Expertii partidelor au convenit un TVA de 20% de la 1 ianuarie 2016

Expertii partidelor politice parlamentare, impreuna cu ministrul Finantelor Publice, au ajuns la un acord in ceea ce priveste solicitarea presedintelui de reexaminare a Codului Fiscal. Astfel, TVA se va reduce la inceputul anului 2016 doar la 20%, in loc de 19%, cat se prevedea initial, iar supraacciza pe carburanti va mai ramane un an in vigoare. 

La finalul discutiilor dintre expertii tehnici ai partidelor, care au avut loc la Palatul Parlamentului, s-a stabilit ca TVA sa se reduca la 20% de la 1 ianuarie 2016, urmand ca la inceputul anului 2017 sa se opereze inca o reducere de un punct procentual, pentru a se ajunge la nivelul stabilit initial pentru inceputul anului viitor, de 19%. 

De asemenea, s-a convenit amanarea cu un an a eliminarii supraaccizei la carburanti  - la inceputul lui 2017 in loc de inceputul anului viitor.

Ministrul Finantelor Publice estimeaza ca, in urma modificarilor convenite astazi, deficitul bugetar se va reduce la 2%, fata de aproximativ 2,6%, cat era estimat initial. 

Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, atrage insa atentia ca nivelul deficitului ar urma sa fie mai mare decat cel estimat de Finante – si anume undeva in jur de 2,5% din PIB. Ionut Dumitru spune insa ca preconizatele cresteri de salarii din sistemul bugetar ar urma sa conduca la inregistrarea unui deficit bugetar mult mai mare – cu sanse mari de a depasi 4% din PIB.

Reamintim ca BNR si o serie de analisti economici au criticat deschis noul Cod fiscal adoptat de Parlament, iar presedintele Romaniei a decis retrimiterea lui la Parlament pentru reexaminare.

ASF aproba planurile de masuri propuse de societatile de asigurari

ASF a analizat planurile de masuri propuse de societatile de asigurari, in urma desfasurarii exercitiului comun cu Comisia Europeana si EIOPA, care a vizat radiografierea situatiei pietei locale. ASF a aprobat planurile transmise, cu exceptia societatii Euroins, unde a solicitat refacerea planului de masuri in vederea reanalizarii acestuia.
Pentru 10 societati – EximAsig, Groupama, Asirom, Allianz-Tiriac, Axa, Generali, NN Asigurari de Viata (fosta ING), Omniasig, Uniqa Asigurari si PAID, Consiliul ASF a aprobat planurile de masuri trimise, analiza efectuata aratand ca sunt conforme cu necesitatile de ajustare stabilite in urma exercitiului.

Astfel, EximAsig isi va majora capitalul social cu 20 de milioane de lei, iar Asirom cu 110 milioane de lei. In cazul celorlalte societati, recomandarile auditorilor au fost preluate in planurile de masuri, o parte dintre ele fiind deja implementate.


Societatile Astra si Carpatica se afla in procedura de redresare financiara si vor continua sa indeplineasca masurile stabilite in cadrul planurilor de redresare asumate. Carpatica a propus ASF un set de masuri suplimentare, care completeaza planul initial. Printre acestea, se numara: varsarea capitalului subscris de actionari in valoare de 2,5 milioane de lei pana la 31 august a.c.; incasarea partilor sociale cesionate catre actionari, in suma de 2,7 milioane de lei, incepand cu luna septembrie; atragerea unui imprumut subordonat in suma de cel putin 30 de milioane de lei si scurtarea perioadei de atragere a unui investitor strategic, astfel incat pana la data de 15 decembrie a.c. sa poata fi incheiata tranzactia cu acesta.

In cazul societatii Euroins, planul de masuri prezentat nu a corespuns in intregime necesitatilor de ajustare.Cele doua majorari de capital propuse – fiecare de cate 100 de milioane de lei, depaseau termenul de 3 luni stabilit (15 octombrie 2015), iar suma totala prezentata de companie este insuficienta pentru restabilirea deficitului de capitaluri proprii, precum si a fondurilor proprii. Ca urmare, ASF a solicitat societatii Euroins refacerea planului de masuri in vederea reanalizarii acestuia.

Ungaria trage cortina peste creditele in valuta

Guvernul maghiar a facut publice detaliile planului de conversie a creditelor de consum si a celor auto din valuta (in special CHF) in moneda nationala (forinti). Guvernul de la Budapesta a realizat inca de anul trecut o operatiune similara care a vizat creditele ipotecare in valuta, informeaza  Bloomberg.

Conversia vizeaza un numar de aproximativ 229.000 credite, cele mai multe fiind exprimate in franci elvetieni. Volumul creditelor care urmeaza sa fie convertite la cursul de schimb al zilei de miercuri, 19 august, este de 305 miliarde de forinti (aproximativ 1,1 miliarde de dolari).

Ministrul Economiei din guvernul maghiar, Mihaly Varga, a declarat ca debitorii vor beneficia de subventii la creditele noi in valoare de 31 miliarde de forinti (10% din volumul creditelor), care urmeaza sa fie suportate in mod egal de banci si de stat.

“Acest pas reprezinta o piatra de hotar in privinta eliminarii riscului valutar pentru debitorii personae fizice”, a declarat ministrul. El a mentionat ca, in urma adoptarii acestei masuri, ponderea creditului in valuta va scadea pana la 3% in Ungaria – de la 54% cat reprezenta inainte de eforturile de conversie ale executivului maghiar.

Operatiunea de conversie va fi sprijinita de Banca Nationala a Ungariei, care a ajuns la un acord cu Asociatia Ungara a Bancilor pentru furnizarea de lichiditate, astfel incat operatiunea de conversie sa nu afecteze semnificativ cursul de schimb al forintului.

Creditele de nevoi personale devin tot mai accesibile

Creditele de nevoi personale in lei incep sa devina mai accesibile, odata cu reducerea dobanzilor. Dobanda anuala efectiva (DAE) la aceste imprumuturi a scazut, la produsele mai multor banci, sub 10% pe an, desi mai sunt si oferte cu costuri de peste 15%. Iar ultima perioada a adus chiar si oferte de credit care seteaza nivelul de cost sub 8-9%.

In prezent, sunt cateva banci care au redus costurile la acest tip de imprumuturi in lei sub 10% pe an (dobanda anuala efectiva), dar cele mai multe tin costurile inca peste acest nivel. 

Cea mai buna oferta din piata pentru un credit de nevoi personale standard cu dobanda variabila de 10.000 de lei pe cinci ani (perioada maxima de creditare in cazul acestui tip de credit) este cea a Bancii Idea Bank, cu DAE de 9,7% pe an, urmata de Banca Romaneasca, cu 10,6% pe an, si Banca Transilvania, cu 10,7% pe an. 

La polul opus, costurile cele mai ridicate sunt percepute de Raiffeisen Bank, cu DAE de 17,1%, Cetelem, cu 14,8% si BCR cu DAE cuprinsa intre 9,4% si 14,9%.

Insa chiar si in cazul furnizorilor cu ofertele cele mai scumpe, acestia au in oferta produse cu costuri semnificativ mai reduse. Spre exemplu, in cazul creditului online de la Cetelem, pe o perioada de maxim 20 de luni, DAE este de doar 9,8%. De asemenea, Raiffeisen Bank ofera si credite cu DAE mult mai redusa – care pleaca in cel mai fericit caz chiar de la 9,1%. 

Costul creditelor variaza la Raiffeisen Bank in functie de mai multi factori: daca se acceseaza online sau in unitatile bancii, daca solicitantul primeste salariul in cont la banca sau nu, precum si in functie de suma imprumutata – cu cat creste suma imprumutata, cu atat scade DAE.  

Si Garanti Banka lansat de curand un credit la care DAE este de doar 7,55%. Creditul maxim este insa de doar 5.000 lei, iar perioada de creditare este de maximum 18 luni. Accesul la acest produs este insa destul de restrictiv, avand in vedere ca se adreseaza doar clientilor cu venituri de peste 2.000 lei pe luna, pe care le incaseaza in cont la banca.

Tendinte diverse in politicile de creditare ale bancilor

De la inceputul anului, majoritatea bancilor au redus dobanzilepercepute pentru creditul luat in considerare.

Cea mai mare reducere de DAE fata de finalul anului trecut, de 5,5 puncte procentuale, s-a operat la OTP Bank.  Astfel, OTP Bank a scazut DAE de la 17,7% pe an, in decembrie 2014, la 12,2% pe an in iulie 2015. Cu toate acestea, costurile creditului oferit de OTP Bank se situeaza inca destul de mult peste nivelul de 10%.

O alta categorie este reprezentata de bancile care inca au o DAE foarte ridicata la creditele de nevoi personale in lei si nu dau semne foarte clare de reducere a acesteia. Spre exemplu, Bancpost avea, la finalul anului trecut, o DAEmaxima de 19,4%, pe care a redus-o doar pana la 18,7% pe an. Bancpost practica, la fel ca si BCR, DAE personalizata pentru fiecare solicitant de credit in parte. In aceste conditii, DAE pentru creditul luat in considerare poate fi cuprins intre 11,8% pe an si 18,7% pe an.

Exista insa si institutii de credit care percep in prezent o dobanda usor mai mare fata de finalul anului trecut. De exemplu, Piraeus Bank a crescut DAE  - de la 11,6% pe an pana la 12,8% pe an.

Variatia dobanzilor practicate de banci a avut loc in contextul in care, indicatorul de referinta pentru majoritatea creditelor in lei, ROBOR la 3 luni, s-a inscris pe un trend descrescator. La inceputul anului, ROBOR la 3 luni era de 1,68% pe an, iar la 31 iulie ajunsese la 1,32% pe an.

Numele Tiriac dispare din sistemul bancar dupa 24 de ani

UniCredit a renuntat, incepand de azi, la folosirea numelui omului de afaceri Ion Tiriac in numele subsidiarei din Romania. Schimbarea reprezinta inceputul unui proces de rebranding care va avea loc in urmatoarele luni si care va presupune costuri semnificative.

Rebrandingul va presupune schimbarea identitatii vizuale a bancii (denumire si logo) in contracte si comunicarea comerciala cu clientii, partenerii, autoritatile si a semnalisticii in intreaga retea de unitati teritoriale (180 in prezent). De asemenea, vor fi inlocuite si instrumentele de plata (carduri, token-uri) care poarta vechea denumire. 

“Schimbarile care vor avea loc nu implica modificarea caracteristicilor si functionalitatii produselor si nici modificarea relatiilor contractuale cu clientii, iar inlocuirea instrumentelor de plata actuale se va realiza treptat, fara costuri suplimentare pentru clienti”, mentioneaza un comunicat al bancii.

Procesul de rebranding este determinat de tranzactia realizata in luna iunie a.c., prin care UniCredit Bank Austria a cumparat 45% din actiunile bancii detinute de Tiriac Holdings. 

Banca isi schimba numele, dar site-ul ramane acelasi

Despartirea de numele lui Ion Tiriac era in aceste conditii lesne de anticipat. Insa nu si viteza cu care se produce acest lucru, avand in vedere ca brandul Tiriac este unul care a adus de-a lungul timpului avantaje bancii, asa cum au recunoscut in mai multe randuri oficialii acesteia. 

Operatiunea pare sa se fi derulat destul de intempestiv, o asemenea miscare realizandu-se de obicei la inceputul sau la jumatatea anului, si nu in plina perioada de concedii, intr-o zi oarecare a lunii august. De altfel, la cateva ore dupa transmiterea comunicatului de presa, site-ul bancii continua sa se regaseasca la adresa www.unicredit-tiriac.ro. In plus, tastarea in browser a noului nume al bancii, www.unicredit.ro conduce la acelasi rezultat, utilizatorul fiind redirectat catre site-ul care contine in denumirea sa numele Tiriac.

Banca Comerciala Ion Tiriac a fost infiintata in 1991. In iunie 2005, banca a fuzionat cu HVB Bank Romania, formand HVB Tiriac Bank. In iunie 2007, s-a finalizat fuziunea dintre HVB Tiriac Bank si UniCredit Romania, luand nastere UniCredit Tiriac Bank.

Banca se serveste prima din contul clientului

Relatia dintre client si banca, grav afectata in perioada de criza, nu da nici in prezent semne certe de revenire. Si asta pentu ca, in goana dupa castiguri sigure, bancile continua sa perceapa taxe si comisioane fara nicio justificare. Un exemplu elocvent in acest sens il constituie comisionul de incasare a banilor in cont! 
Multe banci percep astfel de comisioane, adica retin o suma de bani in momentul in care clientului ii este alimentat contul, desi ele nu au absolut niciun cost direct al respectivei operatiuni. Mai mult, cu banii din conturi bancile efectueaza plasamente din care castiga bani frumosi.
Unele banci percep aceste comisioane pe transe valorice, care pot ajunge la sume destul de consistente pentru incasari mai mari de 50.000 de lei. 

Si client, si cu banii luati

Spre exemplu,  Bancpost taxeaza incasarile in cont mai mici de 500 de lei cu 3,5 lei, pe cele intre 500 si 50.000 de lei cu 6 lei, iar pe cele peste 50.000 de lei cu 22,5 lei. 

Pe aceleasi transe valorice si-au stabilit si Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank si Banca Romaneasca taxele pentru incasarile in cont, insa acestea sunt ceva mai rezonabile. 

Comisioanele la aceste banci variaza intre 2 lei, pentru sume mai mici de 500 de lei si 7 lei pentru incasari de peste 50.000 de lei. 

La Banca Comerciala Romana si la BRD-Groupe Societe Generale taxa este unica, indiferent de valoare, respectiv 4 lei per incasare. BCR mentioneaza, insa, ca taxa nu se aplica in cazul incasarilor din salarii (in cazul in care clientul a declarat IBAN-ul din care angajatorul face plata – ceea ce presupune o formalitate suplimentara pentru client), pensii, alocatii, indemnizatii, somaj sau burse. 

La UniCredit, de asemenea, taxa este unica, de un leu per operatiune. 

Aceeasi banca ia si comisionul de plata si pe cel de incasare

Banca Transilvania duce la extrem practica comisionarii sumelor incasate de clienti,  pentru ca nu percepe comisionul de incasare doar in cazul sumelor provenite de la alta banca, ci si pentru sume provenite din conturi deschise in cadrul aceleiasi banci. 
Pentru incasari interbancare mai mici de 50 de lei, comisionul este de 2,7 lei, pentru cele intre 50 si 1.000 clientul suporta 4,2 lei, sumele intre 1.000 si 50.000 taxa este de 6 lei, iar pentru sume mai mari de 50.000 de lei banca retine 18 lei. Acelasi comision, de 18 lei, se retine de catre banca si in cazul incasarilor interbancare urgente de mica valoare. 
Dar banca taxeaza si incasarile intrabancare, pe aceleasi transe valorice, cu sume cuprinse intre 1,5 si 8 lei.

BNR si TransFond taxeaza platile, nu incasarile

Majoritatea bancilor mentioneaza, pe site-urile proprii, ca taxele percepute includ si comisioanele BNR si TransFond, insa uita sa precizeze ca aceste comisioane sunt valabile, aproape exclusiv, in cazul platilor, nu si pentru incasari. 

Sunt doar doua cazuri in care TransFond percepe comison de la beneficiarul sumei, si anume in cazul operatiunilor de Direct Debit, respectiv 0,51 lei/operatiune, si pentru instrumente de debit (cecuri, bilete la ordin etc.) procesate electronic, respectiv 0,88 lei/operatiune. 

Prin perceperea acestor comisioane, bancile inregistreaza un castig financiar de la fiecare client in parte, ceea ce inmultit cu un numar de cateva sute de mii de clienti, in cazul bancilor mari, echivaleaza cu castiguri facile de sute de mii sau chiar de milioane de euro. In schimb, insa, procedand asa bancile pierd ceva foarte important, care costa infinit mai mult pentru a fi recuperat – credibilitatea in fata celor cu care isi doresc o relatie reciproc avantajoasa, pe termen lung.

OTP Bank, atrasa de tarile cu subsidiare ale bancilor elene

OTP Bank Ungaria anunta ca este in cautare de oportunitati de achizitii in statele unde exista subsidiare ale bancilor elene, cum ar fi Bulgaria, Romania si Serbia, a anuntat vineri adjunctul sefului OTP, Laszlo Bencsik, citat de presa ungara. Cu toate acestea, institutia nu este interesata de achizitii direct in Grecia.   
Anuntul a fost facut odata cu publicarea rezultatelor financiare ale bancii pe trimestrul doi din acest an. Grupul a obtinut, in trimestrul doi din acest an, un profit consolidat dupa taxe de 38,2 miliarde de forinti, depasind estimarile analistilor. Veniturile nete din dobanzi au scazut cu 12% in trimestrul doi din 2015, la 140 miliarde de forinti, in timp ce cheltuielile operationale au inregistrat un declin de 5%, la 96,8 miliarde de forinti, mai reiese din datele publicate de portalul portfolio.hu. In aceeasi perioada, rata creditelor neperformante s-a atenuat la 18,4% la 30 iunie 2015, fata de 19,3% la sfarsitul lunii martie. 

Potrivit reprezentantilor institutiei, situatia din Ucraina nu este foarte promitatoare si costurile de risc ar urma sa creasca si in viitor, dar pana la sfarsitul anului OTP se asteapta la o stabilizare a operatiunilor din Rusia si Ucraina. 

Toate subsidiare OTP au fost profitabile in perioada aprilie - iunie 2015, cu exceptia celei din Rusia, care a inregistrat pierderi de 4,2 miliarde de forinti, aproape dublu fata de trimestrul doi din 2014.

OTP Bank Group ofera servicii financiare universale in Ungaria, Romania, Muntenegru, Croatia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia si Serbia, pentru mai mult de 13 milioane de clienti.

Consultari in beneficiul consumatorilor, in absenta lor

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a avut prima runda de consultari cu asociatiile din domeniul bancar si al asigurarilor pentru a discuta pe marginea unor masuri legislative ”in beneficiul dezvoltarii pietelor si al consumatorilor de produse si servicii financiare”. Insa nicio asociatie de consumatori nu a participat la intalnire. 

La consultari au fost invitati doar reprezentantii Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si ai Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR). 

Subiectele dezbatute au fost legate de modificarea Normei 7/2013 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva dezastrelor, interpretarea unei prevederi din noua lege a Fondului de Garantare a Asiguratilor, precum si explorarea posibilitatilor de crestere a implicarii bancilor in distributia produselor de asigurare.

”ASF are intreaga disponibilitate de a-si folosi competentele de sustinere a business-ului din sectorul financiar prin imbunatatirea legislatiei secundare, cu accent pe clarificarea posibilelor interpretari, dar si de a promova, la nevoie, initiative de modificare a legislatiei de baza in beneficiul dezvoltarii pietelor si al consumatorilor de produse si servicii financiare”, a declarat presedintele ASF, Misu Negritoiu.

Mai mult, ASF sustine ca isi propune sa dezvolte un mecanism extins de consultare a partilor vizate de legislatia privind sectorul financiar nebancar si in acelasi timp sa incurajeze un dialog constant intre bancheri si asiguratori care sa conduca la intarirea colaborarii comerciale si la ”impartirea echitabila a costurilor pentru cresterea calitatii serviciilor oferite clientilor, in conditii de transparenta”

Potrivit comunicatului, discutiile dintre ASF si reprezentantii industriei bancare si de asigurari au subliniat si ”necesitatea gasirii unor solutii care sa se sprijine pe cele mai bune practici din domeniu si care sa raspunda in mod autentic necesitatilor consumatorului de servicii financiare. In perioada imediat urmatoare vor avea loc intalniri la nivel de experti pentru clarificari si pentru identificarea celor mai potrivite abordari. S-a convenit, de asemenea,  asupra necesitatii instituirii unui dialog periodic intre reprezentantii industriei bancare, ai industriei de asigurari si ai ASF”.

Saptamana fasta a leului in fata francului

Aprecierea leului in fata francului elevtian a fost franata in ultima zi a saptamanii, dupa noua sedinte de cresteri consecutive. Cu toate acestea, leul ramane in castig fata de franc daca ne raportam la finalul saptamanii trecute, cu patru bani, la cursul Bancii Nationale a Romaniei.
Vineri, BNR a anuntat un curs de 4,0701 lei/franc, in crestere de la minimul ultimelor sapte luni inregistrat joi, respectiv 4,0543 lei/franc. Acesta este cel mai bun curs al leului in raport cu francul elvetian de la jumatatea lunii ianuarie, cand banca centrala a Elvetiei a anuntat ca renunta la pragul de apreciere pentru moneda nationala de 1,2 franci/euro. Inaintea acestui anunt, un franc era cotat la 3,7415 lei pe piata de la Bucuresti. 

Leul a incheiat saptamana in scadere si fata de euro, la un curs BNR de 4,4224 lei/euro, fata de 4,4128 lei/euro la finalul saptamanii trecute. Cresterea euro este destul de brusca, de la 4,4093 lei cu o zi in urma, mai ales ca in ultima perioada cursul nu dadea semne de volatilitate. De altfel, cursul de vineri este cel mai ridicat pentru euro in raport cu leul din ultimele trei saptamani.

In schimb, moneda nationala s-a apreciat fata de dolarul american, iar cotatia a revenit, pe finalul saptamanii sub pragul de patru lei pe dolar. Vineri, BNR a anuntat un curs de 3,9645 lei/dolar, in scadere de la 4,0407 lei/dolar la inchiderea saptamanii trecute.

Economia creste, dar mai incet

Economia Romaniei a crescut cu 3,7% in primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Insa in trimestrul doi al acestui an, avansul economiei a incetinit la doar 0,1% fata de trimestrul anterior, reiese din datele anuntate de Institutul National de Statistica. 
Calculata ca serie ajustata sezonier, cresterea economica in semestrul doi al anului a fost de 3,8%, fiind recalculata ca urmare a includerii estimarilor pentru trimestrul I 2015, revizuite fata de varianta publicata in iulie.

Initial, cresterea economica anuntata pentru primul trimestru din acest an a fost de 1,5%, fata de ultimul trimestru al anului trecut. In urma revizuirii datelor a rezultat ca avansul a fost mai mic, de 1,4%. 

De asemenea, a fost revizuita in jos si cifra cu privire la evolutia PIB din primul trimestru din 2015 raportata la primul trimestru din 2014 de la 4,1% la 3,8%.