Sunday, July 24, 2016

IMM-urile nu au incredere in economie

O treime dintre IMM-uri considera ca evolutia mediului economic din Romania este stanjenitoare dezvoltarii si doar mai putin de 14% dintre companii estimeaza ca evolutia mediului de afaceri romanesc pe intreg anul 2016 va fi favorabila intreprinderilor. Totodata, aproape jumatate din firme apreciaza evolutia mediului economic drept neutra.

In acelasi timp, increderea intreprinderilor in economie este foarte slaba, doar 6,72% dintre persoanele intervievate considerand ca evolutia economica va fi pozitiva.

Datele sunt cuprinse in cea de-a 14-a editie a Cartei Albe a IMM-urilor, elaborata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Documentul de cercetare are la baza interviuri cu 1096 de intreprinzatori.

Mai putin de un sfert din IMM-uri se finanteaza de la banca

Finantarea din surse proprii ramane in continuare principala modalitate de finantare a activitatilor economice ale IMM-urilor, sustin 72% dintre respondenti.

Aceleasi date arata ca doar 22,6% din intreprinderi apeleaza la credite bancare, alte surse de finantare accesate fiind creditul furnizor (21,2%), leasingul (7,9%) sau  imprumutirile de la institutii specializate (1,7%).

Pe de alta parte, fondurile structurale nu prezinta interes pentru IMM-uri, peste 81% dintre intreprinderi sustinand ca nu intentioneaza sa acceseze fonduri europene in perioada urmatoare. In acelasi timp, numai 0,18% dintre companii declara ca au primit aprobarea pentru proiectul depus.

Cei mai multi dintre patronii de IMM-uri din Romania care se bazeaza pe autofinan?are au afaceri in servicii si comert, in timp ce creditul bancar este mai des accesat in zona de turism, potrivit datelor din raportul citat.

Principalele nevoi de finantare ale afacerilor mici si mijlocii sunt asigurarea sumelor necesare pentru stocuri si capital de lucru (36%), dezvoltarea unor produse, servicii sau accesarea unor noi piete (29,7%) si investitiile imobiliare, in echipamente sau tehnologie (28,1%).

Birocratia ramane principala problema a firmelor 

Dificultatile cu care se confrunta frecvent IMM-urile sunt birocratia (61,41%), fiscalitatea excesiva (54,74%) urmate de coruptie (45,16%) si controalele excesive (44,98%).

Potrivit aceluiasi raport, principalul efect pozitiv pentru IMM-uri al aderarii Romaniei la UE este accesul mai bun la piete, potrivit raspunsurilor a 46% dintre intreprinzatori.

"Rezultatele Cartei Albe a IMM-urilor prezinta un mediu antreprenorial caracterizat de pesimism cu privire la dezvoltarea mediului economic, de dificultati in depasirea problemelor de ordin birocratic si de lipsa de interes in accesarea de programe cu finantare europeana", a declarat presedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Pe baza acestor rezultate, reprezentantii Consiliului propun o serie de masuri strategice care sa vizeze o debirocratizare accelerata, accesul la finantari adecvate (in principal fondurile europene), accesul la piete si internationalizare. In plus, se propune reforma administratiei publice, iar necesitatea unei administratii reactive si implicate este considerata de o importanta covarsitoare pentru bunul mers al economiei romanesti.

ABE continua demersurile pentru transparenta comisioanelor bancare

Autoritatea Bancara Europeana (ABE) lucreaza la un nou set de documente care urmeaza sa asigure transparenta si comparabilitatea comisioanelor bancare la nivelul UE. Actiunea are loc in conformitate cu prevederile Directivei privind Conturile de Plati, in vigoare inca din 2014, insa transpusa in putine state membre.
In raportul „Consumer Trends 2016”, Autoritatea Europeana mentioneaza ca o parte din autoritatile nationale au anuntat ca au introdus, deja, masuri importante pentru a permite compararea comisioanelor bancare, cum ar fi cerintele de informare pre-contractuala. 

Masurile includ, in anumite cazuri, documente standardizate sau cerinte de prezentare a informatiilor cum ar fi notificarea trimestriala catre autoritatea de supraveghere care sa contina cele mai comune comisioane si taxe aplicate in trimestrul anterior, o declaratie anuala privind comisioanele aplicate, sau o recomandare pentru standardizarea operatiunilor care sunt taxate. 

Anumite state au luat deja masuri privind conturile de plati

Intr-un stat membru, autoritatea competenta a implementat, deja, contul curent de baza cu un pachet minim de servicii oferit cosumatorilor, complet scutit de taxe si comisioane. Pachetul se adreseaza persoanelor fizice cu venituri reduse. 

Potrivit ABE, in alt stat a intrat in vigoare inca din 2015 un regim referitor la contul de baza, aplicabil tuturor institutiilor de credit, nu doar celor care vor sa il aplice in mod voluntar. Conform regulilor impuse prin acest regim, institutiile de credit nu au voie sa perceapa comisioane, taxe, sau alte costuri care sa depaseasca 1% din salariul minim valabil in respectivul stat membru. 

Alt stat a raportat ca, in urma implementarii la nivel national a Directivei privind Conturile de Plati, bancile sunt obligate sa ofere in viitor, in cazul unui credit, un cont de baza cu caracteristicile stabilite in iunie 2016. Acest cont va fi accesibil tuturor cetatenilor  din acel stat, inclusiv refugiati sau solicitanti de azil. 

In Romania, proiectul de transpunere a Directivei este contestat de banci

In Romania, implementarea Directivei privind conturile de plati se afla in stadiu de proiect. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a publicat, in urma cu doua luni un proiect de Ordonanta de Guvern privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plati, schimbarea conturilor de plati si accesul la conturile de plati cu servicii de baza. 

Potrivit documentului, titularii de conturi bancare vor fi scutiti de cele mai importante comisioane pe care le percep bancile pentru aceste produse. Este vorba de deschiderea, administrarea sau inchiderea contului, dar si de depunerea sau retragerea de bani din cont si de plata cu cardul pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv online.

In proiect se prevede ca serviciile mentionate vor fi oferite in mod gratuit titularului de cont indiferent de numarul de operatiuni efectuate. Mai mult, in cazul retragerilor de numerar, scutirea de comisioane este valabila pe intreg teritoriul Uniunii Europene, atat la ghiseul bancii cat si la bancomate, in timpul sau in afara programului de lucru al institutiei de credit.  

Bancile contesta acest proiect si sustin ca scutirea de costuri ar trebui aplicata doar celor care isi deschid primul cont bancar, pentru a creste incluziunea financiara.

ABE vrea sa publice noile documente la inceputul lui 2017

La nivel european, ABE a inceput implementarea directivei prin publicarea Ghidului pe baza caruia statele membre au intocmit liste provizorii cu cele mai reprezentative servicii legate de un cont de plati si care fac obiectul unei taxe. Acete liste au fost transmise ABE in septembrie 2015 si vor constitui baza pentru alte doua noi documente informative: documentul pre-contractual cu informatiile referitoare la comisioane, si declaratia post-contractuala privind comisioanele. 

Aceste documente vor fi supuse dezbaterii publice in a doua parte a acestui an, astfel incat cerintele finale sa fie stabilite la inceputul anului 2017, se mai arata in raportul ABE.

Dobanzile mici trimit deponentii catre metode flexibile de economisire

In aceasta perioada in care banii economisiti aduc castiguri tot mai modeste sau in unele cazuri chiar pierderi, toata lumea este in cautarea unor metode de a-si plasa banii pe criterii care tin mai degraba de siguranta si flexibilitate.  In aceste conditii, contul de economii concureaza cu succes depozitul bancar. 
Dobanzile oferite de unele banci la aceste produse sunt similare celor la depozite, in conditiile in care acestea din urma au scazut semnificativ in ultimii ani. 

In plus, deponentul are libertatea de a depune si a retrage bani pe perioada de constituire a contului fara a fi penalizat de banca. 

Castiguri mai mari la economiile pe termene mai lungi

Tousi, sunt si banci care impun respectarea unui anumit plan de depuneri, dar si altele care ofera bonusuri fata de dobanda standard daca banii sunt tinuti mai mult in cont sau daca deponentul incaseaza veniturile la banca respectiva. 

Si la depozite, dobanzile sunt mai mari pentru termene mai indelungate, insa daca deponentul are nevoie de bani inainte de scadenta, este penalizat de banca prin pierderea dobanzii si un comision consistent de retragere anticipata. In aceste conditii, clientul este descurajat sa economiseasca pe perioade mai lungi.

Astfel, cu o dobanda de 2,35% pe an, oferita in prezent de Intesa Sanpaolo Bank, un cont de economii cu o valoare initiala de 10.000 de lei constituit pe o perioada de doi ani, este de preferat unui depozit bancar pentru care aceesi banca ofera in prezent o dobanda de 2,25% pe an, cea mai mare din piata pentru un depozit pe 24 de luni. 

Insa si aici este foarte importanta alegerea bancii la care constituim acest cont de economii, pentru ca dobanzile oferite pot fi avantajoase, in actualele conditii, cum ar fi, pe langa Intesa Sanpaolo Bank, si la Libra Bank cu 1,7% pe an, sau Garanti Bank, cu 1,5% pe an, dar si foarte mici, respectiv 0,1% pe an la credit Agricole sau Veneto Banca.  

Pe de alta parte, la un depozit pe doi ani, in prezent, dobanzile acordate de banci nu coboara sub 1% pe an, cele mai mici fiind la Raiffeisen Bank, 1,2% pe an, Carpatica – 1,25%, respectiv BCR si UniCredit Bank – 1,35% pe an. Insa acestea nici nu depasesc, decat in cateva cazuri, 2% pe an. 

Comisioanele musca si din depunerile in conturile de economii

In alta ordine de idei, nici la conturile de economii nu trebuie sa uitam de comisioane. Si aici se pot percepe comisioane de administrare, de deschidere, inchidere, dar cel mai des folosit este comisionul de retragere numerar, care este si cel mai consistent. 

Majoritatea bancilor percep un comision de retragere de 0,5%, minim 5 lei, unele insa doar pentru retragerile de la ghiseu, iar altele indiferent de forma de retragere. 

De asemenea, sunt si banci care percep comisioane semnificative de administrare, cum ar fi BRD-Groupe Societe Generale, cu 4,2 lei pe luna, la care se adauga si un comision de inchidere de cont de 30 de lei si un comision de retragere numarar de 0,5%, minim 5 lei. Comisioane de administrare de 4 lei pe luna mai percep si Alpha Bank, BCR si Raiffeisen Bank, dar in acest ultim caz comisionul scade la doi lei daca soldul depaseste 3.000 de lei. In plus, si aceste banci percep comisioane semnificative la retragere.

Exista insa si solutii prin care pot fi evitate comisioanele la retragerea de numerar. Banii pot fi transferati in contul curent al clientului si efectuate diverse plati din cont, caz in care se percepe un comision de obicei mai redus decat in cazul retragerii de numerar, sau pot fi folositi la cumparaturi cu cardul atasat contului curent, caz in care consumatorul nu suporta niciun cost.

Nivelul pensiei medii - o comparatie cu Spania si cateva concluzii

Pensia medie a depasit pentru prima data in Spania pragul psihologic de 900 de euro in luna aprilie 2016, ceea ce a ridicat obligatiile de plata la cifra record de 8,45 miliarde euro, potrivit publicatiei spaniole ”20 minutos”. Sumele alocate prin bugetul public in acest scop au crescut cu trei procente fata de aceeasi  luna a anului precedent. O comparatie cu situatia din Romania apare ca utila. 
Pensia medie din Spania a urcat in aprilie 2016 cu 1,88% fata de aprilie 2015, in timp ce numarul de persoane aflate in plata a avansat cu 1,07%. Ceea ce inseamna o majorare a efortului financiar din partea statului distribuita in proportie cam de doua treimi pentru cresterea cuantumului pensiei individuale cu 1,88%, cealalta treime urmand sa rezulte din sporul anual al numarului de pensionari.
Am ales aceasta tara pentru o comparatie cu Romania, deoarece se pot trage concluzii utile pentru evolutia pe viitor a finantarii sistemului public de pensii. Inclusiv la orizontul anilor 2030, cand se va atinge la noi si pentru femei varsta legala de iesire din activitate. Si cand vom asista la socul iesirii din activitate a generatiei ”decreteilor”.

Datele esentiale, pe scurt 


Pozitionarea cu numar dublu de pensionari la o populatie ceva mai mare decat dubla, cultura sociala asemanatoare si afinitatile izvorate din apartenenta la latinitate, precum si perioadele similare scurse (la noi atunci, precum la ei acum) de la integrarea in UE si in zona euro se pot dovedi utile in acest sens. 
Precum si posibilitatea de a avea atunci o raportare solida la pensiile celor din comunitatea romana extinsa care traieste, se afla acum in activitate si se va retrage din activitatea depusa in Spania.

Indicator     Spania  RomaniaRaport
PIB/locuitor (euro) 23.100 7.200  320%
Nivelul preturilor (UE=100%)   96,5% 49,8%  194%
PIB/locuitor pps (UE=100%) 91%   55%165%
Populatia rezidenta (mii persoane, 2015)46.449  19.861 233%
Nr. pensionari  de asigurari sociale9.378.3694.679.043 200%
Ponderea pensionarilor       20,2% 23,6%      86%
Pensia medie (euro)  900,5208,2 433%
Puterea de cumparare a pensiei (euro pps)1.036418248%
Crestere anuala pensie medie  1,88% 5,00%38%

 
De retinut si faptul ca in calculul pensiei medii se includ, in cazul ibericilor, toate sumele stabilite ca drepturi legale de tip contributiv pentru iesirea din activitate pentru limita de varsta, incapacitate permanenta, pensii de urmas si pensii de ajutor social. Adica la fel ca si la noi.
Din datele prezentate, rezulta ca, pe masura ce vom avea inevitabil o convergenta inevitabila a preturilor si o apropiere de practica europeana in materie de nivel al pensiilor (vezi raportul actual de 433% dintre pensiile medii si de 248% ca putere de cumparare fata de ”doar” 320% la PIB/locuitor, respectiv 165% la nivelul PIB/locuitor ajustat la puterea locala de cumparare) va trebui sa majoram destul de substantial pensiile acordate fiecarei persoane.

Modificarea paradigmei de indexare


Mai grav, insa, din evolutia pe ultimii ani a numarului de pensionari de asigurari sociale de stat se poate observa ca nu a existat inca o presiune in sensul majorarii numarului de beneficiari. Ori aceasta reprezinta in Spania, dupa cum aratam mai sus, peste o treime din efortul bugetar suplimentar care va trebui facut de la an la an.

Ori, noi de-abia ne aflam în faza de stabilizare a numarului de beneficiari ai pensiei, dupa un numar de ani in care posibilitatea de majorare a valorii punctului de pensie nu ca a fost franata de cresterea numarului de beneficiari dar a fost chiar ajutata de reducerea lui. De la 4,77 milioane pensionari in 2010 am coborat la un numar stabilizat la 4,68 milioane din 2013 si pana la finele primului trimestru din 2016.Perioada in care cresterea anuala a nivelului pensiei medii s-a situat intre 4% si 5%, cu o usoara tendinta de accelerare.

Fata de ceea ce ne asteapta odata cu manifestarea fenomenului de îmbatranire a populatiei, am avut chiar posibilitatea de a majora suplimentar pensiile in raport cu efortul bugetar necesar firesc in cazul cresterii de tip spaniol a numarului de pensionari, situata la peste 1%. Implicit o majorare anuala a sumelor alocate de la buget cu peste 1% chiar si in absenta indexarii pensiilor.

In curand, insa, socul trecerii la politica natalista dura a regimului Ceausescu, incepand cu anul 1968, dupa interzicerea prin lege a avortului, va genera ritmuri de crestere a numarului de pensionari peste practica europeana .Acest lucru se va vedea exact ]n conditiile reducerii numarului de salariati din ale caror impozite va trebui constituit fondul de asigurari sociale necesar achitarii pensiilor. Una peste alta, o abordare strategica si sustenabila pe termen lung va trebui sa tina cont de proportia dintre efectul indexarii, singurul avut in vedere acum, si cel al majorarii numarului de pensionari, simultan cu deteriorarea raportului de dependenta.

Bancile isi dezavantajeaza clientii proprii in favoarea celor noi

Dobanzile tot mai reduse din piata ar putea tenta tot mai multi clienti cu credite in derulare sa le refinanteze, avand in vedere ca majoritatea bancilor au astfel de produse in portofoliu. Din analiza acestor oferte reiese ca bancile ofera conditii mai bune de refinantare pentru clientii atrasi de la alte banci decat propriilor clienti. 
Concurenta acerba dintre banci determina bancile sa apeleze la tot felul de metode in incercarea de a atrage clienti noi, refinantarea aflandu-se la loc de cinste.

Cum taierea de costuri e una dintre cele mai rapide si eficiente metode de a lua clientii unei alte banci, cateva banci au ales sa ademeneasca clienti de la concurenta fie prin lipsa unor comisioane, fie prin dobanzi mai mici.

Comisionul de analiza dosar face diferenta

Spre exemplu, Banca Transilvania are, in prezent, o oferta fara virare venit de refinantare externa (pentru clientii altor banci) cu o dobanda variabila formata din Robor la 6 luni + 7,75% (8,81% pe an, in prezent), iar DAE ajunge la 9,17% pe an. Calculul este realizat pentru un credit de nevoi personale de 20.000 de lei, pe cinci ani. 

Tot pentru clientii externi, banca are o oferta cu dobanda fixa, de 9,9% pe an, iar DAE este de 10,36% pe an. 

In schimb, pentru clientii existenti, Banca Transilvania are o oferta de refinantare mai scumpa, data de un comision de analiza de 200 de lei, care duce DAE la 9,64% pentru dobanda variabila si la 10,83% pentru dobanda fixa.  

Si BCR departajeaza clientii externi de cei interni tot cu un comision de analiza, perceput doar clientilor existenti, de 250 de lei. 
Astfel, pentru clientii noi, BCR are o oferta standard cu dobanda fixa de 10,49% pe an, DAE de 11% pe an. 

In schimb, oferta pentru clientii interni, la aceeasi rata de dobanda, dar cu comisionul de analiza de 250 de lei, duce DAE la 11,61% pe an.

Dobanzi mici pentru clientii noi si mai mari pentru cei existenti

Si Bancpost practica o politica de atragere a clientilor de la alte banci, cu o dobanda variabila de aproximativ 8,5% pe an in prezent, formata din Robor la 3 luni + 7,74% si un DAE de 9,23%. 

Pentru clientii din portofoliu, Bancpost ofera, in cazul unei cereri de refinantare, o dobanda variabila mai mare si pe interval, cuprinsa intre 9,4 % si 14,5%, (Robor la 3 luni peste care se adauga o marja fixa intre 8,64% si 13,74%). DAE se situeaza intre 10,2% si 15,88% pe an. 

La randul sau, OTP Bank are o oferta cu marja de dobanda mai mica (9,54% peste ROBOR la 3 luni), respectiv o rata de dobanda de 10,3% pe an si DAE 11,47% pe an, pentru cei care refinanteaza cel putin un credit de la alta banca. 

Pentru ceilalti clienti, care refinanteaza doar credite detinute la OTP, banca are oferte cu dobanzi mai mari si pe interval, atat cu dobanda fixa cat si cu dobanda variabila. Pentru dobanda fixa, DAE se plaseaza in intervalul 12,39% - 22,51% pe an, iar pentru dobanda variabila intre 12,02% - 22,11% pe an. 

Clientii cu virare venit beneficiaza, in unele cazuri, de reduceri suplimentare de costuri.

Ofertele de refinantare sunt valabile inclusiv pentru clientii care au contractat creditele inainte de 30 octombrie 2011, cand a intrat in vigoare actualul regulament privind creditele acordate persoanelor fizice.

ASF a publicat un ghid pentru asiguratii Forte

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a publicat un ghid pentru asiguratii Forte Asigurari, pentru care a cerut falimentul. Ghidul include si un set de intrebari si raspunsuri pentru situatii frecvent intalnite in cazul acestei societati, dar si pasii de urmat pentru recuperarea despagubirilor sau a altor sume cuvenite.
Potrivit documentului, cei care au polita in vigoare la aceasta companie sau au de recuperat sume din dosare de dauna trebuie sa se adreseze Fondului de Garantare a Asiguratilor (FGA). Acolo, pentru despagubiri sau indemnizatii, se va depune o cerere motivata de plata insotita de documente justificative. Pentru recuperarea primelor platite in avans, proportional cu timpul ramas pana la expirarea asigurarii facultative, se va depune o cerere de plata (cerere-tip) insotita de documente justificative. Pentru a vedea care sunt documentele necesare, solicitantul trebuie sa urmareasca informatiile disponibile la FGA si ASF, se mentioneaza in Ghid. 

Potrivit documentului ASF, cererea de deschidere a dosarului de dauna poate fi completata de orice persoana care invoca vreun drept de creanta impotriva societatii Forte ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o polita de asigurare valabila.

Cererea trebuie depusa, insa, in maxim 90 de zile de la data pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii falimentului.

FGA va informa solicitantul cu privire la documentele necesare

Dupa depunerea cererilor, FGA va transmite solicitantului informatii cu privire la documentele necesare deschidere dosarului de dauna, acestea fiind diferite in functie de tipul de contract de asigurare si/sau de stadiul dosarului.


Ulterior, dosarul de dauna se analizeza de directiile de specialitate din cadrul FGA, se inainteaza unei comisii special constituita pentru cazurile de faliment, iar aceasta comisie aproba valoarea finala a despagubirii. Aceasta nu poate depasi, insa, 450.000 de lei pe creditor, potrivit legislatiei in vigoare. 

„Pentru sumele de recuperat care depasesc plafonul legal de despagubire, orice persoana este in drept de a urma procedura legala prevazuta de Legea insolventei nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare”, se subliniaza in Ghid.

Platile incep dupa ramanerea definitiva a falimentului

Plata despagubirilor se face in ordinea aprobarii dosarelor de catre comisia speciala. 

Insa, FGA nu poate incepe efectuarea platilor decat dupa data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii falimentului.

In plus, consumatorii care au incheiat un contract sau o polita de asigurare cu societatea Forte Asigurari sunt sfatuiti sa urmareasca informatiile publicate de ASF (www.asfromania.ro) si FGA (www.fgaromania.ro), sau sa solicite detalii telefonic la aceste institutii. 

Consiliul ASF a decis, la finalul lunii iunie 2016, ridicarea licentei companiei Forte Asigurari si formularea unei cereri pentru intrarea in faliment a firmei care asigura militarii romani aflati pe teatrele de operatiuni din afara tarii. 

Forte Asigurari este a doua societate pentru care ASF cere falimentul, dupa ce anul trecut Astra Asigurari a intrat in aceasta procedura.

Raiffeisen Bank recruteaza un operator virtual in Call Center

Raiffeisen Bank preia modelul Vodafone de interactiune cu clientii care apeleaza in Call Center. Numai ca in loc de Andreea, la Raiffeisen va raspunde Ana, care va interactiona cu ei pe baza recunoasterii vocale (automatic speech recognition). Ramane de vazut in ce masura noua solutie tehnologica va ajuta in mod eficient clientii bancii.
Pe termen mediu, probabil ca banca isi va propune sa schimbe perceptia romanilor asupra sintagmei “Ana are”, care in acest moment, conform Google, duce spre formula clasica consacrata de abecedarele elevilor de clasa 1 – vestita “Ana are mere”. Daca se va bucura de succes, Ana de la Raiffeisen ar putea interfera in clasamentul optiunilor sugerate de Google cu sintagme de genul “Ana are bani” sau “Ana are raspunsuri potrivite”.

Asta, desigur, cu conditia ca noua solutie tehnologica propusa de banca sa nu-I plimbe pe clienti “de la Ana la Caiafa”, ci sa le recunoasca si sa le rezolve efficient solicitarile. Si nici sa nu aiba soarta trista a Anei lui Manole, sacrificata pentru succesul ctitoriei vestitului mester.

Cum trebuie sa vorbesti cu Ana

Pentru a lua legatura cu Ana, clientii bancii trebuie sa apeleze *2000 sau sa sune la unul dintre numerele: +40.372.213.002 sau +40.213.063.002, 24 de ore pezi, 7 zile din 7..

Conform informatiilor puse la dispozitie de banca, operatorul virtual identifica motivul apelului si apoi raspunde solicitarii direct sau redirectioneaza clientii catre operatorii din Call Center.

Exprimarea motivului apelului trebuie sa fie facuta in cateva cuvinte clare, relevante, simple, de genul: “”Deblocare utilizator Raiffeisen Online”, “Nu pot sa folosesc cardul bancar” sau “Vreau sa fac o reclamatie”.

Ce anume poti afla de la Ana

Reprezentantii bancii afirma ca operatorul virtual iti poate comunica soldul contului current si ultimele cinci tranzactii efectuate.De asemenea, iti poate oferi informatii legate de soldul depozitului bancar, de urmatoarea data de plata a dobanzii, urmatoarea rata de plata si scadenta acesteia, precum si despre eventualele restante.

Ana te poate ajuta sa faci plati in lei, sa-ti platesti facturile si sa faci schimburi valutare, dar iti ofera si informatii legate de soldul cardurilor si te ajuta sa efectuezi operatiunile de blocare si de re-emitere de card.

Reprezentantii bancii sustin ca solutia de interactiune la distanta – Interactive Voice Response – Natural Language Understanding (IVR-NLU) se bazeaza pe o tehnologie moderna, care permite accesarea rapida a informatiilor, produselor si serviciilor bancii. Solutia IVR-NLU respecta cerintele de securitate necesare tranzactionarii de fonduri si va ajuta si la reducerea duratei de interactiune cu clientul prin telefon.

ASF acorda noi reduceri de contributii entitatilor supravegheate

Autoritatea de Supraveghere Financiara da noi argumente companiilor de asigurari care practica RCA, administratorilor de fonduri private de pensii si caselor de brokeraj sa reduca tarifele percepute clientilor. De la 1 august intra in vigoare noi reduceri de costuri percepute de Autoritate acestor societati.

Consiliul ASF a aprobat, recent, implementarea unei noi etape din procesul de diminuare a costurilor de reglementare si supraveghere suportate de entitatile care opereaza pe pietele financiare nebancare, hotarand eliminarea cotei aplicate tranzactiilor realizate pe piata de capital de formatorii de piata (market makers) si reducerea contributiilor asiguratorilor pentru supravegherea, controlul si monitorizarea politelor RCA.

In cazul companiilor de asigurari care activeaza pe piata politelor de raspundere civila auto (RCA), acestea vor beneficia, de luna viitoare, de reducerea cu 25% a contributiilor directe si indirecte aferente acestei clase de asigurari. Contributiile asiguratorilor urmeaza sa scada cu inca 12,5%, iar cele ale brokerilor cu 33% (de la 1,6% la 1,2% total contributii, respectiv la 1% contributie consolidata pentru asiguratori si 0,2% pentru brokeri).

Noi reduceri de costuri si pe piata de capital

Pe piata de capital, contributiile formatorilor de piata (market makers) se vor elimina complet, de la o cota de 0,06% in prezent. Potrivit ASF, aceasta masura face parte dintr-o serie de reduceri ale comisioanelor pentru tranzactiile de pe piata de capital operate din 2015, incluzand scaderea cu 25% (de la 0,8% la 0,6%) a cotei din valoarea tranzactiilor cu instrumente financiare, scaderea cu 67% (de la 0,3% la 0,1%) a cotei aferente ofertelor publice de vanzare, cu plafonare la un million de lei pentru oferta publica de actiuni si la 500.000 de lei pentru oferta publica de obligatiuni (pentru care cota este de 0,05%), precum si eliminarea cotei pentru publicarea unui prospect de oferta si a cotei pentru o oferta publica realizata in cadrul exercitarii drepturilor de preferinta ale actionarilor existenti.


In plus, institutia anunta ca va mentine reducerile de contributii operate in 2015 pentru fondurile de investitii, incluzand scaderea cu 6% a cotei aplicabile activului net al organismelor de plasament colectiv (de la 0,1% la 0,0078%), concomitent cu reducerea cu 62,5% a tarifului aferent tranzactiilor cu instrumente financiare derivate.

In plus, ASF reaminteste ca, la nivelul pietei pensiilor private, din 2015 a fost redusa cu 20% (de la 0,38% la 0,3%) cota lunara din valoarea contributiilor brute incasate de fondurile de pensii din Pilonul II. 

Totodata, de la 1 ianuarie 2016, a scazut cu 50% (de la 0,02% la 0,01%) cota din valoarea activului net al fondurilor de pensii facultative (Pilonul III), tot cu 50% (de la 0,50% la 0,25%) fiind diminuata si cota din valoarea contributiilor brute incasate de aceasta categorie de fonduri.

Structura de cote si contributii aplicabile fondurilor de investitii si fondurilor de pensii urmeaza sa fie reanalizata pentru anul 2017, in functie de evolutia pietelor.

Noua forma a Regulamentului 16/2014 privind veniturile ASF urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial. Ulterior, ramane de vazut in ce masura aceste reduceri de costuri se vor reflecta si in preturile platite de consumatori societatilor beneficiare.

FGA primeste cereri de plata de la asiguratii Forte

Fondul de Garantare a Asiguratilor se pregateste sa plateasca despagubirile asiguratilor in al doilea caz de faliment de pe piata romaneasca. Institutia anunta creditorii companiei Forte Asigurari, pentru care ASF a cerut falimentul, ca pot solicita plata sumelor cuvenite in urma politelor detinute la aceasta societate.

“FGA a luat act de publicarea in Monitorul Oficial a Deciziei ASF 1.332/05.07.2016 privind stabilirea starii de insolventa, declansarea procedurii falimentului si retragerea autorizatiei de functionare a Forte Asigurari. De la aceasta data, creditorii de asigurari ai Forte pot solicita FGA plata sumelor cuvenite”, se arata intr-un comunicat al FGA.

Astfel, in termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a deciziei privind falimentul, Forte Asigurari este obligata sa predea FGA evidenta contractelor de asigurare in vigoare, evidenta completa a dosarelor de dauna si evidentele tehnico – operative si contabile aferente contractelor si dosarelor.

Tot in 30 de zile FGA va desemna o comisie speciala, formata din proprii specialisti, in vederea aprobarii sumelor solicitate la plata din disponibilitatile sale.

Dupa preluarea evidentelor Forte Asigurari, FGA va publica pe site-ul www.fgaromania.ro lista potentialilor creditori de asigurari ai companiei.

Plata despagubirilor se va face dupa ramanerea definitiva a deciziei de faliment

“Plata dosarelor se va putea realiza de catre FGA doar dupa ce instanta de judecata stabileste, definitiv, falimentul Forte Asigurari (…). In vederea incasarii indemnizatiilor/despagubirilor, orice persoana care pretinde un drept de creanta de asigurari impotriva asiguratorului in faliment poate formula o cerere motivata in acest sens, adresata FGA in termen de 90 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii de  deschidere a procedurii falimentului sau de la data nasterii dreptului de creanta, atunci cand acesta s-a nascut ulterior”, se mai arata in comunicatul FGA.


In document se mai mentioneaza ca, prin decizia ASF privind falimentul, Forte este obligata sa-si informeze clientii asupra posibilitatilor de denuntare a contractelor incheiate cu asiguratorul, cat si cu privire la dreptul acestora de a recupera primele de asigurare achitate, aferente acestor contracte, proportional cu perioada cuprinsa intre momentul denuntarii si cel al expirarii duratei lor de valabilitate.   

“Potentialii creditori de asigurari ai Forte pot gasi informatiile necesare pentru transmiterea cererilor de plata, precum si a Cererilor de deschidere a dosarelor de dauna, pe site-ul www.fgaromania.ro”, se spune in comunicat.

Consiliul ASF a decis, la finalul lunii iunie 2016, ridicarea licentei companiei Forte Asigurari si formularea unei cereri pentru intrarea in faliment a firmei care asigura militarii romani aflati pe teatrele de operatiuni din afara tarii. 

Forte Asigurari este a doua societate pentru care ASF cere falimentul, dupa ce anul trecut Astra Asigurari a intrat in aceasta procedura.