta impotriva spalarii banilor. 

„Evaziunea si evitarea taxelor genereaza pierderi statelor, atat din interiorul Uniunii cat si din afara, de miliarde de euro anual. Structurile complexe ale companiilor le ajuta sa ascunda banii de care este atata nevoie pentru a tine in functiune spitalele, scolile, unitatile de ingrijire medicala, dar si pentru lupta impotriva saraciei. Prin instituirea unui registru public pentru companii si trusturi, Parlamentul European vrea sa faca lumina in aceste structuri pentru a combate practicile fiscale incorecte”, a declarat europarlamentarul Sven Giegold, responsabil cu politicile financiare si economice din Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana.

Sanctiuni mai dure pentru cei care incalca regulile

Totodata, el a subliniat faptul ca s-a ajuns la un acord clar cu privire la faptul ca trebuie aplicate sanctiuni mai dure pentru cei care incalca regulile impotriva spalarii banilor, in paralel cu instituirea unor masuri de descurajare a ”trucurilor” folosite in evaziune, pentru a demonstra cetatenilor ca Uniunea Europeana este capabila sa ii urmareasca pe cei care evita sa plateasca taxele. 


”Marea majoritate a membrilor PE a sustinut instituirea unui control mai strict asupra celor care fac aceste practici posibile. Trebuie sa punem interesul pentru bunul public deasupra celor cateva intreprinderi si banci criminale. Suntem multumiti de faptul ca am reusit sa impunem propunerea Verzilor de a intari registrul din piata imobiliara, astfel incat sa se stie cine este proprietarul de drept al unor terenuri si proprietati”, a mai spus Giegold. 

In opinia sa, domeniul imobiliar este deseori utilizat in mod abuziv cu scopul spalarii banilor, si este esential sa existe informatii publice cu privire la cel care beneficiaza de proprietatea detinuta. 
 
”In atat de multe din cazurile recente de evitare a platii taxelor, implementarea deficitara a creat la fel de multe probleme ca si legislatia insuficienta. Propunerea noastra, sustinuta de majoritate, va oferi Comisiei Europene puterea de a verifica autoritatile competente din statele membre pentru a se asigura ca acestea aplica regulile, astfel incat sa impiedice aparitia unor noi scandaluri in acest domeniu”, a adaugat Giegold. 

Amendamentele mentionate vor fi supuse votului in Plenul Parlamentului luna aceasta.

Metodele confuze de prezentare a ofertelor revin in practica bancilor

`Intr-o perioada in care putine banci mai ofera deponentilor un castig real la economiile din depozite bancare, un articol publicitar postat pe unul dintre site-urile cu trafic important atrage atentia. O banca anunta ca ofera un castig de 4,5% la economii, “uitand” sa precizeze, insa, care este perioada de economisire necesara pentru in astfel de castig. 

Desi suntem in anul 2017, practici de vanzare pe care le consideram de mult apuse, mai sunt inca adoptate de bancile aflate in cautare de clienti si de lichiditati. 

”Banca Comerciala Carpatica a lansat o noua oferta pentru depozitele in lei garantand un castig de pana la 4,5% pentru depozitele in lei la 24 de luni si zero comisioane la administrarea depozitului sau retragerea banilor din depozit in ziua scadentei”. Asa suna anuntul de promovare, postat sub forma de articol publicitar pe un site de stiri foarte cunoscut.

Care este dobanda anuala oferita de banca?

Modalitatea de exprimare, care se regaseste intr-o forma relativ similara si pe site-ul bancii, il poate face pe un deponent neavizat sa creada ca a dat marea lovitura si ca beneficiaza de fapt de o dobanda de 4,5% pe an, pentru un depozit cu scadenta la 2 ani. In realitate, insa, respectivul castig este obtinut la finalul celor doi ani de economisire, si nu reprezinta nicidecum dobanda anuala. Aceasta este, de fapt, de 2,25% pe an. 

Iar o dobanda de 4,5% pe an, pentru un depozit cu scadenta la 2 ani ar putea fi intr-adevar o oferta de nerefuzat, in conditiile in care dobanzile anuale pentru depozitele cu scadenta la 2 ani nu depasesc la nicio banca din Romania nivelul de 2,4%.

Analizand oferta in context, se observa ca Banca Comerciala Carpatica nu ofera insa o dobanda anuala peste piata, existand oferte cu dobanzi usor mai mari, conform tabelelor comparative Conso.ro

. Astfel, Idea Bank plateste o dobanda de 2,35% -2,4%, in functie de suma economisita, iar Intesa Sanpaolo plateste deponentilor o dobanda similara Bancii Carpatica, respectiv 2,25%

Top dobanzi depozite pe 2 ani in lei

Denumire Banca	Tip dobanda	Rata dobanzii
Idea Bank	fixa	2.40%
Intesa Sanpaolo Bank	fixa	2.25%
Carpatica	fixa	2.25%
Libra Internet Bank	fixa	2%

Prin urmare, deponentii trebuie sa manifeste o atentie sporita fata de modul de exprimare a dobanzilor din campaniile publicitare,. 

Aceasta practica nu este insa una noua, in trecut existand banci care au iesit in fata potentialilor clienti cu un exemplu similar. Si atunci, la fel ca si acum, Conso.ro a explicat clar, pe intelesul consumatorilor, cum stau lucrurile, pentru a-i ajuta sa ia decizia corecta de economisire. 

Ce sume economisesc romanii in depozite?

Mai mult, anuntul publicitar ofera si un exemplu de calcul care nu este adaptat comportamentului de economisire al majoritatii romanilor. Potrivit acestuia, la 50.000 de lei economisiti pe 2 ani, castigul efectiv (net) dupa scaderea impozitului pe dobanda (de 16%) ajunge la 1.890 de lei. Pe de alta parte, pentru 10.000 lei, acesta este de 378 lei.

Din cele mai recente date prezentate de Banca Nationala a Romaniei rezulta ca, din cele aproximativ 10 milioane de persoane care au depozite bancare, 40% (4 milioane de deponenti) detin sume mai mici de 100 de lei. Mai mult, media acestor depozite este de doar 21 de lei.  

Alte doua milioane de deponenti au in banci sume cuprinse intre 100 si 1.000 de lei, inca 3,4 milioane de clienti au economii cuprinse intre 1.000 si 50.000 de lei, si doar 600.000 au depozite de peste 50.000 de lei.