CE: Companiile de asigurari pot investi mai usor in infrastructura

Comisia Europeana a propus un amendament la reglementarile de prudentialitate in domeniul asigurarilor, Solvency II, pentru a facilita accesul companiilor din domeniu la investitii in infrastructura. Astfel, pentru societatile de asigurari aceste investitii vor deveni mai atractive.
Potrivit unui comunicat de presa al executivului european, masura face parte din Planul de Actiune cu privire la formarea Pietei Unice de Capital, lansat in 30 septembrie 2015. 

Amendamentul fost publicat in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene si a si intrat in vigoare, se mentioneaza in comunicat. 

„Proiectele de investitii in infrastructura sunt esentiale pentru a sprijini activitatea si cresterea economica in Europa. Inlaturand barierele cu care se confruntau companiile de asigurari, se vor mobiliza investitii ale sectorului privat, fapt care reprezinta obiectivul cheie al Planului de Investitii pentru Europa. Industria de asigurari are resursele necesare pentru a oferi finantare pe termen lung, atat in actiuni, cat si in proiecte de infrastructura. In prezent, insa, mai putin de 1% din activele acestora servesc acestor scopuri”, se mentioneaza in comunicat.

Hill: Vrem sa eliminam barierele din calea investitiilor

Comisarul europeanpentru Stabilitate Financiara, Jonathan Hill, sustine ca unul dintre obiectivele Pietei Unice de Capital consta tocmai in promovarea cresterii economice si a crearii de locuri de munca prin eliminarea barierelor din calea investitiilor. 

„Companiile de asigurari ne-au atras atentia ca anumite reguli din Solvency II le-au impiedicat sa investeasca in infrastructura. Am tinut cont de parerea lor si, incepand de astazi, le va fi mai usor si mai profitabil sa investeasca in proiecte europene de infrastructura. Sper ca vor profita de aceasta oportunitate”, a spus Hill.  

Concret, modificarile adoptate constau in faptul ca gradul de risc al investitiilor in actiuni nelistate ale unor astfel de proiecte a fost redus d la 49% la 30%. Totdata, gradul de risc al cheltuielilor de investitii in infrastructura a fost redus cu pana la 40%. 

In acelasi timp, modificarile aduse reglementarilor europene acopera si investitiile comoaniilor de asigurari in Fondul European d Investitii pe Termen Lung (ELTIFs).

ASF retrimite in Parlament proiectul legii RCA

Proiectul noii Legi a asigurarilor obligatorii auto (RCA) a fost finalizat de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) si transmis, din nou, Parlamentului. Una dintre principalele modificari aduse de noul act normativ in domeniu se refera la stabilirea despagubirilor pentru daunele morale si pentru vatamarile corporale. 
Astfel, la propunerea firmelor de asigurare, in lege a fost introdusa o reglementare speciala pentru aceste despagubiri, care se vor calcula in functie de salariul minim pe economie si de un punctaj stabilit pe baza unei sale a Institutului National de Medicina Legala. 

“Despagubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vatamarii integritatii corporale ori a sanatatii persoanelor sau decesului acestora se evalueaza pe baza punctajului obtinut prin insumarea punctelor, comunicat de catre Institutul National de Medicina Legala si prevazut in reglementarile ASF, corespunzator categoriilor de prejudicii nepatrimoniale rezultate in urma producerii accidentului de vehicule”, se mentioneaza in proiectul de act normativ. 

In aceste conditii, fiecarui tip de vatamare ii va fi atribuit un anumit punctaj pentru ca valoarea despagubirii sa poata fi stabilita unitar, indiferent de caz, avand in vedere ca in prezent practica in instante nu este una unitara. 

Despagubiri limitate pentru vatamare corporala sau deces

Proiectul de lege mai stabileste ca fiecare punct traumatic atribuit diverselor tipuri de vatamare va valora cat doua salarii minime brute pe economie. In acelasi timp scala IML se opreste la 200 de puncte traumatice, atribuite starii vegetative permanente.

Astfel, la un salariu minim de 1.250 de lei, cat va fi incepand din luna mai a acestuia an, despagubirea maxima ajunge la 500.000 de lei sau putin peste 100.000 de euro. In cazul unor vatamari mai putin grave, dar semnificative, sumele pot fi mult mai mici. Insa legea da posibilitatea acordarii unor despagubiri mai mari decat cele stabilite în urma analizei punctajului, in situatii speciale, insa majorarea nu poate depasi 25%.

In prezent, instantele de judecata stabilesc despagubiri mult mai mari pentru astfel de accidente. In anumite cazuri, urmasii victimelor din accidente rutiere au primit in instante chiar si sume de peste un milion de euro. Exista, insa, si situatii in care instantele au stabilit despagubiri mai mici decat limitele cuprinse in proiectul de lege. 

Totodata, actul normativ mai arata ca, pentru plata despagubirilor in caz de accident, asiguratorii sunt obligati sa le dea banii clientilor prejudiciati in cel mult trei luni de la "avizarea producerii evenimentului", altfel vor plati penalizari pentru fiecare zi de intarziere, "prin aplicarea dobanzii ROBOR plus o marja anualizata de 30 de puncte procentuale pentru întreaga suma de despagubire cuvenita sau la diferenta de suma neachitata".

Se introduc politele pe perioade scurte si compensarea directa

In alta ordine de idei, proiectul de lege propune ca asiguratul sa poata suspenda polita in anumite conditii. De asemenea, polita va putea fi achitata in rate si incheiata pe o perioada de la o luna la un an, multiplu de o luna. Pe de alta parte, asiguratorul va fi obligat sa prezinte formula de calcul al pretului, la solicitarea clientului. 

In urma compensarii directe asiguratorul RCA al persoanei prejudiciate recupereaza contravaloarea daunei de la asiguratorul RCA al persoanei vinovate de producerea prejudiciului.

Legea prevede ca aceasta procedura este aplicabila doar daca sunt indeplinite mai multe conditii cumulativ, respectiv: accidentele auto se produc pe teritoriul Romaniei; vehiculele implicate in accidentele auto sunt inmatriculate/inregistrate in Romania; prejudiciile sunt produse exclusiv vehiculelor; ambele vehicule implicate in accidentul auto au asigurare RCA valabila la data evenimentului; prejudiciile exclud vatamarile corporale. Procedura compensarii directe se va stabili prin conventii multilaterale incheiate intre asiguratorii RCA.

Credibilitatea bancilor, zdruncinata in scandalul Panama Papers

Bancile din intreaga lume, abia „reabilitate” dupa criza financiara din 2008, sunt pe punctul de a pierde un nou test de credibilitate. Insa, daca in urma cu opt ani a fost vorba de lacomie, acum este vorba de sprijinirea unor persoane influente sa isi ascunda averile de ochiul Fiscului. Peste 500 de banci sunt implicate in acest nou scandal. 

Printre acestea se numara si Raiffeisen International si Societe Generale, care detin entitati puternice si pe piata romaneasca. 

Potrivit unei investigatii jurnalistice fata precedent, realizata in comun de 107 institutii media si coordonata de Consortiul International al Jurnalistilor de Investigatie (ICIJ) si publicatia germana Suddeutsche Zeitung, banci din intreaga lume au apelat la firma de avocatura Mossack Fonseca, din Panama, pentru a infiinta aproximativ 15.600 de societati-paravan pentru clientii lor.

Numele a 100 de romani, mentionate in Panama Papers

Printre persoanele care au beneficiat de aceste servicii se numara sefi de stat, fosti sau actuali, alti politicieni de rang inalt, miliardari, celebritati, sportivi, dar si retele criminale. 100 de romani se numara printre clientii unor astfel de societati.

In total, in documentele intitulate „Panama Papers”, sunt mentionate peste 214.000 de societati offshore inregistrate in 21 de paradisuri fiscale, prin care bogatii lumii reuseau sa evite plata taxelor in statele in care obtineau respectivele venituri. 

HSBC, cea mai activa banca in infiintarea de firme offshore

Potrivit documentelor, care provin dintr-o serie de scurgeri de informatii chiar de la firma de avocatura, cele mai multe solicitari pentru infiintarea unor astfel de societati (peste 2.300) au venit din partea grupului bancar britanic HSBC Holdings.

In topul bancilor care au apelat la firma de avocatura si consultanta panameza se mai afla Experta Corporate & Trust Services, subsidiara a bancii luxemburgheze cu capital de stat Banque Internationale a Luxembourg (BIL), cu 1.659 de cereri pentru crearea de companii-paravan, Banque J. Safra Sarasin – Luxemburg, parte din conglomeratul Safra Group detinut de familia braziliana Safra (963 cereri), Credit Suisse Chanel Islands Limited, detinuta de grupul bancar elvetian Credit Suisse (918 cereri), grupul elvetian UBS (579), Coutts & Co. Trustees Jersey (Insulele Canalului), sucursala a bancii engleze de private banking Coutts & Co, detinuta de grupul RBS (487 cereri), Societe Generale Bank & Trust Luxembourg, filiala din Luxemburg a bancii franceze Societe Generale (465 cereri), Landsbanki Luxembourg, divizie a fostei banci islandeze Landsbanki, intrata in insolventa in 2008 (404 cereri) si Rothschild Trust Guernsey Ltd, parte din grupul financiar bancar controlat de familia Rothschild.

Doua banci austriece si 30 din Germania sunt mentionate in documentele citate

De asemenea, si bancile austriece Raiffeisen Zentralbank (RZB) si Hypo Vorarlberg  au fost mentionate in investigatie deoarece ar fi ajutat persoane foarte bogate sa-si mute banii in conturi offshore pentru a evita plata taxelor.
    
Totodata, aproape 30 de banci germane, printre care si cea mai mare institutie financiara din Germania, Deutsche Bank, dar si Commerzbank, sunt mentionate in datele dezvaluite. 

Evident, bancile, in marea lor majoritate, au negat implicarea in astfel de actiuni, sau si-au justificat actiunile ca fiind legale. 

Credit Suisse si HSBC, doua din bancile cu cele mai mari divizii de gestionare a averilor din lume, au dezmintit sugestiile conform carora ar fi utilizat in mod activ structuri offshore pentru a-si ajuta clientii sa evite plata taxelor.

De asemenea, bancile austriece implicate in dosar spun ca pastrarea banilor in conturi bancare offshore nu este ilegala si ca au indeplinit toate cerintele autoritatilor de reglementare.

Autoritatile din mai multe state au deschis anchete pentru a verifica documentele

In schimb, autoritatile din mai multe tari au deschis anchete dupa publicarea documentelor care dezvaluie un vast sistem de evaziune fiscala. 

Informatiile au provocat un seism politic in Islanda, numele premierului in functie fiind vehiculat in scandal, anchete in Franta, Spania si Australia, indignare in Rusia, si dezmintiri in cascada. Marea Britanie a anuntat ca analizeaza documentele, avand in vedere ca si numele tatalui premierului britanic, David Cameron, este mentionat in documentele citate. 

La randul sau, guvernul panamez a dat publicitatii o declaratie in care sustine ca a urmat o politica de "toleranta zero" in toate domeniile privind serviciile financiare sau juridice care nu au un nivel ridicat de transparenta.
Documentele din Panama Papers acopera perioada anilor 70 pana in primavara acestui an.

Comisia Juridica a votat noua forma a legii darii in plata

Programul Prima Casa va fi exceptat de la prevederile Legii privind darea in plata, potrivit votului dat marti in Comisia Juridica din Camera Deputatilor. Legea se va aplica si creditelor in derulare, iar plafonul pana la care creditele se incadreaza in prevederile Legii a fost majorat de la 150.000 de euro la 250.000 de euro. 

Initiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, a propus ca legea sa includa si creditele Prima Casa, cu mentiunea ca garantia statului este platita, insa amendamentul a fost respins.

In ceea ce priveste plafonul, deputatii au votat in unanimitate majorarea acestuia. 

"Cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei a 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit", se arata in amendamentul votat de deputati. 

Sub incidenta legii raman si creditele garantate cu ipoteca

O alta modificare importanta introdusa de deputatii din Comisia Juridica se refera la includerea sub incidenta legii si a creditelor de consum cu ipoteca si a celor contractate cu scopul de a construi o locuinta. 

"Creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta", se arata in amendamentul votat.

Legea se va aplica si celor executati silit

De asemenea, s-a discutat intens daca legea sa se aplice inclusiv celor  care au fost deja executati silit sau in curs de executare silita. In final s-a decis ca darea in plata sa se aplice si celor aflati in executare silita si celor la care executarea silita s-a incheiat.

In plus, deputatii au introdus si un amendament care ii exclude pe cei care au comis fraude in legatur? cu creditul care urmeaza a fi dat in plata.

"Consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care s-a solicitat aplicarea prezentei legi", se mentioneaza in amendament. 

Astfel, proiectul Legii privind darea in plata a trecut de Comisia juridica a Camerei Deputatilor si, cel mai probabil, va fi votat in plen miercuri, 13 aprilie.