Preturile locuintelor din Romania au crescut, in ultimul an, cu 7%, peste valoarea de semnal stabilita de Comisia Europeana, de 6%. Acest aspect a determinat Banca Nationala a Romaniei sa evidentieze, in Raportul asupra stabilitatii financiare, un nou risc asupra economiei, acela al accelerarii preturilor din domeniul imobiliar.
Riscul este de intensitate scazuta, deocamdata, dar trebuie mentionat, a explicat viceguvermnatorul BNR, Liviu Voinea.
In opinia sa, sunt multi factori care au contribuit la aceasta evolutie, printre care cresterea economica, a veniturilor populatiei, dar si dobanzile care sunt inca la minime istorice. “Exista premisele unei noi faze de expansiune a pietei imobiliare, nu doar la noi, ci in toate tarile din regiune si este de datoria noastra sa il semnalam”, a subliniat Voinea.
El a precizat si faptul ca accesibilitatea unui credit ipotecar standard s-a imbunatatit, pentru ca majorarea pretului locuintelor si a avansului au fost contracarate de reducerile de dobanda si de cresterea veniturilor.
De ce mentine BNR riscul legislativ?
Pe de alta parte, BNR a mentinut la nivel moderat riscul generat de cadrul legislativ incert si impredictibil din domeniul financiar-bancar, considerat sever in urma cu un an. Reprezentantii bancii centrale sustin ca, desi riscul este in scadere, avand in vedere ca cele doua legi care au determinat BNR sa emita avertisemntul nu mai reprezinta riscul din urma cu un an, efectele acestora continua. Darea in plata s-a modificat mai intai in Parlament, iar apoi Curtea Constitutionala i-a limitat aplicabilitatea, iar legea conversiei a fost complet invalidata de CCR.
“Riscul si-a redus intensitatea, dar aceste incertitidini, care au marcat anul trecut, nu au ramas fara rezultate. Facand o medie a creditelor raporate in Centrala Riscului de Credit, administrata de BNR, observam ca, daca avansul mediu pentru un credit ipotecar, exclusiv Prima casa, era 20% in 2015, acesta a crescut la 25% in 2016, pentru creditele cu o valoare de peste 20.000 de lei. Totodata, numarul de ani necesar pentru economisirea avansului pentru un credit ipotecar a crescut de la 4,5 la 5,6 desi, in paralel, au crescut veniturile populatiei”, a mai spus Voinea.
Potrivit raportului BNR, principalul risc la adresa economiei romanesti, de intensitate ridicata, este de natura externa, respectiv de reducere a increderii investitorilor in economiile emergente, dar acesta s-a diminuat in ultimele luni.
Creste riscul legat de echilibrele macroeconomice
Un alt risc evidentiat de BNR, moderat dar in crestere, este cel legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice.
Potrivit raportului BNR, exista o tendinta de crestere a deficitului structural al bugetului general, de la 1% in 2013 si 2,6% in 2016, acesta urmand sa urce la 3,9% in 2017 si la 4% in 2018.
Liviu Voinea a explicat ca obiectivul privind deficitul structural la care Romania s-a angajat prin semnarea pactului fiscal, de 1% din PIB in 2015, a fost atins inca din 2013, insa a revenit pe crestere.
“Ce inseamna deficitul structural? Practic, deficitul pe care l-ar avea bugetul daca economia creste la nivelul potential. Cresterea, in prezent, a deficitului structural, despre care avertizeaza si Comisia Europeana, se refera la acest lucru, la faptul ca economia creste peste potential”, a mai spus Voinea.
Riscul este de intensitate scazuta, deocamdata, dar trebuie mentionat, a explicat viceguvermnatorul BNR, Liviu Voinea.
In opinia sa, sunt multi factori care au contribuit la aceasta evolutie, printre care cresterea economica, a veniturilor populatiei, dar si dobanzile care sunt inca la minime istorice. “Exista premisele unei noi faze de expansiune a pietei imobiliare, nu doar la noi, ci in toate tarile din regiune si este de datoria noastra sa il semnalam”, a subliniat Voinea.
El a precizat si faptul ca accesibilitatea unui credit ipotecar standard s-a imbunatatit, pentru ca majorarea pretului locuintelor si a avansului au fost contracarate de reducerile de dobanda si de cresterea veniturilor.
De ce mentine BNR riscul legislativ?
Pe de alta parte, BNR a mentinut la nivel moderat riscul generat de cadrul legislativ incert si impredictibil din domeniul financiar-bancar, considerat sever in urma cu un an. Reprezentantii bancii centrale sustin ca, desi riscul este in scadere, avand in vedere ca cele doua legi care au determinat BNR sa emita avertisemntul nu mai reprezinta riscul din urma cu un an, efectele acestora continua. Darea in plata s-a modificat mai intai in Parlament, iar apoi Curtea Constitutionala i-a limitat aplicabilitatea, iar legea conversiei a fost complet invalidata de CCR.
“Riscul si-a redus intensitatea, dar aceste incertitidini, care au marcat anul trecut, nu au ramas fara rezultate. Facand o medie a creditelor raporate in Centrala Riscului de Credit, administrata de BNR, observam ca, daca avansul mediu pentru un credit ipotecar, exclusiv Prima casa, era 20% in 2015, acesta a crescut la 25% in 2016, pentru creditele cu o valoare de peste 20.000 de lei. Totodata, numarul de ani necesar pentru economisirea avansului pentru un credit ipotecar a crescut de la 4,5 la 5,6 desi, in paralel, au crescut veniturile populatiei”, a mai spus Voinea.
Potrivit raportului BNR, principalul risc la adresa economiei romanesti, de intensitate ridicata, este de natura externa, respectiv de reducere a increderii investitorilor in economiile emergente, dar acesta s-a diminuat in ultimele luni.
Creste riscul legat de echilibrele macroeconomice
Un alt risc evidentiat de BNR, moderat dar in crestere, este cel legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice.
Potrivit raportului BNR, exista o tendinta de crestere a deficitului structural al bugetului general, de la 1% in 2013 si 2,6% in 2016, acesta urmand sa urce la 3,9% in 2017 si la 4% in 2018.
Liviu Voinea a explicat ca obiectivul privind deficitul structural la care Romania s-a angajat prin semnarea pactului fiscal, de 1% din PIB in 2015, a fost atins inca din 2013, insa a revenit pe crestere.
“Ce inseamna deficitul structural? Practic, deficitul pe care l-ar avea bugetul daca economia creste la nivelul potential. Cresterea, in prezent, a deficitului structural, despre care avertizeaza si Comisia Europeana, se refera la acest lucru, la faptul ca economia creste peste potential”, a mai spus Voinea.
