CE ia masuri pentru promovarea finantarilor ''verzi''

Comisia Europeana anunta masuri importante pentru finantare sustenabila si pentru inovare in domeniul financiar. Institutia a prezentat un pachet de masuri in acest sens, care vizeaza aprofundarea Uniunii Pietei de Capital, printre care se numara propuneri privind FinTech-urile dar si un plan de actiune pentru finantele durabile. 

Totodata, institutia vizeaza prin aceste masuri finnatarea de tip crowd - funding, obligatiunile garantate si distributia transfrontaliera a fondurilor de investitii. 

Care sunt prioritatile in domeniu?

Planul de actiune privind finantele durabile are ca prioritati clasificarea ("taxonomia") si definirea concreta a produselor financiare durabile, precum si reglementarile prudentiale necesare pentru banci si companii de asigurari. 

Potrivit raportului adoptat, aceasta “taxonomie” trebuie sa cuprinda un standard minim aliniat la Acordul de la Paris, un nivel intermediar de identificare a activitatilor care se dovedesc a fi realizabile si un nivel care include activitatile care pot accelera o transformare pozitiva si pot sustine regenerarea ecologica.

Un pachet legislativ privind finantarea durabila ar putea fi publicat de catre Comisie in luna mai.

Europarlamentarul Sven Giegold, responsabil cu politicile financiare si economice din Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana, sustine masurile adoptate. 

“Solicitarea noastra de a promova in mod sistematic pietele financiare “verzi” produce, in sfarsit, efecte. Planul de actiune al Comisiei contine proiecte-cheie, care sunt din ce in ce mai solicitate de mari jucatori din sectorul financiar. Produsele financiare durabile contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivelor climatice convenite la Paris”, a declarat Giegold. 

In opinia sa, Europa trebuie sa isi stabileasca standardele potrivite pentru a deveni principala piata a finantelor ecologice.

“Nu trebuie sa lasam scepticii conservatori sa impiedice aceasta initiativa de perspectiva. In procesul de aplicare a propunerilor, Comisia trebuie sa se asigure ca definitiile si regulile sale nu numai ca promoveaza ceea ce este corect, dar si exclude activ investitiile daunatoare. Centralele nucleare si cele pe baza de carbune sau infrastructura fosila nu pot face parte din niciun produs financiar sustenabil. Mai mult, acestea risca sa distruga reputatia acestei piete abia in formare”, a subliniat europarlamentarul citat. 

Vidul legislativ in privinta criptomonedelor nu mai poate fi tolerat

Sven Giegold mai spune ca un sistem financiar sustenabil poate oferi stimulentele potrivite ca si cadru pentru dezvoltarea unor astfel de produse, dar nu reprezinta o alternativa la investitiile ecologice in viitor si la legislatia de mediu necesara in acest sens. 

“Pietele financiare nu pot sa finanteze decat ceea ce se plateste. Normele de adecvare a capitalului pentru investitiile verzi realizate de catre banci si societatile de asigurare pot fi evitate doar daca riscul lor mai scazut poate fi efectiv demonstrat. In consecinta, riscurile climatice mai ridicate ar trebui sa fie sustinute de mai multe capitaluri proprii”, a punctat Giegold. 

Mai mult, el sustine ca prezentarea factorilor de mediu si a celor sociali trebuie, in final, sa devina obligatorie pentru companii. 

“Este bine ca la nivelul Comisiei Europene exista, in principiu, o viziune pozitiva asupra inovatiilor financiare. Mai multa concurenta in sectorul financiar este, de asemenea, in interesul consumatorilor si al economiei reale. Totusi, atunci cand problemele consumatorilor devin vizibile, Europa trebuie sa actioneze rapid in sectorul FinTech. Mai mult, in zona criptomonedelor nu trebuie sa toleram nici un vid legal. Masurile dure impotriva spalarii banilor si a criminalitatii cu gulere albe trebuie sa devina regula in acest caz. Insa, pe aceste teme, Comisia nu a prezentat propuneri ", a mai spus europarlamentarul citat.  

Asiguratii PAD afectati de cutremur scapa de o procedura greoaie

Proprietarii de locuinte care au o polita de asigurare obligatorie (PAD) scapa de o procedura birocratica greoaie in caz de dauna produsa de un cutremur. Acestia nu mai sunt obligati sa puna la dosarul de despagubire dovada producerii cutremurului. La ce trebuie sa fie atenti, totusi, cand incheie o polita?
Societatea care emite politele pentru asigurarea obligatorie a locuintelor, Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale – PAID Romania, a incheiat un acord de colaborare cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP) in baza caruia persoanele care au inregistrat daune ale locuintei ca urmare a unui cutremur nu vor mai trebui sa solicite personal documentul de confirmare a evenimentului ce trebuie inclus in dosarul de dauna. 


Pana la inceputul acestui an, asiguratul era obligat sa solicite in scris, de la INCDFP, o adresa in care reprezentantii institutului mentionau intensitatea macroseismica resimtita in localitatea in care este amplasat imobilul asigurat. Acest document trebuia inclus in dosarul de dauna transmis catre PAID Romania.

Dovada producerii cutremurului vine de la Institut!

Astfel, in perioada urmatoare, PAID Romania va primi, din partea INCDFP, o informare lunara privind activitatea seismica de pe teritoriul tarii, precum si o informare de fiecare data cand este inregistrat un eveniment seismic care depaseste magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter.

Aceste informatii sunt furnizate pe baza datelor preluate din punctele de colectare a informatiilor ale INCDFP. Informarile transmise de Institut constituie baza pentru confirmarea evenimentului in cazul dosarelor de dauna depuse de asiguratii ale caror locuinte au fost afectate de un seism. Proprietarii de locuinta sunt astfel scutiti de un drum si de o procedura birocratica in plus in cazul intocmirii unui dosar de dauna.

Asigurarea locuintei este obligatorie pe teritoriul Romaniei insa, cu toate acestea, doar aproximativ 1,7 milioane de proprietari au incheiate polite PAD, desi fondul locativ national numara circa 8,8 milioane de locuinte. 

Pagubele produse de furtuna nu se despagubesc

De-a lungul timpului, au existat numeroase discutii cu privire la asigurarea obligatorie a locuintei, legislatia a suferit numeroase modificari si inca nu au fost rezolvate toate problemele aparute. 

Spre exemplu, desi asigurarea acopera riscul de calamitatati naturale (cutremur, inundatii, alunecari de teren), nu sunt despagubite daunele produse de furtuna. 

“Polita PAD nu despagubeste evenimentul de furtuna. In cazul in care in urma fenomenelor atmosferice este avariat acoperisul locuintei si ploua in casa, daunele provocate de apa nu se despagubesc prin polita PAD”, anunta PAID in urma producerii unei furtuni care a provocat astfel de daune. 

Cu aceeasi ocazie, institutia a mai facut o serie de precizari referitoare la situatiile in care asigurarea PAD nu acopera daunele suferite de locuinta. 

Spre exemplu, daca un apartament este folosit si ca punct de lucru pentru o firma, acest lucru ar putea reprezenta excludere la plata despagubirii, avand in vedere ca polita PAD se incheie exclusiv pentru imobilele cu destinatie de locuinta. 

De asemenea, cladirile care nu sunt legate structural de locuinta nu sunt asigurate prin polita PAD (bucatarii de vara, foisoare, etc.). Pe de alta parte, magazia si garajul nu sunt asigurate prin polita PAD, chiar daca acestea pot fi legate structural de locuinta. 

“In cazul in care in curte sunt 2 imobile cu destinatie de locuinta (ex. Casa batraneasca si o casa noua) trebuie incheiate polite PAD pentru fiecare dintre ele, separat. Centrala termica, boilerul si hidroforul sunt acoperite prin asigurare daca se afla intr-o incapere care este legata structural de imobilul asigurat (daca hidroforul este amplasat in curte, langa put, atunci acesta nu poate fi despagubit)”, se mai arata in documentul PAID.