Tot mai multi romani sunt in favoarea adoptarii euro, insa vad si riscuri in acest demers. Aproape 70% dintre participantii la realizarea unui studiu pe aceasta tema, de catre Comisia Europeana, sustin trecerea la moneda unica europeana, insa 55% spun ca acest proces va aduce cresteri de preturi.
La intrebarea daca adoptarea euro va avea efecte pozitive sau negative in tara, 11% dintre romani cred ca va avea efecte pozitive, 43% - efecte mai degraba pozitive, 27% - efecte mai degraba negative, iar 13% - extrem de negative (iar 6% nu au raspuns).
Romanii, cei mai dornici sa treaca la euro
Totusi, romanii sunt de departe cei mai entuziasmati de trecerea la euro, dintre tarile membre UE care inca nu au adoptat moneda europeana, iar proportia este in crestere de la 64% anul trecut la 69% in prezent.
„In timp ce 55% dintre respondenti cred ca introducerea monedei europene are si consecinte pozitive in tarile care folosesc deja euro, proportia celor care sunt in favoarea ei variaza drastic, de la 69% in Romania, la 33% in Cehia. Respondentii care sunt informati cu privire la moneda unica sustin introducerea acesteia (55% comparativ cu 46% dintre cei care nu sunt informati). Analiza socio-demografica arata ca barbatii sunt mai deschisi cu privire la adoptarea euro in tarile lor, comparativ cu femeile (57% vs. 45%)”, informeaza Comisia Europeana.
Mai mult, 26% dintre romani cred ca suntem pregatiti de adoptarea monedei unice europene, comparativ cu 24%, anul trecut. De asemenea, 41% sunt de parere ca acest lucru se va intampla in cinci ani, comparativ cu 33% care credeau acest lucru anul trecut. 31% se asteapta sa fie adoptata in 10 ani, iar 22% - niciodata.
Studiul a fost realizat in aprilie 2018, pe baza chestionarii a 7.008 respondenti din Bulgaria, Cechia, Croatia, Ungaria, Polonia, Suedia si Romania.
Adoptarea euro reprezinta o obligativitate pentru Romania, asumata prin tratatul de aderare la Uniunea Europeana, insa nu este stabilit si un termen limita pentru adoptare.
De-a lungul timpului, s-au stabilit mai multe tinte de aderare, insa rand pe rand au fost abandonate. Recent, presedintele partidului de guvernamant a avansat un nou termen, respectiv 2024.
Ce spun economistii?
Economistii sustin, insa, ca inainte de adoptarea euro, Romania trebuie sa isi rezolve problemele structurale amanate sistematic, pentru ca trebuie sa intre in zona euro bine pregatita din punct de vedere al macrostabilitatii economice.
Tara noasta indeplineste, deja de cativa ani, criteriile nominale de la Maastricht, insa, pe langa acestea, este nevoie si de convergenta reala (reducerea decalajelor de venituri, dar si competitivitatea intreprinderilor).
Uniunea Europeana nu accepta o indeplinire accidentala, fortata sau temporara a criteriilor de convergenta nominala, ci se impune o mentinere a lor pe termen lung (si cel putin doi ani inainte de adoptarea euro).
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat recent ca, pentru adoptarea euro, se impune continuarea procesului de privatizare sau restructurare a companiilor de stat, cresterea flexibilitatii si a gradului de ocupare si finalizarea liberalizarii preturilor administrate la energie.
La randul sau, Daniel Daianu, membru in CA al BNR, a prezentat recent un studiu din care reiese ca daca economia romaneasca ar creste anual cu 5% am putea adera la euro in 13 ani. „Este inca calea lunga pana la convergenta structurala, care sa indreptateasca dorinta noastra de aderare la euro, astfel incat acest pas sa poata fi facut. Noi propunem un minim de convergenta de 75% din media UE (acum suntem la 60% din media europeana a PIB/pe locuitor -n.r.). Adevarata miza este in ce conditii si cum vom face aderarea. Criza a redus rata de crestere potentiala a economiei romanesti. Exista indicatori de competitivitate care arata ca suntem in urma”, a afirmat Daniel Daianu.
Autoritatile au infiintat, recent, Comisia pentru adoptarea euro, coordonata de premier si de presedintele Academiei Romane, iar vicepresedintii vor fi guvernatorul Bancii Nationale si un vicepremier. In cadrul BNR exista si un comitet interministerial insarcinat cu pregatirea adoptarii euro la care, insa, ministrii nu prea au participat.
La intrebarea daca adoptarea euro va avea efecte pozitive sau negative in tara, 11% dintre romani cred ca va avea efecte pozitive, 43% - efecte mai degraba pozitive, 27% - efecte mai degraba negative, iar 13% - extrem de negative (iar 6% nu au raspuns).
Romanii, cei mai dornici sa treaca la euro
Totusi, romanii sunt de departe cei mai entuziasmati de trecerea la euro, dintre tarile membre UE care inca nu au adoptat moneda europeana, iar proportia este in crestere de la 64% anul trecut la 69% in prezent.
Mai mult, 26% dintre romani cred ca suntem pregatiti de adoptarea monedei unice europene, comparativ cu 24%, anul trecut. De asemenea, 41% sunt de parere ca acest lucru se va intampla in cinci ani, comparativ cu 33% care credeau acest lucru anul trecut. 31% se asteapta sa fie adoptata in 10 ani, iar 22% - niciodata.
Studiul a fost realizat in aprilie 2018, pe baza chestionarii a 7.008 respondenti din Bulgaria, Cechia, Croatia, Ungaria, Polonia, Suedia si Romania.
Adoptarea euro reprezinta o obligativitate pentru Romania, asumata prin tratatul de aderare la Uniunea Europeana, insa nu este stabilit si un termen limita pentru adoptare.
De-a lungul timpului, s-au stabilit mai multe tinte de aderare, insa rand pe rand au fost abandonate. Recent, presedintele partidului de guvernamant a avansat un nou termen, respectiv 2024.
Ce spun economistii?
Economistii sustin, insa, ca inainte de adoptarea euro, Romania trebuie sa isi rezolve problemele structurale amanate sistematic, pentru ca trebuie sa intre in zona euro bine pregatita din punct de vedere al macrostabilitatii economice.
Tara noasta indeplineste, deja de cativa ani, criteriile nominale de la Maastricht, insa, pe langa acestea, este nevoie si de convergenta reala (reducerea decalajelor de venituri, dar si competitivitatea intreprinderilor).
Uniunea Europeana nu accepta o indeplinire accidentala, fortata sau temporara a criteriilor de convergenta nominala, ci se impune o mentinere a lor pe termen lung (si cel putin doi ani inainte de adoptarea euro).
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat recent ca, pentru adoptarea euro, se impune continuarea procesului de privatizare sau restructurare a companiilor de stat, cresterea flexibilitatii si a gradului de ocupare si finalizarea liberalizarii preturilor administrate la energie.
La randul sau, Daniel Daianu, membru in CA al BNR, a prezentat recent un studiu din care reiese ca daca economia romaneasca ar creste anual cu 5% am putea adera la euro in 13 ani. „Este inca calea lunga pana la convergenta structurala, care sa indreptateasca dorinta noastra de aderare la euro, astfel incat acest pas sa poata fi facut. Noi propunem un minim de convergenta de 75% din media UE (acum suntem la 60% din media europeana a PIB/pe locuitor -n.r.). Adevarata miza este in ce conditii si cum vom face aderarea. Criza a redus rata de crestere potentiala a economiei romanesti. Exista indicatori de competitivitate care arata ca suntem in urma”, a afirmat Daniel Daianu.
Autoritatile au infiintat, recent, Comisia pentru adoptarea euro, coordonata de premier si de presedintele Academiei Romane, iar vicepresedintii vor fi guvernatorul Bancii Nationale si un vicepremier. In cadrul BNR exista si un comitet interministerial insarcinat cu pregatirea adoptarii euro la care, insa, ministrii nu prea au participat.
