Plata cu cadrul patrunde greu la Trezorerie

Platile cu cardul cresc de la un an la altul, inclusiv cele de taxe si impozite, insa volumele raman cu mult sub potential din cauza pasilor firavi facuti de stat pentru impulsionarea acestora. Un exemplu concret este cel legat de acceptarea cardului la Trezorerie, care, desi promisa din 2015, mai are de asteptat cativa ani. 
In urma cu doi ani, guvernantii promiteau firmelor si populatiei ca vor putea plati online sau cu cardul taxele si impozitele la Trezorerie inca de anul trecut. In octombrie 2014, Guvernul a aprobat, prin ordonanta de urgenta, cadrul legal pentru ca persoanele fizice sa plateasca online sau cu cardul la Trezorerie impozite si taxe administrate de ANAF, taxe locale sau percepute de alte institutii publice. De asemenea, Guvernul instituia cadrul legal ca, printr-un sistem de tip internet banking, clientii Trezoriei, societati comerciale sau autoritati locale, sa poata vizualiza conturile, sa editeze extrasele de cont si sa efectueze plati online.

Mai mult, la acea vreme, MFP promitea ca implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru institutiile publice implicat, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat.

Conso.ro a ridicat, inca de la acea vreme, o serie de semne de intrebare cu privire la initiativa legislativa. 

http://www.conso.ro/carduri/ce-interese-se-pot-ascunde-in-spatele-transformarii-trezoreriei-statului-in-acceptator-de-carduri
Desi cadrul legal a fost adoptat prin Ordonanta de Urgenta, proiectul pentru implementare a fost depus abia in iulie 2015, ceea ce a facut imposibila respectarea termenelor anuntate initial. In prezent, conform duratei de implementare a proiectului, cardul mai are de asteptat cel putin trei ani pana sa fie acceptat la plata la Trezorerie. 

Doar 6,5% din primarii accepta plata taxelor cu cardul

Plata taxelor cu cardul sau online este acceptata, in prezent, la nivel local, in 210 primarii la nivelul intregii tari. Desi numarul acestora creste de la an la an, ramane foarte redus, de doar 6,5% din totalul de aproape 3.200 de primarii la nivel national. 

Si in acest caz statul are un plan. Ministerul Finantelor Publice a anuntat ca, in scopul simplificarii platii darilor la stat, vrea sa implementeze sistemul de plata online si cu cardul a impozitelor, taxelor si amenzilor de catre persoanele fizice pana in octombrie 2016. Ramane de vazut daca acest termen va fi respectat pentru ca, desi beneficiile platii cu cardul sunt unanim recunoscute, mecanismul pare greu de implementat. 

Plata taxelor online, de 15 ori mai rapida decat la ghiseu

De-a lungul timpului au fost realizate numeroase studii din care reise ca statul ar incasa mult mai mult daca ar accepta plata darilor cu cardul, de la contribuabilii care nu au timp – sau chef – sa-si piarda timpul la coada la ghiseu. Conform studiilor, contribuabilii care au platit taxele si impozitele locale prin ghiseul.ro au alocat, in medie, de 15 de ori mai putin timp decat cei care au ales sa plateasca la sediile administratiilor locale. Astfel, de exemplu, o persoana petrece in medie 4 minute pentru a plati prin www.ghiseul.ro, in timp ce pentru deplasarea si plata taxelor si impozitelor la ghisee este nevoie de aproximativ 1 ora.

In plus, din aceleasi studii reiese ca si cheltuielile cu administrarea fiscala s-ar reduce semnificativ, prin relocarea presonalului catre zone care inregistreaza deficit sau chiar prin inchiderea unor sedii. Potrivit realizatorilor studiilor mentionate, economiile realizate astfel de stat ar acoperi fara probleme comisioanele de tranzactionare aferente platii cu cardul.

Bancile iau cu asalt darea in plata

Bancile lanseaza in lupta toate armele pentru a impiedica aparitia Legii privind darea in plata, avand in vedere ca presedintele nu mai are voie sa o respinga daca ajunge la promulgare. Dupa Raiffeisen Bank, si CEC Bank anunta ca va lansa un credit ipotecar ”greu de luat” care va include si darea in plata. 

Presedintele CEC Bank, Radu Ghetea, care este si presedintele onorific al Asociatiei Romane a Bancilor, a anuntat ca banca va urma modelul bancilor americane, care acorda credite ipotecare cu optiunea de a da in plata casa achizitionata daca clientul nu-si mai poate plati ratele. 

Insa, potrivit lui Ghetea, acest produs va avea cu siguranta un avans mult mai mare si niste conditii de creditare mult mai severe. Presedintele CEC mai spune ca aceasta este o masura de preventie pentru cazul in care apare Legea darii in plata cu amendamentele anuntat de initiatorul sau. 

Anuntul CEC Bank vine la doar cateva zile dupa ce Raiffeisen Bank isi informa clientii ca a majorat avansul pentru creditele ipotecare clasice la 35% pentru lei si la 40% pentru euro.

Piperea acuza bancile de ”acord cartelar”

Avocatul Gheorghe Piperea catalogheaza actiunile bancilor ca fiind ”acord cartelar”. ”Iata dovada clara a practicii anticoncurentiale planificate de banci, in cadrul asociatiilor lor profesionale. Din pacate, la acest acord cartelar participa si CEC Bank, singura banca romaneasca (cu capital de stat - n.r.)”, sustine Piperea. 

Acesta sustine ca va initia petitii si actiuni la Consiliul Concurentei si la Comisia Europeana pentru a reclama aceste practici. ”Asa cum v-am mai spus, exista precedentul Clubul Lombard, unde bancile austriece au fost sanctionate cu citeva zeci de millioane de euro fiecare pentru practici concentrate (cartelare) anti-concurentiale. Reamintesc, de asemenea, ca amenda pentru astfel de practici este, conform legii romane, de maxim 10% din cifra de afaceri a fiecarui pariticipant la carte”, a mai spus Piperea.

Amendamentele la Lege au fost depuse deja in Senat

Proiectul privind darea in plata va reintra in dezbatere parlamentara luna aceasta, iar initiatorul actului normativ, Daniel Zamfir, a anuntat deja ca a depus, saptamana trecuta, la Senat amendamentele de modificare a legii. Printre cele mai importante schimbari se numara schimbarea sintagmei “persoana fizica” cu “consumator”, cu scopul de a elimina suspiciunile ca legea este destinata speculatorilor imobiliari.

Un alt amendament vine sa modifice obligatiile de plata actuale ale debitorilor executati silit de catre banci, in sensul ca initiatorul vrea sa extinda beneficiile legii si pentru persoanele fizice care si-au pierdut bunul ipotecat, dar au in continuare datorii de la banci, din cauza faptului ca banii obtinuti din executarea casei nu au acoperit integral creditul. In forma initiala adoptata, de lege ar fi beneficiat si cei care sunt in executare silita, dar nu au pierdut inca bunul ipotecat.

Zamfir a propus si modificarea termenului pana la care clientul poate notifica banca, de la 15 la 30 de zile, astfel incat cele doua parti au mai mult timp de negociere pana sa se ajunga la darea in plata.

Directiva UE pentru protectia interesului suprem al asiguratilor

Companiile de asigurari vor fi obligate sa actioneze in ”interesul suprem” al clientilor lor si sa le furnizeze acestora informatii ”exacte si neinselatoare”. Prevederile sunt cuprinse in Directiva Europeana privind distributia de asigurari, aprobata recent de Parlamentul European. 

Potrivit documentului, ”statele membre se asigura ca, atunci cand desfasoara activitati de distributie de asigurari, distribuitorii de asigurari actioneaza intotdeauna onest, corect si profesionist, in interesul suprem al consumatorilor”. 

Salarizarea bazata pe tinte de vanzari nu trebuie sa favorizeze anumite produse

In plus, directiva precizeaza ca legislatia nationala a statelor membre va trebui sa ”impuna ca politicile aplicate de distribuitorii de asigurari pentru remunerarea angajatilor si a reprezentantilor lor sa nu aduca atingere capacitatii lor de a actiona in conformitate cu interesul consumatorilor si sa nu ii impiedice pe angajati sau reprezentanti sa le faca o recomandare adecvata sau sa le prezinte informatiile in mod just, clar si fara a induce in eroare”. 

Asta inseamna ca legislatia trebuie sa contina reglementari care sa asigure faptul ca remuneratia bazata pe tinte de vanzari nu determina angajatul sau intermediarul companiei de asigurari sa recomande un anumit produs unui consumator. 

In plus, pentru a evita cazuri de vanzari inadecvate, contractele de asigurare ar trebui sa fie insotite intotdeauna de un test de cerinte si nevoi bazat pe informatiile furnizate de consumator. ”Orice produs de asigurare propus consumatorului ar trebui sa fie intotdeauna coerent cu cerintele si nevoile consumatorului si sa fie prezentat sub o forma usor de inteles, pentru a-i permite consumatorului sa ia o decizie in cunostinta de cauza”, se mai arata in actul normativ. 

Informatiile precontractuale trebuie sa fie clare, usor de citit si neinselatoare

Pe de alta parte, Directiva impune reguli mai stricte in privinta informartii consumatorului cu privire la asigurarea incheiata. 

Astfel, in vederea facilit?rii accesului consumatorului la informatii, toate datele precontractuale ar trebui s? fie gratuite, accesibile, prezentate intr-un document de sine statator, scurt, clar si usor de citit, exact si neinselator.

In privinta solutinonarii litigiilor dintre firma de asigurare si consumator, actul european prevede ca statele membre trebuie sa ”instituite proceduri extrajudiciare adecvate, eficace, impartiale si independente de reclamatie si de despagubire pentru solutionarea litigiilor dintre consumatori si distribuitorii de asigurari.

Statele membre pot introduce reguli mai stricte pentru protectia consumatorilor

Directiva europeana urmareste un nivel de armonizare minim in tarile membre UE, dar stipuleaza ca prevederile nu ar trebui sa impiedice statele membre sa mentina sau sa introduca dispozitii mai stricte in scopul de a proteja consumatorii.

"Consumatorii ar trebui sa beneficieze de acelasi nivel de protectie, in ciuda diferentelor dintre canalele de distributie. Pentru a garanta ca se aplica acelasi nivel de protectie, iar consumatorii pot beneficia de standarde comparabile, in special in ceea ce priveste informatiile comunicate, este esential sa existe conditii de concurenta egale intre distribuitori", se prevede in document.

Conform documentului, produsele de asigurare pot fi distribuite de diferite categorii de persoane sau institutii, cum ar fi agenti, brokeri si agenti de asigurari bancare, intreprinderi de asigurare, agenti de turism si societati de inchiriat autovehicule.

Statele membre au obligatia de a transpune prevederile directivei in legislatia nationala in termen de doi ani de la publicarea in Jurnalul Oficial al UE.

Tot mai putine banci pe piata romaneasca

Consolidarea pe piata bancara din Romania ia proportii. La finalul anului trecut, Volksbank a disparut din peisajul financiar romanesc, iar la finalul acestei saptamani Nextebank anunta ca a finalizat preluarea Bancii Carpatica, iar portofoliul de credite de retail de la Bank of Cyprus este preluat de Banca Transilvania.
Finalizarea tranzactiei in urma careia Nextebank a preluat 54,79% din actiunile Bancii Comerciale Carpatica a fost anuntata vineri de cele doua institutii. Acestea sustin ca au obtinut si aprobarile relevante din partea Bancii Nationale a Romaniei si a Autoritatii de Supraveghere Financiara. 

Conform unui comunicat al celor doua banci, a fost depusa in atentia Consiliului Concurentei si notificarea privind concentrarea economica astfel rezultata.

Tranzactia s-a facut in doi pasi: mai intai achizitia unui pachet de actiuni de la grupul de actionari controlat de Ilie Carabulea si apoi subscrierea tuturor actiunilor ramase nesubscrise in cadrul procesului de majorare de capital initiat in luna iunie 2015.

Ulterior parcurgerii tuturor procedurile legale necesare, cele doua banci vor sa fuzioneze, insa prin absorbtia Nextebank de catre Carpatica. 

Potrivit directorului general al Bancii Carpatica, Johan Gabriels, cele doua banci vor avea impreuna, in scurt timp, o contributie notabila in contextul bancar romanesc.

Nextebank este detinuta, incepand cu 30 aprilie 2014, de catre Emerging Europe Accesion Fund, un fond de private equity.

BT a preluat creditele de retail de la Bank of Cyprus

Tot la finalul acestei saptamani a venit si anuntul de la Banca Transilvania (BT), care a preluat creditele performante de retail din portofoliul Bank of Cyprus, sucursala Romania. Potrivit unui comunicat al BT transmis Bursei de Valori Bucuresti, documentele de preluare a activelor au fost semnate joi, iar detalii cu privire la tranzactie vor fi oferite la perfectare, in luna februarie.

Bank of Cyprus  a iesit din actionariatul Bancii Transilvania in aprilie 2014, dupa aproximativ cinci ani, cand a vandut aproape 10% din actiunile BT catre SIF-uri. 

Banca cipriota a inceput sa aiba probleme in 2013 din cauza dificultatilor bancii mama. La acea vreme, autoritatile din tara de origine au decis taxarea cu 30% a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite la Bank of Cyprus, cea mai mare banca din Cipru. Conditia a fost impusa in cadrul acordului de ajutor financiar aprobat de Eurogroup.

Efectele s-au simtit si in Romania, in sensul ca unitatile bancii au fost inchise o perioada, pentru a se clarifica toate aspectele deciziei si pentru a se diminua panica iscata.

La randul sau, Banca Transilvania a finalizat, in decembrie 2015, integrarea Volksbank Romania. In urma fuziunii, BT are 2,2 milioane de clienti, din care aproximativ 10% provin de la Volksbank. De asemenea, din cei 7.300 de angajati, aproape 400 de persoane sunt de la Volksbank Romania.