Statul limiteaza salariile in administratie la 5.000 de euro

Ministrul pentru dialog social, Liviu Pop, a declarat ca legea salarizarii in sistemul bugetar ar trebui adoptata cat mai repede si aplicat. El a precizat ca se vehiculeaza ca, prin noua lege, salariul maxim brut in administratie sa fie plafonat la 5.000 de euro.

Liviu Pop a mai spus ca, prin cresterea in sistem accelerat al salariului minim pe economie s-a ajuns ca 25% din salariatii de la stat sa aiba salariul minim pe economie si ca, odata cu cresterea salariului minim pe economie de la 1 iunie si de la 1 ianuarie 2016, la 1.200 de lei, exista riscul ca 80% din salariatii din administratie sa primeasca salariul minim pe economie.

„Pe grila de salarizare s-a vehiculat ca salariul maxim in administratia din Romania sa fie brut de 5.000 de euro“, a mai spus Liviu Pop.

Cum taxele pe salarii, in Romania, reprezinta aproximativ 80% din brut, asta inseamna ca un salariat la stat ar ramane, in mana, cu mai putin de 2.800 de euro.

Sute de dosare penale pentru fraude de milioane de euro

Inspectorii Antifrauda au intocmit, in primele patru luni ale acestui an, 283 de dosare penale pentru prejudicii de 1,53 miliarde de lei. In perioda mentionata, institutia a controlat 8.721 de agenti economici, reiese dintr-un comunicat al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Aproape 90% din cazurile instrumentate si finalizate cu sesizari penale vizeaza dosare de peste un milion de euro iar sesizarile su fost inaintate Parchetelor teritoriale (205 sesizari), DIICOT (62), DNA (11), Parchetul de pe langa curtea de apel - (4) si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - (1).

Pe de alta parte, pentru neemiterea bonului fiscal, au fost suspendate 474 puncte de lucru, care reprezinta 5,43% din totalul actiunilor de verificare. 

„Subliniem faptul ca din 1,5 milioane contribuabili mici si mijlocii cele 474 de suspendari reprezinta 0,031%, ceea ce nu poate reprezenta sub nicio forma un atac la buna functionare a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si nici concentrarea eforturilor in zona micii evaziuni fiscale”, se precizeaza in comunicatul citat.

Directiva noua contra spalarii banilor

Parlamentul European a adoptat o noua Directiva impotriva spalarii banilor, prin care bancile, auditorii, avocatii sau agentii imobiliari sunt obligati sa raporteze tranzactii suspecte efectuate de clientii lor. Statele membre au la dispozitie doi ani pentru transpunerea Directivei in legislatiile nationale.

Aceasta este cea de a patra Directiva privind combaterea spalarii banilor, prin care se doreste intensificarea luptei impotriva infractiunilor fiscale si a finantarii terorismului, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Textul mai stabileste si obligatii specifice de raportare pentru banci, auditori, avocati, agenti imobiliari si cazinouri, printre altii, in cazul unor tranzactii suspecte efectuate de clientii lor.

Potrivit documentului, pentru prima data statele membre UE sunt obligate sa creeze registre centrale cu informatii privind proprietarii finali ai companiilor sau ai altor persoane juridice, precum si ai trusturilor. Aceste registre centrale nu erau mentionate in propunerea initiala a Comisiei Europene, dar au fost introduse de deputati in cursul negocierilor.

"Registrele centrale vor fi accesibile pentru autoritati si pentru unitatile lor de investigatii financiare (fara nicio restrictie), pentru «entitatile obligatorii» (cum ar fi bancile in cadrul aplicarii masurilor de precautie privind clientela), precum si pentru public (desi accesul publicului poate fi acordat doar pe baza unei inregistrari online a persoanei care doreste sa acceseze registrul si a achitarii unei taxe care sa acopere costurile administrative)", se arata in comunicat.
Pentru a accesa un registru, o persoana sau o organizatie (de exemplu, jurnalistii de investigatie sau ONG-urile) va trebui sa demonstreze "interesul legitim" in ceea ce priveste spalarea de bani sau finantarea terorismului suspectate, precum si in alte infractiuni care ar putea contribui la finantarea acestora, cum ar fi coruptia, infractiunile fiscale si frauda.

Aceste persoane pot accesa informatii cum ar fi numele, data nasterii, nationalitatea, tara de rezidenta a persoanei care detine compania respectiva, precum si detalii privind proprietatea. Orice exceptie de la acces acordata de statele membre va fi posibila doar "de la caz la caz, in circumstante exceptionale", conform comunicatului PE.

Informatiile din registrele centrale privind trusturile vor fi accesibile doar autoritatilor si "entitatilor obligatorii".

Textul clarifica regulile privind "persoanele expuse politic", adica acele persoane care au un risc mai mare de coruptie din cauza pozitiilor politice pe care le detin, cum ar fi sefii de stat, membri ai guvernului, judecatori de instanta suprema, membri al parlamentului, precum si membrii familiilor lor.

"Acolo unde exista relatii de afaceri de risc inalt cu astfel de persoane, trebuie aplicate masuri suplimentare, cum ar fi identificarea sursei averii si a sursei fondurilor implicate", se arata in Directiva.

Reguli noi si pentru transferul fondurilor

Totodata, eurodeputatii au aprobat si un regulament privind "transferul fondurilor", care are ca scop imbunatatirea urmaririi celor care efectueaza si care primesc plati, precum si a bunurilor lor.

"Directiva spalarii banilor face un pas inainte. Dar nu anihileaza toate canalele prin care banii nostri se scurg in valizele infractorilor sau iau calea terorismului si finanteaza acte de terorism, in care mor oameni. De exemplu, Directiva cere companiilor datele beneficiarilor reali, datele persoanelor care au profit de pe urma activitatii companiilor. Insa accesul la aceste date este permis presei si cetatenilor numai daca acestia dovedesc un interes serios si legitim. Prin urmare, avem o bariera pentru aflarea publica a beneficiarilor reali ai acestor companii", a declarat europarlamentarul roman, Monica Macovei, in cadrul dezbaterilor din plen privind aceasta directiva.

Macovei a atras atentia ca Directiva nu elimina companiile fantoma, iar cazinourile sunt scutite de verificarea identitatii clientilor.

"In continuare avem companii gigant care fac profituri uriase in paradisuri fiscale. Sigur, nu sunt aceste companii de vina, ele se duc unde au un profit mai mare. De vina suntem noi, in Uniunea Europeana, pentru ca permitem paradisuri fiscale, cum este, de pilda, Luxemburgul, in interiorul Uniunii. Asta inseamna miliarde de euro pierdute din banii cetatenilor nostri, pentru ca aceste companii nu platesc taxele, asa cum le platesc in alte tari. Cazinourile, locul unde se spala banii in mod frecvent, sunt scutite de verificarea identitatii clientilor. O alta problema este ca frauda fiscala este numai o infractiune subsidiara spalarii banilor", a precizat europarlamentarul roman.

Statele membre au la dispozitie doi ani pentru a transpune Directiva privind combaterea spalarii banilor în legislatiile nationale. Regulamentul privind transferul de fonduri se va aplica direct in toate statele membre, 20 de zile dupa publicarea sa in Jurnalul Oficial al UE.

Autoritatile poloneze someaza Raiffeisen in problema francilor elvetieni

Raiffeisen Bank International (RBI) a fost somata de Autoritatea de Supraveghere Financiara (KNF) din Polonia sa isi asume raspunderea pentru portofoliul de imprumuturi in franci elvetieni de la subsidiara sa poloneza - Raiffeisen Polbank. Acest avertisment vine in contextul in care banca austriaca a scos la vanzare filiala din Polonia.
”KNF isi mentine opinia ca un investitor care paraseste Polonia trebuie sa-si asume raspunderea pentru portofoliul de imprumuturi in franci elvetieni, astfel incat entitatile care sunt deja prezente pe piata poloneza sa nu poarte povara unor riscuri suplimentare”, a afirmat un purtator de cuvant al institutiei, Lukasz Dajnowicz, citat de Reuters.

Banca austriaca a anuntat ca a ajuns la un acord cu autoritatile de reglementare privind modul in care va fi vanduta subsidiara din Polonia, Raiffeisen Polbank, dupa ce, in ianuarie, al doilea mare creditor din Europa emergenta anunta vanzarea  subsidiarelor din Polonia si Slovenia si reducerea operatiunilor internationale.

In aprilie, directorul general al RBI, Karl Sevelda, anunta ca banca austriaca ar putea garanta unele imprumuturi in franci elvetieni la subsidiara sa din Polonia, pentru a sprijini vanzarea acestei afaceri.

Seful grupului bancar austriac a reafirmat ca in Polonia creditele denominate in franci au fost acordate aproape in intregime unor clienti buni-platnici, astfel incat este putin probabila nerambursarea acestor imprumuturi. 

Decizia neasteptata a Bancii Nationale a Elvetiei din 15 ianuarie de a elimina pragul minim al cursului de schimb euro-franc a condus la deprecierea cu 22% a zlotului polonez in raport cu francul, ceea ce a provocat dificultati pentru cele aproximativ 550.000 de familii din Polonia care au credite în franci. Majoritatea imprumuturilor au fost contractate inainte de criza financiara, cand zlotul polonez era relativ puternic in raport cu francul. 

Pe lista institutiilor cu portofolii mari de credite in franci elvetieni se numara Getin Noble Bank (actionarul majoritar al Idea Bank- fosta RIB), PKO BP, BPH, BZ WBK, mBank, precum si diviziile din Polonia ale Millennium si Raiffeisen.