Negocieri dure pe tarifele RCA

Tensiunea din piata asigurarilor de raspundere civila auto (RCA) creste din nou. Transportatorii reclama faptul ca Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) incalca intelegerea din data de 15 septembrie, cand s-a anuntat un tarif tinta de aproximativ 7.500 lei/an pentru autoutilitare de peste 16 tone, clasa bonus-malus B0. 

Potrivit unui comunicat al Confederatiei Operatorilor si Transportatorilor Autorizati din Romania (COTAR), in cadrul unei intalniri la ASF, desfasurata miecuri, 12 octombrie, presedintele Autoritati, Misu Negritoiu, a prezentat propunerea de tarif RCA pentru un autovehicul de peste 16 tone, respectiv 9.800 lei/an, mult peste intelegerea anterioara. Ulterior, tariful a fost redus la 7.960 lei, insa transportatorii continua sa fie nemultumiti. 

"Presedintele ASF, observand nemultumirea manifestata de catre transportatori, a explicat faptul ca a luat in considerare alocarea unor costuri de administrare in cuantum de 40% initial, dupa care l-a scazut la 35% pentru produsul de asigurare obligatorie numit RCA. Observam in continuare acelasi comportament protectionist al domnului Negritoiu, atunci cand sunt aduse in discutie interesele financiare ale multinationalelor din asigurari. Dansul lanseaza niste propuneri absolut iresponsabile, pornind de la ideea ca toti consumatorii captivi de polite de asigurari sunt datori sa plateasca niste costuri supradimensionate firmelor de asigurari, costuri care ascund in realitate profitul societatilor de asigurari, pentru un produs de asigurare obligatoriu. Presedintele ASF, Misu Negritoiu, a negociat un tarif RCA exact ca un precupet din piata Matache, ce doreste sa mentina un pret ridicat la o ceapa degerata, stiind ca nu mai are concurenta la taraba", sustine presedintele COTAR, Vasile Stefanescu. 

Costurile de administrare, considerate supraevaluate

Potrivit acestuia, in cadrul intalnirii cu conducerea ASF, s-a vorbit si despre supraevaluarea costurilor de administrare pentru RCA, care, in opinia transportatorilor, sunt intr-o totala disproportie cu practica europeana, unde acestea sunt de aproximativ 25%.


Astfel, Confederatia respinge categoric propunerea ASF cu privire la cotatia de prima in suma de 7.960 lei a unei polite RCA pentru un autovehicul de peste 16 tone si reaminteste faptul ca prima de risc pentru aceasta categorie reprezinta 2.011 lei (raport Milliman), iar diferenta de 5.949 lei reprezinta costuri administrative si profitul societatilor de asigurari pentru produsul RCA.

COTAR anunta ca va participa si la dezbaterile organizate la ASF pentru celelalte categorii de autovehicule destinate transportului, cum ar fi autovehiculele de transport persoane si cele folosite in regim de taxi, precum si pentru autovehicule inmatriculate pe persoana fizica. Ulterior, organizatia va anunta rezultatele acestor analize si dezbateri, precum si masurile pe care urmeaza sa le puna in aplicare.

Care a fost promisiunea ASF?

In data de 15 septembrie, in urma discutiilor cu reprezentantii transportatorilor, ASF a emis un comunicat de presa potrivit caruia s-a stabilit ca elementele care vor fi luate in considerare in calculul tarifelor de referinta pentru politele RCA, conform OUG emisa de Guvern, sunt urmatoarele: frecventa si dauna medie, tinand cont si de daunele intamplate si neavizate precum si de trendul acestora, conform datelor statistice publicate la nivel de piata (raportul Milliman), actualizate la 30 iunie 2016; incarcarea pentru cheltuieli administrative, achizitie, taxe etc., de maxim 25%; incarcarea pentru aplicarea sistemului bonus/malus.

"De exemplu, se estimeaza un tarif tinta de aproximativ 7.500 lei/an pentru autoutilitare de peste 16 tone, clasa bonus-malus B0. Acest tarif tinta nu include incarcari pentru profit si marja comerciala", mentiona comunicatul ASF. 

Fitch: Impactul real al conversiei va fi sub actualele estimari

Proiectul de lege privind conversia creditelor din franci elvetieni in lei la cursul istoric nu va avea un impact imediat asupra ratingurilor bancilor romanesti, sustine agentia de evaluare financiara, Fitch Ratings. Potrivit institutiei, imprumuturile in moneda elvetiana reprezinta o proportie neglijabila in portofoliile bancilor. 

In plus, in cazul creditorilor cu portofolii de credite in franci elvetieni mai consistente, au fost constituite suficiente rezerve pentru a absorbi potentialele pierderi in urma conversiei, se arata intr-un raport publicat joi de agentia de evaluare financiara.

Deprecierea leului fata de franc a creat dificultati debitorilor

”Deprecierea leului fata de francul elvetian, din perioada in care cele mai multe astfel de credite au fost contractate, respectiv 2007 - 2008, a generat dificultati in crestere pentru debitorii dependenti de venituri in lei in a-si plati ratele la banca. Acest aspect este valabil in special pentru clientii cu venituri mici care au contractat credite ipotecare”, se arata in raportul agentiei. 

Institutia citeaza si date ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) potrivit carora gradul mediu de indatorare al debitorilor in franci elvetieni a crescut la 60%, iar aproape 13% din creditele ipotecare in moneda elvetiana erau neperformante la finalul anului 2015. 

In plus, Fitch noteaza ca, potrivit BNR, conversia creditelor din franci in lei la cursul istoric ar presupune un cost de 2,4 miliarde de lei (aproximativ 540 de milioane de euro) pentru sistemul bancar. 

Impactul avansat de BNR, jumatate din profitul pe un an al bancilor

"Suma de 2,4 miliarde lei este echivalentul a aproximativ 50% din profitul net anualizat al sistemului bancar pe 2016, pe baza datelor din primul semestru al acestui an. Deducem ca aceasta estimare nu tine cont rezervele constituite deja de banci pentru portofoliile de credite in franci elvetieni. Deci cifra reala ar putea fi mult sub estimari", se arata in raportul Fitch.


Conform datelor BNR, la sfarsitul lunii august 2016 bancile mai aveau in portofolii credite in franci elvetieni in suma de 4,7 miliarde echivalent lei, reprezentand 4,2% din totalul imprumuturilor in vigoare ale populatiei. 

”Expunerea nu este distribuita uniform, dar toate bancile carora Fitch le atribuie ratinguri au o expunere neglijabila pe astfel de credite sau au creat suficiente rezerve pentru a absorbi potentialele pierderi in urma conversiei”, mai reiese din raportul citat.

Fitch da exemplul Bancii Transilvania (BT) care a adoptat deja o atitudine proactiva si a oferit clientilor sai cu imprumuturi in moneda elvetiana (preluati de la Volksbank-n.r.) optiunea de a converti in mod voluntar creditele la un curs favorabil. 

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat marti pe articole proiectul de lege care prevede obligatia bancilor de a converti, la solicitarea clientilor, creditele din franci elvetieni in lei, la cursul BNR din momentul contractarii imprumutului. Proiectul nu a primit votul final din cauza ca sedinta de plen a fost suspendata din lipsa de cvorum.

Inca o suplimentare pentru Rabla 2016

Persoanele fizice care vor sa isi dea masina la casat in schimbul tichetului de 6.500 de lei aferent programului Rabla mai au o sansa in acest an. Programul aferent anului 2016 a fost suplimentat, pentru a doua oara, cu 12 milioane de lei, suma care acopera aproximativ 2.000 de prime de casare, potrivit Ministerului Mediului. 
Programul Rabla a inceput tarziu in acest an, spre finalul lunii iunie, insa tichetele (13.000 in prima faza) s-au epuizat rapid, astfel incat Ministerul Mediului a anuntat aproape imediat ca il suplimenteaza.

”Dupa ce in luna iulie am venit in completarea programului cu 4.000 de tichete electronice care s-au epuizat si ele pe parcursul catorva zile, astazi (12 octombrie -n.r.) am decis o noua alocare bugetara care acopera circa 2000 de tichete electronice”, a explicat ministrul de resort, Cristiana Pasca Palmer.

Ministrul Mediului a mai declarat, in acest context, ca 2016 este primul an in care tichetele electronice aferente programului au fost epuizate in mai putin de trei saptamani si primul an in care Ministerul decide doua suplimentari de buget. 

Pentru acest an, bugetul alocat initial celor doua categorii ale programului Rabla a fost de 220 de milioane de lei, din care 75 milioane de lei alocate extensiei ‘Rabla Plus’, valabila atat pentru achizitionarea de autovehicule noi electrice si electrice hibride, cat si pentru finantarea retelei de statii de incarcare a acestora.

Tichetul clasic se poate suplimenta cu doua eco-bonus-uri

Pentru Rabla Clasic ramane in vigoare prima de casare de 6.500 de lei, cu posibilitatea accesarii suplimentare a doua eco-bonus-uri, respectiv un eco-bonus de 750 de lei care poate fi adaugat primei de casare in situatia in care posesorul alege sa isi cumpere o masina al carei motor genereaza o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 100 g/km, si/sau un eco-bonus in valoare de 1.500 lei pentru situatia in care se opteaza pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.


Daca masina noua respecta ambele criterii, un client poate beneficia de ambele eco-bonus-uri, putand sa ajunga, cu tot cu prima de casare, la o finantare de 8.750 de lei, pentru masina noua, care va fi suportata de Administratia Fondului de Mediu. 

Pentru masinile electrice, este in derulare programul Rabla Plus. In cadrul acestuia, cei care vor sa aleaga o masina care nu polueaza beneficiaza din partea AFM de doua tipuri de eco-tichete, unul de 5.000 de lei pentru achizitionarea unui autoturism nou electric-hibrid sau unul de 20.000 de lei pentru masinile noi 100% electrice.

Cele doua axe ale programului pot fi accesate de populatie separat sau combinat. 

Astfel, un cetatean care detine o masina veche pentru casat si doreste sa achizitioneze un autoturism nou 100% electric sau nou electric hibrid, poate beneficia de un sprijin financiar de aproximativ 6.000 de euro, deoarece va primi, concomitent, atat prima de casare de 6.500 de lei cat si eco-tichetul de 20.000 de lei sau pe cel de 5.000 de lei.

Taxele notariale pentru darea in plata, reduse la jumatate

Onorariile pentru actele de proprietate aferente procedurii de dare in plata au fost reduse la jumatate, nu cu 90% asa cum in repetate randuri a solicitat Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF). Ministerul Justitiei a publicat in Monitorul Oficial ordinul in aces sens, dupa o perioada prelungita de dezbateri. 
Asadar, persoanele cu credite imobiliare, care vor apela la darea in plata pentru a stinge datoria la banca vor plati de acum incolo taxe notariale cu 50% mai reduse. 

Notarii au propus inca de la jumatate lunii mai, odata cu intrarea in vigoare a Legii darii in plata, reducerea acestor onorarii. Propunerea a venit in contextul in care nu exista nicio diferenta, in materie de costuri, intre o tranzactie clasica de vanzare-cumparare a unui imobil si renuntarea la casa in schimbul datoriei impovaratoare. 

In aceste conditii, multi debitori cu probleme financiare s-au simtit descurajati sa apeleze la darea in plata, pentru ca taxele notariale erau consistente ca valoare.

Pe acest principiu, ca debitorii care apeleaza la darea in plata au probleme financiare grave, si in contextul in care statul a eliminat complet impozitul pe tranzactiile aferente procedurii, AURSF a solicitat reducerea mai ampla a taxelor notariale, respectiv cu 90%. 

Ministerul Justitiei nu tine cont de argumentele consumatorilor

Ministerul Justitiei a lansat un proiect de ordin in dezbatere publica abia la sfarsitul lunii iulie, care prevedea reducerea la jumatate a taxelor. La momentul respectiv, AURSF a solicitat o dezbatere in care sa poata sa expuna motivele care au stat la baza solicitarii. Nici macar in urma acestei dezbateri Ministerul Justitiei nu a renuntat la propunerea initiala, asa ca ministrul de resort a semnat ordinul care prevede reducerea la jumatate a taxelor. 

„AURSF a facut toate demersurile necesare si a facut toate eforturile posibile pentru a obtine pentru beneficiarii Legii Darii in plata, dupa scutirea de la plata impozitului si onorarii notariale reduse cu 90%. Din pacate, reprezentantii Ministerului Justitiei si notarii publici au ramas insensibili la cererea noastra”, precizeza reprezentantii Asociatiei.

In raspunsul scris transmis de Ministerul Justitiei catre AURSF se precizeaza ca, avand in vedere ca nu exista un temei legal expres „la nivelul reglementarii primare”, nu se poate modifica Norma care stabileste tarifele pentru ca o astfel de interventie ar fi „de natura a incalca ierarhia actelor normative”. 

Totusi, „Ministerul Justitiei a aprobat interventii legislative de natura completarii asupra Normelor”, prin care taxele notariale sunt reduse cu 50% pentru actele aferente darii in plata, se mai arata in raspunsul Ministerului.

In acelasi timp, Ordinul ministrului Justitiei nu prevede restituirea sumelor catre cei care au achitat, deja, pretul intreg al onorariului notarial in cele sapte luni de cand Legea privind darea in plata este in vigoare.

In schimb, Ministerul Finantelor a modificat inca de la jumatatea lunii iunie Codul fiscal, astfel incat darea in plata sa nu fie taxata.

Darea in plata, in dezbatere la CCR

Curtea Constitutionala a discutat, in sedinta publica din 11 octombrie, mai multe dosare privind exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de banci pe Legea 77/2016 privind darea in plata. Bancile au cerut ca legea sa fie declarata neconstitutionala atat in cazul mai multor articole, cat si in ansamblul sau. 
Avocatii bancilor au contestat caracterul retroactiv al Legii, pe motiv ca aceasta se aplica si creditelor in derulare la momentul adoptarii. In plus, acestia sustin ca actul normativ afecteaza dreptul la proprietate al creditorilor.

Totodata, Legea este criticata de avocatii bancilor pentru ca nu include niciun fel de conditie privind situatia materiala a debitorului.

Ce spun avocatii bancilor?
Stan Tarnoveanu, reprezentantul Raiffeisen Bank, a sustinut ca Legea incalca dreptul la proprietate prevazut in Constitutie la art. 44, fara sa respecte vreuna dintre conditiile in care drepturile pot fi restranse.

„Legea este un dezastru pentru ca incalca toate principiile din Constitutie (…) Ingerinta nu este deloc rezonabila pentru ca nu analizeaza supraindatorarea si echilibrul”, a adaugat Tarnoveanu.

La randul sau, Ana Diculescu Sova, reprezentantul BCR, a facut referire la Codul civil, care prevede ca legea se aplica doar pentru viitor, si la faptul ca darea in plata face o derogare de la acest lucru.

„Nu exista retroactivitate atunci cand legea noua reglementeaza efectele viitoare ale unui act trecut”, spune Diculescu Sova. In cazul de fata, insa, darea in plata afecteaza toata ipoteza pe care au fost intemeiate contractele.

Argumentele avocatilor care reprezinta consumatorii

Pe de alta parte, Gheorghe Piperea, reprezentant al debitorilor, a spus ca Legea darii in plata este o lege a protectiei consumatorilor, unde sunt permise mai multe ingerinte intre parti. ”Este o eroare sa se trateze ca o lege de drept civil (…) Toate aceste discutii care fac referire la dispozitiile din Codul civil sunt neavenite”, a spus Piperea.

El a expus cauza celor care au luat credite in perioada 2006-2008, pentru care au platit avans si rate lunare, sume care nu li se restituie atunci cand dau in plata. Astfel, in aceste contracte cu executare succesiva, darea in plata nu opereaza retroactiv, spune Piperea.

„Legea nu isi propune sa reinvie efectele contractului. Avansul, platile nu se restituie. Sunt intangibile”, spune avocatul.

Astfel, Piperea sustine ca interesul public pentru a limita drepturile creditorilor este justificat, pentru ca, in perioada de boom, clasa de mijloc a fost supraindatorata si apoi ruinata din cauza acestor contracte. Mai mult, bancile au semnat contracte de ipoteca ce acopereau creditele la acel moment, conform evaluarilor proprii.

La randul sau, si avocatul Alexandra Burada a aratat, in documentul transmis Curtii Constitutionale in calitate de reprezentant al unei familii aflata in proces cu creditorul, ca Legea privind darea in plata se adreseaza consumatorilor, iar contractele incheiate de acestia sunt contracte de adeziune, aceste relatii contractuale fiind supuse reglementarilor europene si nationale privind protectia consumatorilor. 

In plus, daca Legea este considerata o ”ingerinta” a statului roman, acesta a actionat justificat si proportional cu situatia pe care bancile au determinat-o si pe care nu au dorit in niciun moment sa o remedieze, situatie perpetuata cu concursul autoritatii de supraveghere, mai spune Burada.

”De la momentul de ”boom” al creditarii cetatenii romani au ”beneficiat” doar de o lipsa reala de protectie si de inexistenta unor alte masuri de coercitie de natura a obliga creditorii la restabilirea echilibrului contractual prin revizuirea conditiilor aplicabile contractului”, a mai spus Burada. 

Mai mult, pe langa faptul ca debitorii nu au fost informati in mod adecvat de catre banci cu privire la riscurile asociate creditului ipotecar, impactul crizei a agravat situatia financiara a acestora, situatie dublata de cresterea costurilor creditului (majorarea unilaterala a dobanzilor, cresterea cursului valutar, lipsa solutiilor reale de usurare a poverii suportate).

”Lasand la o parte argumentele profund teoretice si tehnice, exista un singur adevar: exista o asteptare legitima a cetatenilor ca Statul sa ii protejeze, iar daca acesta din urma a esuat in trecut, este de datoria sa sa intervina, sa corecteze”, a mai spus Burada.

Curtea a ramas in pronuntare

Procurorul de sedinta, reprezentant al Ministerului Public, a cerut Curtii Constitutionale admiterea exceptiilor de neconstitutionalitate ale legii darii in plata.

”Apreciem o parte dintre criticile formulate drept  intemeiate. Nu se acopera scopul din expunerea de motive (...) Se aplica oricaror debitori, inclusiv celor care dispun de mijloace materiale pentru a rambursa creditele”, a aratat reprezentantul Ministerului Public, cu referire la faptul ca in lege nu exista nicio referire la situatia materiala a debitorului, deai in expunerea de motive se vorbeste de romanii cu probleme la plata ratelor.

Astfel, dupa ce au ascultat timp de aproape patru ore opiniile avocatilor bancilor, precum si pe cele ale clientilor, judecatorii Curtii au ramas in pronuntare.

Votul final pe Legea conversiei, amanat din lipsa de cvorum

Legea care permite debitorilor sa solicite bancilor conversia creditelor din franci elvetieni in lei, la cursul valutar din ziua acordarii imprumutului, a fost adoptata pe articole in plenul Camerei Deputatilor. Sedinta pentru votul final a fost, insa, amanata din lipsa de cvorum. 

Potrivit votului pe articole, actul normativ se va aplica doar creditelor in valoare de maxim 250.000 de franci elvetieni, la momentul contractarii.

In plus, potrivit proiectului, un debitor poate opta pentru conversia mai multor credite, cu conditia ca valoarea cumulata a acestora la momentul contractarii sa nu depaseasca plafonul impus de lege. 

Gradul de indatorare nu conteaza

Plenul a inlaturat amendamentul Comisiilor de raport care impunea un grad de indatorare de peste 50% din veniturile nete pentru beneficiarii conversiei.

Camera Deputatilor este for decizional in acest caz, astfel ca, dupa votul final, actul normativ va merge spre promulgare la presedintele Klaus Iohannis si va intra in vigoare la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

Criteriile de departajare a clientilor cu credite in franci elvetieni care pot beneficia de Legea conversiei au fost introduse, prin amendamente, in cadrul dezbaterilor din Comisiile reunite de buget-finante si juridica din Camera Deputatilor. 

Asistam, astfel, la repetarea scenariului de la Legea privind darea in plata, caz in care, tot pe ultima suta de metri, a fost impus un plafon de 250.000 de euro, valoarea creditului la acordare, peste care nu se accepta darea in plata.  

Tot in comisiile de specialitate, insa, a fost introdus si amendamentul privind conversia creditului la cursul istoric.  

"Pentru creditele acordate in franci elvetieni, creditorii sunt obligati sa efectueze conversia in lei a soldului creditului exprimat in franci elvetieni (...) Cursul de schimb la care se efectueaza conversia este cursul de schimb al BNR valabil la data incheierii contractului/conventiei de credit in franci elvetieni", se arata in doua dintre amendamentele votate de deputati.

Care vor fi dobanzile dupa conversie?

In plus, potrivit proiectului de lege, debitorii care vor beneficia de conversie vor plati ratele la dobanzile initiale din contractele in franci elvetieni. Mai mult, daca dobanzile la lei din acest moment sunt mai favorabile, atunci clientii vor putea beneficia de acestea.

"Clauzele initiale relative la costuri raman neschimbate, cu conditia sa fie mai favorabile consumatorului. In caz contrar, costurile creditului vor fi ajustate in raport cu cele practicate de creditor in mod curent la momentul conversiei", se arata in proiect. 

De lege ar urma sa beneficieze un numar de peste 50.000 de debitori, potrivit datelor BNR aferente lunii iulie, prezentate in Parlament. 

De asemenea, sub incidenta legii intra si creditele externalizate, soldurile vandute/cesionate precum si debitorii executati silit. 

Proiectul de lege privind conversia creditelor din valuta in lei a fost initiat in urma cu doi ani. 

Format nou pentru transmiterea petitiilor online la ASF

Clientii nemultumiti de relatia cu asiguratorul, cu administratorul pensiei private sau cu cel al investitiei pe piata de capital au la dispozitie o noua modalitate de transmitere a reclamatiilor. Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a lansat, in acest scop, un nou portal electronic pentru o mai buna instrumentare a petitiilor online.
Printre facilitatile suplimentare se afla posibilitatea urmaririi stadiului solutionarii petitiilor si schimbul rapid de informatii pe marginea acestora.

Vechiul formular nu mai este valabil

Astfel, incepand de vineri, 7 octombrie, ora 16.00, toate petitiile online se vor primi exclusiv prin intermediul noului portal, disponibil la adresa https://portal.asfromania.ro/. De la data si ora mentionata, formularul utilizat pana acum nu mai este disponibil, avertizeaza ASF. 

Potrivit institutiei, depunerea unei petitii in noul portal presupune crearea unui cont de utilizator, prin accesarea optiunii "inregistrare-cont" din pagina principala si completarea datelor de identificare necesare. Conturile vor fi validate de personalul ASF, devenind active doar dupa verificarea datelor introduse.

"Daca nu doriti sa va creati un cont de utilizator in portal sau nu puteti, din motive tehnice, sa accesati facilitatile puse la dispozitie de acesta, puteti transmite petitii, in continuare, pe adresa de e-mail: office@asfromania.ro sau prin depunere directa la registratura ASF", precizeaza Autoritatea.

Cu toate acestea, Autoritatea recomanda consumatorilor rezolvarea problemelor cu compania partenera pe cale amiabila. 

”De multe ori se poate dovedi mai convenabil sa incercati o rezolvare pe cale amiabila a problemei dumneavoastra, reclamand problema direct furnizorului de servicii vizat, solicitand solutionarea situatiei aparute. Conform legislatiei, furnizorul trebuie sa aiba stabilite si implementate proceduri de rezolvare a sesizarilor si reclamatiilor”, subliniaza ASF. 

Insa, in cazul in care clientul considera ca nu a ajuns la o intelegere amiabila cu furnizorul sau de servicii financiare, acesta poate trimite o petitie la ASF, insotita de documente doveditoare. 

Care sunt pasii in depunerea unei petitii? 

Petitia se va solutiona ”in termenul legal de 30 de zile de la data inregistrarii. In situatia in care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, se poate decide prelungirea termenului cu cel mult 15 zile", precizeaza ASF.

Totodata, ASF furnizeaza consumatorilor detalii privind formularea petitiilor, dar si pasii necesari in acest demers. 

In primul rand, petentul trebuie sa verifice daca societatea partenera este autorizata de catre ASF pentru desfasurarea de activitati pe cel putin una din pietele asigurari-reasigurari, instrumente si investitii financiare, pensii private. In cazul in care societatea nu este autorizata pe una din aceste piete, petentul trebuie sa se adreseze altor autoritati competente, sustine ASF.

Petitia trebuie sa contina numele reclamantului, datele de identificare adresa completa, CNP/CUI, detalii de contact, numele si adresa entitatii impotriva careia se formuleaza petitia, o descriere succinta a problemei supuse atentiei, motivele inaintarii petitiei. In acelasi timp, consumatorii pot sugera si solutii pentru rezolvarea petitiei, mentioneaza Autoritatea. 

Noi fonduri pentru Prima casa din aceasta saptamana

Bancile comerciale primesc in aceasta saptamana plafoanele suplimentare de garantii acordate de Guvern in cadrul programului Prima Casa, in valoare totala de 500 de milioane de lei. Lista institutiilor financiare beneficiare este, insa, mai scurta decat la alocarile anterioare. Doua banci nu se mai regasesc pe aceasta lista.

„Ministerul Finantelor Publice a aprobat alocarea pe banci a celor 500 de milioane de lei, suma totala cu care a fost suplimentat plafonul de garantii pentru programul Prima Casa. Finantatorii care au primit plafoane sunt: Banca Romaneasca, Banca Transilvania, Bancpost, Bank Leumi, BCR, BRD, CEC Bank, credit Agricole, Garanti Bank, ING Bank, Marfin Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank si UniCredit”, se arata intr-un comunicat al Ministerului.

De remarcat este faptul ca pe lista Ministerului nu mai apar bancile Alpha Bank si Intesa Sanpaolo Bank, partenere pana acum in program.

De altfel, Guvernul a anuntat deja ca noile plafoane de garantii vor fi repartizate in functie de volumul de credite Prima casa acordate de fiecare banca participanta la program. 

Guvernul vrea onorarea cu prioritate a cererilor vechi

In momentul aprobarii noului plafon de garantii, Executivul a precizat ca fondurile trebuie sa mearga cu prioritate catre cererile depuse inainte de noua alocare si care nu au mai putut fi onorate din cauza epuizarii plafoanelor de garantii. 

„Fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru acoperirea cu prioritate a solicitarilor de acordare a unei finantari garantate in cadrul Programului, aflate in diverse stadii de aprobare si pre-aprobare la finantatori”, se precizeaza in comunicatul Guvernului.

Bancile vor sa atraga si clienti noi

Insa unele banci sustin ca multe dintre acestea au expirat, iar clientii respectivi trebuie sa o ia de la capat cu procedura. In plus, reprezentantii acestora au precizat ca noii clienti vor avea acces la astfel de imprumuturi in aceleasi conditii ca si cei vechi.

Hotararea privind suplimentarea cu 500 de milioane de lei a plafonului total de garantii care pot fi emise anul acesta in cadrul programului a fost adoptata de Guvern in sedinta din 28 septembrie.

Plafonul de garantii pentru anul 2016 al Programului a mai fost suplimentat cu 500 de milioane de lei, in luna mai, in contextul intrarii in vigoare a Legii privind darea in plata. 

Noua suplimentare a plafoanelor vine pe fondul discutiilor pe marginea unei alte initiative legislative contestata de banci, si anume conversia creditelor in valuta la cursul din momentul contractarii imprumutului.

Astfel, dupa cele doua suplimentari, plafonul de garantare al acestui program guvernamental va fi, in acest an, de 2,69 miliarde de lei.

In total, de la lansarea Programului in 2009 si pana la finalul lui august 2016, au fost acordate 197.608 garantii in valoare totala de 16,88 de miliarde de lei. In acest moment, rata de neplata de catre beneficiarii programului Prima Casa este de 0,3%.