Romanii vor in zona euro! Cel putin asa sustin guvernatii care au decis, recent, sa mentina data de 1 ianuarie 2019 ca tinta pentru adoptarea monedei unice europene. In schimb, polonezii nu vor! Peste 53% dintre acestia si-au exprimat opozitia fata de adoptarea monedei euro, potrivit unui Eurobarometru realizat de Comisia Europeana in aprilie. Din informatia aparuta in presa poloneza, rezulta ca doar 44% dintre participantii la sondaj s-au declarat pentru intrarea in zona euro, iar ceilalti au refuzat sa se pronunte pe aceasta tema. Un sondaj realizat in aceeasi luna a anului trecut a avut rezultate similare.
Oficiali din Banca Nationala a Romaniei au sustinut, in ultima vreme, ca aderarea la zona euro presupune si beneficii, dar si riscuri, mai ales daca economia nu este pe deplin pregatita sa functioneze exclusiv in baza regulilor de piata. In acest context, reprezentanti ai BNR au mai spus ca tari precum Cehia sau Polonia ar putea, in orice moment, sa solicite intrarea in zona euro, dar nu vor, si prefera sa astepte rezultatele transformarilor care au loc in interiorul Uniunii Monetare. ”Vrem toti in Europa (romanii – n.r), dar stim unde ne ducem? Unde ne ducem este in proces de transformare! Unde te duci? Este un proiect complex si nu se rezuma la tinta, este chiar periculos sa discutam doar despre tinta. Nu vad o discutie serioasa despre proiectul euro daca vom avea alte prioritati", a declarat recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. El a mai spus ca acesta este un proiect care trebuie tratat cu maxima seriozitate de intreaga societate, iar simpla stabilire a unei tinte este ”neserioasa” daca nu este insotita de o foaie de parcurs asumata si respectata de toti factorii implicati.
Autoritatea Europeana pentru Asigurari si Pensii Ocupationale (EIOPA) intentioneaza sa finalizeze primele teste de stres derulate in randul fondurilor de pensii pana la finalul acestui an. Aceasta este prima examinare la nivel mondial asupra modului in care fondurile de pensii pot face fata evolutiilor negative de pe piata.Potrivit Reuters, testele de stres la care va fi supus sectorul fondurilor de pensii, care are o valoare de 3.000 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, vin dupa ce anul trecut EIOPA a derulat primele teste de stres in cadrul companiilor de asigurari, inaintea aplicarii normelor Solvency II, care vor fi introduse in luna ianuarie 2016. Si bancile europene au fost supuse anul trecut unor teste de stres pentru a intari sistemul financiar in fata unor eventuale crize economice. Recent, vicepresedintele Bancii Centrale Europene, Vitor Constancio, a declarat ca si institutiile financiare nebancare de importanta sistemica, de genul companii de asigurari, fonduri de investitii si de pensii ar trebui sa fie supuse unor teste de stres similare celor la care au fost supuse bancile. Presedintele EIOPA, Gabriel Bernardino, a precizat ca obiectivul pe care si l-a propus Autoritatea este sa supuna la teste de stres fonduri de pensii care regrupeaza pana la 50% din activele din sector, iar testele vor fi derulate in 17 state membre ale Uniunii Europene.Potrivit presedintelui EIOPA, testele de stres vor viza riscurile de piata din portofoliile fondurile de pensii, riscurile provenite de pe urma nivelului redus al dobanzilor, precum si de pe urma longevitatii, a faptului ca pensionarii traiesc mai mult decat se estimeaza.
In ultimii ani, din cauza dobanzilor extrem de scazute de pe piata, fondurile de pensii au avut dificultati in a genera randamente suficiente de pe urma investitiilor din obligatiuni pentru a-si plati pensionarii, astfel ca au fost nevoite sa investeasca in active mai riscante de genul actiuni sau imobiliare. Situatia s-a inrautatit in acest an, in conditiile in care unele obligatiuni au inregistrat randamente negative, dupa ce Banca Centrala Europeana a demarat programul de achizitii de obligatiuni in valoare de 1.000 de miliarde de euro. De asemenea, fondurile de pensii au început sa acopere locul lasat liber de banci dupa criza financiara, prin acordarea de credite pentru proiecte de infrastructura pe termen lung, din care este insa greu de iesit in mod rapid. Si aceasta modificare a rolului fondurilor de pensii a atras atentia organismelor de reglementare.
ProCredit Bank a acordat IMM-urilor credite JEREMIE de peste 10 milioane de euro in moneda europeana si alte 10 milioane de euro in lei, de la data semnarii primului acord cu Fondul European de Investitii, in decembrie 2013. Pana la finalul acestui an, banca mai are disponibil de finanatre din aceasta facilitate in suma de 12 milioane de euro. Imprumuturile pot fi accesate de catre intreprinderile mici si mijlocii pentru investitii si pentru finantarea activitatii curente pe termen scurt si mediu, se arata intr-un comunicat al bancii. Creditele JEREMIE sunt acordate in conditii preferentiale, cu o dobanda partial subventionata, redusa cu 50% fata de nivelul standard, ca ai comisioanele aferente, si cu cerinte reduse de garantii.
Aceasta finantare beneficiaza de sprijin in baza unui program operational sectorial co-finantat de Fonduri Structurale ale Uniunii Europene prin intermediul initiativei JEREMIE. In mod specific, initiativa este implementata in Romania in cadrul Programului Operational Sectorial „Cresterea Competitivtaii Economice”, cu fonduri puse la dispozitie de Fondul European de Dezvoltare Regionala. JEREMIE ("Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises") este o initiativa comuna a Comisiei Europene si a Bancii Europene de Investitii (din care face parte Fondul European de Investitii), care are ca obiectiv imbunatatirea accesului la finantare pentru IMM-urile din Uniunea Europeana in cadrul Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013.
Unul din cinci clienti ai BCR, care a accesat un credit pentru locuinta, a optat pentru un apartament situat la ultimul etaj. Decizia a fost influentata de structura fondului locativ, oferte si preturi, dar si de privelistea oferita de locuinta. In acelasi timp, aproape jumatate (45%) au ales un apartament cu doua camere."Daca la nivel national media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferente: de la 15% Bucuresti, 20% Prahova, 21% Iasi, 22% Cluj, Sibiu si Brasov, 25% Constanta si 31% in Timis si Galati", a declarat Teodor Mincu, seful Biroului Parteneri din cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR).In Bucuresti sunt mult mai putine apartamente la ultimul etaj, luand in considerare faptul ca majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explica ponderea mai redusa, fata de Timis sau Galati, unde exista mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate.Potrivit unui studiu al bancii, 67,5% din cumparatori au ales un etaj intermediar, iar 13,1% au preferat parterul. Cei care aleg nivelul inferior sunt influentati de pretul mai redus, accesul mai rapid si spatiul verde din fata apartamentului care-i revine prin contract intr-un ansamblu rezidential nou.La nivel national, 45% dintre imprumuturi au avut ca destinatie apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar peste 13% pentru o casa sau o vila.
In Timis, ponderea caselor a fost mai mare decat in restul regiunilor, de 19%, fata de 9% in Brasov si Cluj, avand in vedere oferta disponibila mai mare pe acest segment, in timp ce pentru apartamentele cu doua camere achizitiile au avut o pondere mai redusa decat la nivel national, de 41%.In orasele cu centre universitare, ponderea garsonierelor este mai mare, de 12% la Cluj si 11% in Timis si Bucuresi.La nivel national, solicitantii creditelor imobiliare sunt in general barbati (55%), cu varste intre 25 si 40 de ani (73%), studii superioare (71%), casatoriti (54%), cu persoane in intretinere (21%) si cu proprietati imobiliare (34%). In Bucuresti, femeile au o pondere de 52% in totalul creditelor imobiliare BCR, casatoriti sunt 45% dintre clienti, iar cu persoane in intretinere 18%."Aproape unul din zece clienti (9%) au varste de pana in 25 de ani, reprezentand in principal studentii pentru care parintii decid sa cumpere o garsoniera sau cei care au terminat facultatea si isi doresc o locuinta", a spus Mincu.Valoarea medie a unei finantari acordate de BCR anul trecut pentru achizitia de locuinta s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabila fata de 2013, nivelul fiind similar in Timisoara, Iasi si Constanta, iar in Bucuresti suma a ajuns la 191.000 lei.Cea mai mica valoare medie a fost consemnata in Bihor, cu 111.000 lei, urmata de Galati, cu 128.000 lei, urcand spre 137.000 lei in Arges, 138.000 lei in Bacau, 150.000 lei in Sibiu si 161.000 lei la Constanta.
