Schimbari pe piata bancara in 2016

Piata bancara din Romania incepe anul 2016 cu schimbari semnificative. O noua banca isi deschide portile la Bucuresti, Alior Bank, in timp ce alta este radiata din registrele nationale, respectiv Volksbank. In plus, cel putin doua alte institutii isi cauta cumparator: Banca Comerciala Carpatica si Piraeus Bank.

Banca nou intrata in peisajul romanesc, Alior Bank, este numarul patru in Polonia, in functie de retea, si a incheiat deja, in vara anului trecut, un acord cu Telekom Romania Mobile Communications, in urma caruia institutia de credit va furniza servicii bancare celor sase milioane de clienti ai operatorului de telefonie mobila. 

Institutia intentioneaza sa atace piata serviciilor financiare digitale, un segment de retail ramas mult in urma, avand in vedere ca romanii inca prefera sucursala clasica.

Printre actionarii bancii poloneze se numara PZU, cea mai mare companie de asigurari din Polonia cu o participatie de 20%, Genesis Asset Management cu 7%, Alior Lux cu 5%, Aviva cu 5% si alti actionari, care au 62%, potrivit informatiilor disponibile pe site-ul propriu.

Volksbank, radiata din Registrul Comertului

Pe de alta pate, Banca Transilvania tocmai a anuntat rezultatele fuziunii cu Volksbank, aceasta din urma disparand de pe firmament la inceputul acestui an, dupa ce a fost radiata de la Registrul Comertului in data de 31 decembrie 2015. 

Clientii dar si o parte din angajatii Volksbank au trect la Banca Transilvania, astfel ca, in prezent, institutia nou creata are 2,2 milioane de clienti, din care 10% provin de la Volksbank, si 7.300 de angajati, din care aproape 400 sunt din echipa bancii preluate. 

„Am pornit la drum in acest proiect cu gandul ca dorim sa pastram clientii Volksbank Romania, sa construim, de la inceput, o relatie pozitiva. (...) 34.000 de clienti Volksbank au beneficiat de reduceri si de beneficii din partea BT. In total, a fost acordata clientilor VBRO o diminuare a datoriei totale de 1,5 miliarde de lei prin oferta care a constat in restituirea comisionului de risc pentru credite indiferent de moneda, prin oferta de discount-uri pentru conversia creditelor in franci elvetieni, respectiv prin diminuarea automata a datoriei totale pentru creditele curente”, se arata intr-un comunicat al bancii transmis la finalizarea fuziunii. 

In schimb, Banca Carpatica nu reuseste sa isi gaseasca un cumparator. Pana de curand, actionarii bancii au negociat cu fondul american de investitii JC Flowers, insa tranzactia a picat inainte de finalul anului trecut. In prezent, banca discuta o posibila participare la majorarea capitalului cu Nextebank. 

Carpatica, in discutii pentru preluare cu Nextebank

Aceasta din urma ar putea subscrie la majorarea capitalului bancii, si astfel sa preia controlul bancii din Sibiu. Potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucuresti, Nextebank are exclusivitate la subscriere si poate retrage in orice moment oferta. Insa, pana pe 22 ianuarie trebuie sa realizeze operatiunea de  due-dilligence, iar pana pe 26 ianuarie trebuie sa vina cu o oferta ferma. 

Carpatica are nevoie de o majorare de capital, dupa ce solvabilitatea bancii a cazut pana aproape de pragul minim legal de 8%, ca urmare a pierderilor din ultimii ani, iar banca lucreaza cu restrictii impuse de BNR. 

JC Flowers ar fi trebuit sa investeasca 100 de milioane de lei in capitalizarea Carpatica. Insa fondul de investitii s-a retras, dupa ce si negocierile pentru preluarea Piraeus Bank Romania au esuat, din cauza faptului ca banca mama a subsidiarei romanesti nu a gasit finantarea necesara pentru a acoperi necesarul de capital. 
Fondul voia sa preia Carpatica doar alaturi de Piraeus Bank, pentru a face o banca de top 10 pe piata locala. 

Carpatica are o cota de piata sub 1%, iar Nextebank, detinuta pana in 2013 de ungurii de la MKB, avea o cota de 0,3% la finele lui 2014, cu active de un miliard de lei.

Bancherii, taxati daca produsul vandut afecteaza consumatorul

Sistemul de bonusuri acordate bancherilor se schimba, astfel incat sa se tina cont si de volumul de produse si servicii vandute, dar si de drepturile si interesele consumatorilor. Autoritatea Bancara Europeana (EBA) a lansat spre consultare un set de norme in acest sens, care ar putea intra in vigoare la jumatatea acestui an. 

„Evolutiile din ultimii ani au evidentiat cazuri semnificative de abatere si vanzare neconforma de produse si servicii financiare de catre personalul din institutiile financiare. Politicile si practicile de remunerare defectuoasa au fost identificate ca fiind un factor cheie care a stat la baza acestor abateri. Impactul vanzarii neconforme a fost considerabil si a cauzat prejudicii consumatorilor din cauza faptului ca produsele sau serviciile au fost inadecvate, necorespunzatoare sau prea scumpe”, mentioneza autoritatea. 

In plus, EBA sutine ca politicile de remunerare anterioare au pus presiune asupra personalului de vanzari, pentru a plasa cat mai multe produse, indiferent de urmari, au afectat institutiile financiare, ca urmare a amenzilor incasate, au subminat increderea in institutiile si pietele financiare si au au creat costuri pentru societate prin alocarea necorespunzatoare a resurselor. 

Consultarea se incheie pe 22 martie 2016

Consultarea este deschisa pana in data de 22 martie 2016, iar varianta finala se estimeaza ca va fi publicata in vara anului 2016. 

Proiectul EBA vizeaza remuneratiilor platite personalului din vanzari al institutiilor de credit, al intermediarilor de credite, al institutiilor de plata si al institutiilor emitente de moneda electronica, care atrag depozite, ofera conturi de plati, servicii de plata, credite ipotecare si alte forme de credit pentru consumatori.
 
„Reglementarile ofera un cadru pentru institutiile financiare astfel incat acestea sa adopte politici si practici de remunerare care sa imbunatateasca legatura dintre stimulente si tratamentul echitabil al consumatorilor, reducand astfel riscul de vanzare neconforma si conduita aferente costurilor pentru firme”, se mentioneaza in comunicat. 

Pentru a-si atinge aceste obiective, EBA propune ca organul de conducere sa fie responsabil pentru proiectarea si monitorizarea politicilor si practicilor de remunerare, care ar trebui sa ia in considerare drepturile si interesele consumatorilor. In plus, Autoritatea considera necesara prevenirea conflictelor de interese si determinarea nivelului de remuneratie variabila pe baza unor criterii cantitative si calitative. 

Bonusul se acorda in transe, pe parcursul derularii creditului

In plus, bonusurile platite pentru atingerea tintelor (target-urile) de vanzari (remuneratia variabila) se vor acorda in mai multe transe, pe o perioada mai lunga, astfel incat sa poata fi ajustate in functie de efectele pe care le-au avut asupra consumatorilor produsele si serviciile vandute.

Cu alte cuvinte, daca pana acum bancherii obtineau bonusurile in momentul in care vindeau un credit, indiferent cum si in ce conditii, de acum inainte respectivul bonus se va acorda in mai multe transe, atat dupa vanzarea creditului, dar si pe parcursul rambursarii acestuia, astfel incat daca respectivul credit devine neperformant, bonusul sa poata fi anulat.

In acest fel, se spera ca bancherii sa fie responsabilizati mai mult cu privire la riscurile produselor financiare si sa se evite creditarea iresponsabila, practicata in trecut, care a provocat probleme atat clientilor, care, necunoscand efectele produselor achizitionate au ajuns in situatia de a nu-si mai putea plati obligatiile, dar si institutiilor financiare, in consecinta.

2016 incepe cu credite in lei mai ieftine

Indicatorul de referinta pentru creditele in lei, ROBOR la 3 luni, a incheiat anul 2015 la cel mai redus nivel atins vreodata, respectiv 1,02% pe an. Mai mult, in prima zi bancara a noului an, indicele a continuat sa scada pana la o medie de 1% pe an, stabilind un nou minim istoric. 

Astfel, cei cu credite in moneda nationala, care au perioada de actualizare a dobanzii la trei luni, incep noul an cu dobanzi mai mici cu aproape 0,5 puncte procentuale, avand in vedere ca la precedenta data de actualizare, respectiv 30 septembrie 2015, ROBOR la 3 luni era de 1,5% pe an. 

Pe parcursul ultimului an, ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape 0,7 puncte procentuale, si tot cu atat au scazut si dobanzile la imprumuturile in lei aflate in derulare, avand in vedere ca, potrivit legislatiei in vigoare, acestea sunt calculate pe baza indicatorului ROBOR la care se adauga o marja fixa pe toata perioada creditului.


Si pentru celelalte perioade de actualizare, respectiv o luna, sase luni sau un an, indicatorii de referinta au scazut semnificativ de la ultima actualizare. ROBOR la o luna a scazut de la 0,78% la finalul lunii noiembrie, la 0,69% in ultima zi din decembrie.

In schimb, la ROBOR la sase luni, diferenta este chiar mai mare, avand in vedere si perioada mai lunga de actualizare. Astfel, indicele a scazut de la 1,57% pe an la 30 iunie 2015 la 1,34% la 31 decembrie 2015. 

ROBOR la 12 luni a incheiat anul 2015 la un nivel de 1,52% pe an, de la 2,02% pe an la finalul lui 2014.

Restantele autoritatilor in fata clientilor bancilor

Autoritatile intra in 2016 cu nenumarate restante fata de clientii bancilor, carora le-au promis sprijin impotriva efectelor crizei financiare, dar si impotriva abuzurilor bancilor. Legea privind conversia creditelor nu a aparut, darea in plata a fost retrimisa de presedintele Iohannis in parlament, iar falimentul personal s-a amanat cu un an. 

Guvernul a decis chiar inainte de Sarbatori sa amane cu un an intrarea in vigoare a Legii falimentului personal, care trebuia sa se aplice inca de la finalul anului trecut. 

Legea privind falimentul personal, amanata cu un an

"S-a ajuns in aceasta situatie deoarece niciunul dintre pasii de implementare prevazuti in lege nu a fost atins, desi in lege au fost prevazute termene concrete. (...) Totodata, avem stabilit un plan de actiune ca acesti pasi sa fie implementati", a precizat, in 23 decembrie, purtatorul de cuvant al Executivului, Dan Suciu.

Potrivit acestuia, in termen de trei luni de la publicarea Legii in Monitorul Oficial, in iunie 2015, trebuia constituita o comisie de insolventa la nivel central. Faptul ca aceasta comisie nu a fost constituita a dus la alte intarzieri in lant. Purtatorul de cuvant al Guvernului a mai spus ca, pentru aplicarea legii, este nevoie de angajarea a 180 de persoane in cadrul ANPC si a 140 de persoane in comitetele de insolventa. In plus, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa pregateasca inca 600 de judecatori si sa angajeze 750 de grefieri.

Birchall: Amanarea legii, un lucru nedrept pentru cei care asteapta sansa redresarii financiare 

In schimb, initiatoarea Legii, deputatul Ana Birchall sustine ca orice amanare a implementarii acestui act normativ atat de asteptat de romanii aflati intr-o situatie financiara dificila este o greseala si un lucru nedrept la adresa tuturor celor care asteapta sansa unei redresari financiare. 

„Nu inteleg de ce se tergiverseaza, nejustificat, punerea in aplicare a Legii. Institutiile abilitate au avut la dispozitie sase luni de zile pentru elaborarea normelor metodologice, care pot fi redactate in cateva zile daca exista reala vointa la nivel institutional. Nu vreau sa cred ca se doreste pedepsirea romanilor sufocati de datorii, refuzandu-li-se dreptul la o redresare financiara", a decarat Ana Birchall.
 
La randul sau, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), Alin Iacob, este de parere ca oricate pretexte s-ar cauta, in spatele deciziei de amanarea a falimentului personal stau interesele celor care au sabotat legea si in trecut.

“Legea falimentului personal a fost propusa la nivel parlamentar inca din anul 2009, intr-o forma chiar mai avantajoasa pentru consumatori decat cea actuala. Dar in mod sistematic, atat Asociatia Romana a Bancilor cat si Banca Nationala s-au opus, cu toate fortele si prin toate mijloacele, adoptarii acestei reglementari. Acum constatam ca, desi a devenit lege in urma cu sase luni, intrarea ei in vigoare este amanata. Si nu cu o luna-doua, ci cu cel putin un an”, spune Alin Iacob.

Clientii nu pot apela nici la „darea in plata” sau la conversie, decat in conditiile bancii

Astfel, romanii cu datorii nu vor putea apela nici la procedura insolventei in acest an, nu vor putea nici preda casa la banca pentru a li se sterge datoria, cel putin deocamdata, avand in vedere ca legea se afla la reexaminare in Parlament. 

In privinta conversiei creditelor din valuta in lei, desi luna aceasta se implineste un an de la escaladarea problemelor celor cu credite in franci elvetieni, si tot un an de la promisiunile autoritatilor pe toate canalele in privinta reglementarii conversiei creditelor, clientii au ramas tot la mana bancilor. Dar, desi Banca Nationala a Romaniei sustine ca a cerut bancilor sa imparta povara creditarii iresponsabile cu clientii sufocati de rate, cu foarte putine exceptii, bancile fie nu au facut clientilor o oferta concreta privind usurarea situatiei finanicare fie au facut oferte cel putin discutabile.