Serviciul ''cash back'' ramane optional pentru magazine

Serviciul prin care clientii pot solicita sume de bani in numerar in magazine, denumit ”cash back”, ramane optional pentru comercianti. Deputatii au dat votul final pe modificarea Legii care, initial, prevedea ca magazinele sa fie obligate sa ofere acest serviciu platitorilor cu cardul. 

Legea privind modificarea OUG 193/2002 referitoare la introducerea sistemelor moderne de plati a trecut in primavara acestui an de Parlament, insa a fost retrimisa de presedintele Klaus Iohannis la reexaminare.

Senatorii au modificat-o la inceputul lunii septembrie, in sensul eliminarii obligativitatii pentru magazine de a elibera bani in numerar clientilor care platesc cu cardul.  

"Persoanele juridice (...) ofera serviciul de avans in numerar la terminalele de plata in baza contractelor incheiate cu institutiile acceptante si pot acorda avansuri in numerar", prevede proiectul de modificare a actului normativ. 

Initial, legea dadea dreptul clientilor unui magazin sa solicite pana la 200 de lei bani lichizi, in urma achitarii unor cumparaturi cu cardul, iar comerciantul nu avea dreptul sa il refuze, decat in anumite circumstante. Prevederea era obligatorie pentru magazinele cu vanzari de peste 10.000 de euro anual.

De anul viitor, comerciantii pot elibera numerar clientilor

In varianta initiala, legea viza clientii din orasele mici sau de la sate care nu au la dispozitie o retea suficienta de ATM-uri si care au nevoie de bani lichizi pentru alte magazine unde nu de poate plati cu cardul. Pe langa faptul ca ar fi facilitat accesul clientului la bani cash, prevderea ar fi dus si la impulsionarea platilor cu cardul, sustineau initiatorii Legii. 

Astfel, clientul ar fi putut sa isi faca o parte din cumparaturi la un comerciant care accepta plata cu cardul, de unde ar fi obtinut si numerar pentru alte plati care nu se pot efectua cu cardul.

Aceasta posibilitate va exista, de anul viitor, insa doar in magazinele care vor opta sa ofere serviciul. 

In astfel de cazuri, avansul va fi evidentiat distinct pe bonul fiscal. Tranzactiile privind avansul in numerar vor fi asimilate retragerii de numerar din bancomat, iar comisioanele aferente vor fi stabilite conform contractelor in vigoare intre parti, insa, pentru titularul cardului, comisionul nu va putea depasi 1% din valoarea avansului acordat.

In cazul in care numerarul aflat la dispozitia comerciantilor nu acopera suma solicitata de catre utilizatorul de card, clientului i se poate oferi suma disponibila pentru astfel de operatiuni, astfel incat acesta din urma sa ramana cu numerar si pentru alte operatiuni, precum restul la plata.

Institutile publice, obligate sa accepte plata cu cardul

In schimb, in lege se mentine obligatia pentru furnizorii de servicii de utilitate publica si institutiile publice de a se dota cu POS-uri.

Pe de alta parte, actul normativ prevede reducerea plafonului privind cifra de afaceri de la care comerciantii sunt obligati sa accepte plata cu cardul. Astfel, daca pana acum obligatia de a accepta ca mijloc de plata cardurile era impusa comerciantilor cu amanuntul cu o cifra anuala de afaceri de peste 100.000 de euro (echivalent lei), acum acest plafon al cifrei de afaceri a fost redus la 10.000 de euro.

Decizia CCR pe darea in plata starneste controverse

Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, emisa in urma examinarii sesizarilor depuse de banci cu privire la Legea darii in plata, lasa loc la interpretari din partea partilor implicate. Cine are dreptate se va putea constata cu certitudine doar peste cateva saptamani, odata cu publicarea motivarii deciziei CCR.   

Potrivit comunicatului de presa emis de CCR, institutia a  constatat ca unele articole sunt constitutionale in masura in care instanta judecatoreasca verifica toate conditiile referitoare la existenta impreviziunii. 

Principiul impreviziunii este reglementat de Noul Cod Civil si prevede ca  daca "executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa,din cauza unei schimbari exceptionale a imprejurarilor, care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei", instanta poate sa dispuna fie adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor, fie incetarea relatiilor contractuale, la momentul si in conditiile pe care le stabileste.

Doua exceptii admise, alte doua respinse

Asadar, CCR a anuntat ca a admis doua exceptii si a respins alte doua, insa  presedintele Curtii nu a fost de acord cu interpretarea potrivit careia legea ar fi "partial neconstitutionala". 

Una din exceptiile acceptate este cea referitoare la articolul 11 din Lege. Judecatorii Curtii sustin ca sintagma "precum si din devalorizarea bunurilor imobile" din acest articol este neconstitutionala.

In forma actuala, articolul 11 stipuleaza ca "in vederea echilibrarii riscurilor izvorand din contractul de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data".

Burada: Legea se aplica si creditelor in derulare 

Avocatul Alexandra Burada, reprezentant al debitorilor, sustine ca doar sintagma referitoare la devalorizarea bunurilor imobile a fost declarata neconstitutionala, ceea ce inseamna ca restul articolului 11 este constitutional, adica Legea se aplica si creditelor in derulare. 
La randul sau, Stan Tirnoveanu, avocatul care reprezinta unele banci in procesele cu clientii, este de parere ca, "de acum inainte, darea in plata nu are cum sa-si mai produca efectele asa cum este scrisa Legea 77/2016. Cel mult, instanta aplica principiul impreviziunii”. 

In cea ce priveste sesizarile referitoare la contractele incheiate in perioada 2007 – 2009, acestea au fost respinse de CCR. 

„Respingerea, ca inadmisibila, a prevederilor mentionate la pct.3 a avut in vedere faptul ca toate dosarele in care au fost invocate exceptiile de neconstitutionalitate vizeaza contracte de credit incheiate intre anii 2007-2009, si anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel ca aceste prevederi nu au legatura cu solutionarea cauzelor”, se mentioneaza in comunicatul CCR. 

Pe baza acestei explicatii, avocatul Alexandra Burada concluzioneaza ca legea nu este considerata retroactiva, astfel ca ea se aplica si pentru contractele incheiate pe vechiul Cod Civil. Potrivit acesteia, daca Legea nu s-ar fi aplicat si contractelor incheiate sub vechiul Cod Civil, atunci CCR ar fi declarat-o retroactiva.

Judecatorii CCR au dezbatut 33 de exceptii de neconstitutionalitate ridicate de banci, dar au hotarat doar intr-un numar de 25 de dosare, pronuntarea pentru celelalte opt fiind amanata cu o zi.