BNR nu vrea solutii administrative in problema creditelor in franci

Conducerea executiva a Bancii Nationale a Romaniei a prezentat membrilor comisiilor parlamentare de Buget-Finante situatia creditelor in franci elvetieni, pericolul pe care il reprezinta pentru sistemul bancar dar si potentiale solutii pentru clientii afectati de aprecierea francului din ultima perioada. 

Din prezentare a reiesit ca volumul creditelor nu prezinta risc sistemic, dar ar putea afecta solvabilitatea celor trei banci care detin, impreuna, peste 70% din imprumuturile in moneda elvetiana, iar la capitolul solutii au fost mentionate conversia la cursul pietei cu discount, ”electorata” cu modificarile deja anuntate si legea insolventei persoanelor fizice. 

Totusi, exista un risc pentru cele trei banci care detin, impreuna, peste 70% din debitorii in franci, si care ”nu sunt banci mici”, avand in vedere ca detin impreuna 14% din activele sistemului bancar.

BNR vrea conversie, dar nu la curs istoric

"Nu numai ca nu ne opunem conversiei, suntem pentru ea, multe credite au fost convertite, dar conversia solicitata, la cursul istoric, are costuri prea ridicate pe care bancile nu pot sa le suporte. (...) O banca a trimis in ultimele doua saptamani la toti debitorii in franci elvetieni solicitarea sa se prezinte pentru solutii legate de situatia lor. S-au prezentat 13% pana in prezent. 21% din cei 13% au spus ca nu discuta nimic altceva decat conversia la cursul istoric, 15% au negociat, au gasit solutii si au semnat documentele, iar restul sunt in curs de negociere", a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

In acelasi timp, seful bancii centrale a declarat si in fata parlamentarilor ca o eventuala conversie a creditelor din franci elvetieni in lei la cursul istoric ar genera bancilor pierderi de 5,7 miliarde de lei (0,8% din PIB), iar conversia tuturor creditelor în valuta (franci plus euro) la cursul din momentul acordarii creditului, 9,8 miliarde de lei (1,4% din PIB).

Mugur Isarescu a avertizat ca, in cazul conversiei creditelor la cursul istoric, patru banci din sistem ar inregistra un nivel de solvabilitate sub pragul minim reglementat si ar avea nevoie de infuzii semnificative de capital, caz in care banca ar putea da statul in judecata pentru recuperarea banilor.

BNR sustine alocarea de bani publici pentru ajutorarea debitorilor vulnerabili

Oficialul bancii centrale a explicat ca in Romania, in prezent, exista conditii pentru a gasi solutii de piata pentru cei cu credite in franci, avand in vedere ca inflatia a scazut, iar dobanzile la lei sunt competitive. "Pledam pentru solutii de piata, nu administrative", a spus guvernatorul BNR. 

Cu toate acestea, el a amintit, ca solutie viabila, si Ordonanta 46/2014 privind rescadentarea creditelor, cu modificarile anuntate de Ministerul Finantelor, cu conditia ca sprijinul statului sa coste putin, eventual recuperabil, sa fie acordat tintit grupurilor vulnerabile de cetateni si pentru toate tipurile de credite, pentru ca masura sa nu fie discriminatorie.

Guvernatorul BNR accepta faptul ca in randul debitorilor in franci exista grupuri sociale vulnerabile, insa cazurile acestea trebuie tratate individual, pe baza de negociere, intre client si banca.

In plus, oficialul BNR sustine ca este de acord cu o lege a insolventei persoanelor fizice, cu conditia sa fie functionala, sa nu induca ideea ca persoana care nu plateste nu are niciun cost si sa nu fie discriminatorie.

 ”Nu credem ca ar fi utila o interventie legislativa, cu exceptia legii insolventei, care ar da nu numai pentru debitorii in franci elvetieni, ci pentru toti debitorii, capacitatea mai mare sa negocieze cu bancile pentru ca ar avea o frana de protectie. Altminteri nu vedem legea ca o solutie miraculoasa, pentru ca intrarea sub imperiul legii insolventei persoanelor fizice este extrem de dureros. Dar existenta ei este un lucru pozitiv si suntem pentru acest lucru", a explicat Isarescu.

ANAF extinde controlul marilor averi la alte 4.800 de persoane

Fiscul demareaza in 2015 controlul averilor pentru inca 4.800 de persoane, prin extinderea programului inceput in 2011, in care a incadrat 400 de romani cu averi de peste 20 de milioane de euro. Noile controale pentru venituri nedeclarate urmeaza sa inceapa peste cateva luni, fiind alocati in acest scop 120 de inspectori.

"Acest program va continua la nivelul persoanelor pe care le avem in grupul-tinta, dar urmarim declansarea unui nou program, extins, intrucat din analizele noastre de risc pe care le-am facut in randul persoanelor fizice, am constatat existenta unor riscuri fiscale si pentru alte persoane. Am considerat necesar sa demaram alt program, de aceeasi natura, pentru 4.800 de persoane, altele decat cele 400 din grupul tinta, program care sa vizeze nu doar controlul fiscal, ci si utilizarea altor instrumente si tratamente de crestere a conformarii voluntare", a declarat Eugen Serban, director in cadrul Directiei Verificari Fiscale, structura a ANAF insarcinata cu controlul marilor averi.

El a aratat ca, pentru extinderea programului, Fiscul a avut nevoie de mai multe resurse, astfel ca a infiintat servicii de verificari fiscale la nivel regional, localizate in localitatile in care functioneaza directiile regionale ale Finantelor Publice, dar aflate in structura Directiei de Verificari Fiscale din aparatul central.

ANAF a alocat 120 de inspectori fiscali pentru controlul celor 4.800 de persoane, recrutand deja, in ianuarie, 70 de persoane. Programul va fi lansat peste cateva luni, dupa ce inspectorii vor fi instruiti, se elaboreaza planul de actiune si se aproba metodele de incurajare a conformarii voluntare.

Venituri de zeci de ori mai mari decat cele declarate

"In principal au fost identificate (cele 4.800 de persoane - n.r.) in baza caracteristicilor de risc pe care le-am identificat in ce priveste situatia fiscala personala. Cu alte cuvinte, am constatat alocari de fonduri semnificativ mai mari decat veniturile declarate", a spus Serban. El a mentionat ca persoanele tintite in programul extins au venituri de peste 10 ori sau chiar mult mai mult decat cele declarate, fapt care reiese din achizitiile realizate, informatii pe care ANAF le are la dispozitie.

In plus, in cursul acestui an, Fiscul va verifica si persoanele cu venituri mai mici, dar care prezinta risc fiscal ridicat, avand achizitii mult mai mari decat veniturile declarate, fiind si cazuri in care nu au fost declarate niciun fel de venituri.

Serban a mai spus ca, din cele 400 de persoane analizate pana in prezent, au fost declansate 30 de verificari fiscale prealabile, din care au fost continuate 11 cu emiterea unui aviz de verificare. "Din cele 11, in unele cazuri avem ajustari semnificative, in altele verificarile sunt in curs, insa rezultatele vor fi publicate odata cu rezultatele generale ale ANAF", a punctat reprezentantul Fiscului.

Consiliul Concurentei recomanda comparatoarele online

Consiliul Concurentei recomanda elaborarea de comparatoare online de preturi pentru asigurarile de viata, acolo unde produsele de asigurare sunt standardizate, pentru a ajuta consumatorii in procesul de selectie, avand in vedere ca in acest moment exista riscul real al ghidarii clientilor neinformati catre produse de asigurare sub-optime. 
    
Potrivit unui studiu realizat de autoritatea de concurenta, acest fapt va duce si la dezvoltarea sistemului de asigurari, mai ales ca o persoana din Romania plateste o prima de asigurare de viata medie de 16 euro/an, mult sub media europeana de 1072 euro/an de persoana. 

”Educarea financiara a clientilor romani cu privire la aceste produse complexe de asigurare poate atenua asimetria informationala existenta intre clienti, pe de o parte, asiguratori si intermediarii de asigurari, pe de alta parte. In acest moment, exista riscul real al ghidarii clientilor neinformati catre produse de asigurare sub-optime, care nu raspund cel mai bine nevoilor particulare ale acestora”, se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei. 

Potrivit documentului citat, sectorul asigurarilor de viata din Romania are un nivel redus de dezvoltare. Un roman plateste, in medie, o prima de asigurare de 16 euro pe an, mult sub media europeana de 1072 euro/an de persoana, dar si sub tarile vecine. ”In Ungaria, prima medie de asigurare se ridica la 139 euro/an de persoana, in Slovacia la 206 euro/an de persoana, iar in Cehia la 272 euro/an de persoana. Elvetia si Danemarca inregistreaza cele mai mari cote ale primelor pentru asigurarile de viara, valoarea medie fiind de peste 3000 de euro/an de persoana”, reiese din analiza citata. 

Si in privinta gradului de penetrare a asigurarilor de viata, Romania se afla in coada clasamentului european, cu o poandere de doar 0,3% in Produsul Intern Brut (PIB), la fel ca in Bulgaria, in timp ce media europeana este de 4,5% din PIB. La polul opus se afla Marea Britanie cu 10,3% din PIB si Danemarca cu 7,2% din PIB.

”Gradul de concentrare a pietei a crescut in ultimii ani, in timp ce numarul societatilor de asigurari de viata a scazut constant, de la 24 in anul 2009 la 19 in anul 2014 si ar putea scadea in continuare. In acelasi timp, liderul pietei a depasit pragul de 40% al cotei de piata, nivel de la care se prezuma, pana la proba contrara, ca se afla in pozitie dominanta. Avand in vedere ca aceste modificari structurale pot avea impact asupra concurentei pe aceasta piata, Consiliul Concurentei va monitoriza atent evolutiile din acest sector”, se mai afirma in comunicat.

Grupul clientilor cu credite in franci propune conversia la 2,8 lei/CHF

Grupul clientilor cu credite in franci elvetieni propune conversia imprumuturilor la un curs de 2,8 lei/franc, un curs care ar proteja atat bancile impotriva unor potentiale pierderi dar si clientii prin diminuarea pierderilor acestora in mod real, potrivit unei analize realizata de expertii grupului. 

”Desi proiectul de lege inaintat de Grupul nostru solicita conversia la cursul istoric plus maximum 20%, suntem flexibili si dispusi sa ne modificam solicitarea spre urmatorul prag care anuleaza acest risc pentru banci (riscul de a integistra pierderi – n.r), atata timp cat solutia diminueaza in mod real pierderea clientilor. Din calculele noastre, un curs de 2,8 lei/franc indeplineste ambele conditii de mai sus”, se precizeaza intr-un comunicat de presa al Grupului. 

Grupul, care are aproximativ 22.000 membri, sustine ca nu isi doreste o solutie care sa impovareze bugetul de stat, ci o solutie prin care responsabilitatea sa se imparta intre banci (principalii responsabili) si clienti.

Referitor la informatiile potrivit carora bancile ar inregistra pierderi ”colosale” in cazul conversiei la alt curs decat cel al pietei, reprezentatntii Grupului sustin ca in cazul bancilor, pierderile ar aparea atunci cand recupereaza de la client mai putin decat au imprumutat acestuia.

”Pierderile cu care ameninta BNR, ARB si reprezentantii institutiilor bancare se refera la pierderi din potentialul castig, nu la pierderi in adevaratul sens economic. Daca aplicam acelasi exercitiu pentru consumator, insa, vom realiza ca debitorul sufera deja o pierdere reala, asa cum este ea descrisa in DEX sau in orice manual de contabilitate. Ratele, in lei, s-au dublat de la contractarea creditelor!”, se mai arata in comunicatul citat. 

Reprezentantii Grupului pledeaza in continuare pentru o solutie legislativa in locul negocierii dintre client si banca, considerand ca este ”un abuz sa ii ceri unei persoane fizice, fara pregatire juridica sau de negociere sa discute/ negocieze cu o intreaga echipa a unei banci, care are in spate pregatire juridica, tehnica de negociere, pregatire financiara si tehnici de vanzare”.

”Oamenii sunt deja in incapacitate de plata si negocierile individuale dureaza minimum doua luni. Bancile raspund in termen de 30 de zile la prima cerere si apoi urmeaza asa zisa negociere. Nu exista timp din partea clientilor, iar bancile nu au motive sa se grabeasca”, se precizeaza in comunicat.