ANAF vrea acces direct la datele celor care detin domenii .ro

Fiscul vrea sa aiba acces direct la baza de date care contine datele de identificare ale persoanelor fizice care detin domenii cu extensia .ro. Institutia anunta ca va semna un protocol de colaborare cu Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Informatica - I.C.I. Bucuresti in acest scop. 

In baza protocolului, ICI Bucuresti va pune la dispozitia Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) datele necesare pentru ''indeplinirea atributiilor care ii revin privind colectarea veniturilor si prevenirea si combaterea evaziunii si fraudei fiscale''. 

Protocolul are ca obiect colaborarea partilor in vederea transmiterii datelor de identificare din baza de date a ICI Bucuresti ale detinatorilor domeniilor cu extensia .ro, inregistrate in serviciul RoTLD (www.rotld.ro), anunta ANAF printr-un comunicat de presa. 

„Furnizarea datelor de catre ICI Bucuresti se va realiza cu respectarea legislatiei in vigoare”, se precizeaza in comunicat.

Cum se va derula schimbul de informatii

Directia Generala Tehnologia Informatiei din cadrul ANAF va asigura aplicatia informatica de interogare domeniu/vizualizare raspuns, prin care vor fi obtinute informatii despre proprietarul/proprietarii unui domeniu sau a unei liste de domenii de internet din Romania.

La randul sau, compartimentul de specialitate, RoTLD, din cadrul ICI Bucuresti, va dezvolta serviciu web prin care se vor transmite informatiile, conform procedurii comune de lucru. 

In prezent, in Parlament exista un proiect referitor la prezentarea publica a datelor de contact ale persoanelor fizice care detin domenii web fara consimtamantul acestora. 

Acesta a fost, insa, respins de senatori la finalul anului trecut, si ulterior a fost blocat dupa ce guvernul a aratat ca o astfel de masura incalca normele Uniunii Europene.

Cat pret pun romanii pe asigurari?

Asigurarile nu reprezinta o prioritate pentru romani. Acest aspect reiese din datele publicate recent de Eurostat, care arata ca bugetul alocat lunar pentru astfel de cheltuieli in Romania este cel mai mic din Uniunea Europeana. Pe de alta parte, cel mai mult cheltuiesc lunar romanii pe mancare. 

Costuri lunare importante mai au locuitorii din Romania si cu casa, insa dau bani multi si pe transport, telefon, precum si pe bauturi alcoolice si tutun. 

Astfel, datele Eurostat arata ca mai mult de un sfert (27,9%) din banii incasati lunar de un roman merg pe alimente. La polul opus se situeaza cheltuielile cu asigurarile, pentru care se aloca doar  0,3% din venitul lunar. 

Prin comparatie, media UE privind cheltuielile cu mancarea este de 11,1%, iar britanicii aloca cel mai mic procent (7,3%) din veniturile lor acestor cheltuieli. O explicatie ar putea consta in faptul ca locuitorii Regatului Unit au venituri mult mai mari decat cele ale romanilor. 


In privinta asigurarilor, media UE este de 2,5% din venitul lunar, iar cel mai mare procent alocat acestor cheltuieli se intalneste in Olanda, cetatenii acestei tari cheltuind 4,2% din bugetul lunar pe asigurari (de viata, sanatate, casa, masina etc.)

Pe de alta parte, desi romanii dau o buna parte din bani pe mancare, merg foarte rar la restaurante sau cafenele. Acest aspect reiese din faptul ca se afla pe ultimul loc in clasamentul european al cheltuielilor din aceasta categorie ca procent din veniturile unei gospodarii, cu un procent de 1,1% din buget alocat in acest scop. 

La polul opus sunt spaniolii, cu 14,6% din veniturile gspodariilor, iar media UE este de 6,8%. 

Cheltuielile cu casa, o cincime din venitul romanilor

Romanii dau destul de mult din venitul lunar pentru cheltuielile cu casa (chirie, rata, intretinere, reparatii sau utilitati), respectiv 21,5%. La acest capitol de cheltuieli media UE este de 24,4%, iar procentul cel mai mare este alocat in Danemarca, respectiv 29,7%. In schimb, locuitorii din Malta cheltuiesc cu casa doar 10,1% din bugetul lunar.
  
Bani destul de multi dau romanii lunar si pe carburanti si intretinerea masinii personale, respectiv 6,3% din bugetul lunar, foarte aproape de media UE de 6,5%. 

In privinta cheltuielilor pentru alcool si tutun, locuitorii din Romania se plaseaza peste media europeana de 4%, cu un procent de 5,7% alocat pentru astfel de produse. 

Fruntasi la cheltuielile cu telefonul

De asemenea, un procent important din venitul lunar al unui roman merge pe servicii de comunicatii (telefon, posta, internet), respectiv 4,1%, aproape cel mai mare din UE. Romanii sunt depasiti la acest capitol doar de greci, care dau 4,4% din buget pe astfel de servicii. Media Uniunii Europene la acest capitol este de doar 2,5%. 

In schimb, la alocarea de bani pentru cumpararea unei masini noi, sau a unui alt mijloc de tranport (motocicleta, bicicleta etc.) Romania este pe penultimul loc din Europa, cu doar 2% din venitul lunar, in fata Slovaciei, mai arata datele Eurostat.

Cehia pregateste taxarea suplimentara a bancilor

Taxarea suplimentara a bancilor tinde sa se extinda in Europa. Autoritatile din Cehia au anuntat, recent, ca vor propune implementarea unei astfel de taxe pentru a sprijini finantarea scolilor si a infrastructurii, dar si pentru a limita scoaterea profiturilor din tara, scrie Reuters. 

Planul, prezentat de premierul ceh, propune aplicarea taxei in patru trepte, in functie de marimea activelor. Cel mai ridicat nivel il va reprezenta o taxa de 0,3% din activele bancilor care au active de peste 300 de miliarde de coroane (11,8 miliarde de dolari).

"Nu putem inchide ochii la faptul ca, in ultimii ani, mai mult de jumatate din profiturile bancilor a ajuns peste hotare. Vrem sa schimbam asta", a afirmat premierul Bohuslav Sobotka.

Alte 15 state europene percep astfel de taxe

Partidul aflat la guvernare in Cehia estimeaza ca aceasta taxa speciala, pe langa impozitul pe profit de 19%, ar putea aduce anual la buget 11 miliarde de coroane (433 de milioane de dolari). Reprezentantii acestuia argumenteaza ca o astfel de taxa exista in alte 15 state din Uniunea Europeana, inclusiv in statele vecine Cehiei.

O aplicare a taxei la valoarea activelor totale ar dubla impozitul pe profit platit anul trecut de bancile din Cehia si ar afecta semnificativ profiturile lor. 

Asociatia bancilor prezente in Cehia a evitat sa comenteze informatiile referitoare la aplicarea unei astfel de taxe, insa ministrul Finantelor, Andrej Babis, este de parere ca aceasta va afecta clientii bancilor, creditele pentru persoane fizice si juridice devenind mai scumpe. 

Principalele banci prezente pe piata din Cehia sunt subsidiare ale bancilor din Europa Occidentala: KBC (Belgia), Erste Group Bank (Austria) si Societe Generale (Franta). Cea mai mare banca listata fara un partener extern major este Moneta.

Actiunile bancilor listate au reactionat si au scazut, imediat dupa anuntul premierului cu privire la propunerea de a taxa suplimentar profiturile bancilor. 

Polonia taxeaza si companiile de asigurari

Cehia nu este un caz singular in regiune. Anul trecut, Parlamentul Poloniei a aprobat legea care prevede taxarea anuala cu 0,44% a activelor bancilor si companiilor de asigurari, care se estimeaza ca va aduce la buget 4,4 miliarde de zloti (1,1 miliarde de dolari).

Legea vizeaza bancile de pe piata interna, sucursalele bancilor straine, diviziile institutiilor de creditare, casele de economii, companiile de asigurari si reasigurari.

In Polonia, atat sectorul bancar, cat si cel de retail sunt controlate de companii straine. Bancile se afla sub presiune din cauza ratelor scazute ale dobanzilor, iar investitorii sunt ingrijorati de posibilitatea adoptarii unei legi privind conversia in zloti a creditelor in valuta, ale carei costuri sunt estimate la peste 5,9 miliarde de dolari, mai scrie Reuters.

In aceste conditii, criticii sustin ca impunerea unor noi taxe in sectorul bancar si cel de retail vor avea consecinte nedorite, deoarece costurile vor fi transferate clientilor.