ANPC considera ilegal un comision platit frecvent de consumatori

Multe banci percep comisioane usturatoare pentru retragerea de numerar de pe cardurile de credit, desi ANPC sustine ca OUG 50/2010 le interzice in mod expres.  Practica a fost sanctionata de curand de ANPC, insa doar in cazul CEC Bank. Ramane de vazut ce se va intampla in cazul celorlalte banci care percep consumatorilor aceste comisioane.

In urma unui control tematic desfasurat  in perioada 28.08.2017- 06.10.2017 pentru verificarea respectarii prevederilor legale privind modalitatile sau mijloacele de desfasurare a activitatilor de publicitate a operatorilor financiari bancari, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) a amendat CEC Bank pentru ca percepea un comision de retragere numerar la cardul de credit. 

Consumatori taxati pentru retragerile de numerar

“Astfel, in cuprinsul flyer-ului de promovare a unui card de credit, in exemplul de calcul reprezentativ oferit se mentioneaza ca si cost ce urmeaza a fi perceput comision de retragere numerar in reteaua proprie:1%, minim 2 lei. Analizand lista de tarife si comisioane aferenta produsului financiar pusa la dispozitia consumatorilor pe site-ul propriu al operatorului (accesat la data de 02.10.2017), s-a constatat ca acest comision este perceput in prezent, pentru toate retragerile de numerar (sume trase, de altfel, din credit) de la ATM sau prin EPOS ghiseu din reteaua bancii”, se arata in raportul publicat de ANPC privind controlul tematic desfasurat.

Motivatia ANPC se bazeaza pe faptul ca banca acorda consumatorilor un credit cu card atasat, cardul fiind instrumentul de plata aferent utilizarii sumelor din credit, durata de valabilitate a cardului ca si instrument de plata fiind inscriptionata pe suprafata acestuia.

“Analizand cu atentie pliantele care promoveaza acest produs financiar, rezulta din modul in care acestea sunt prezentate, faptul ca singura modalitate de retragere de numerar din linia de credit de catre consumatori este doar cea purtatoare de costuri in sarcina acestora, astfel ca, se constata faptul ca banca incalca dreptul consumatorului de a efectua retrageri de numerar din creditul acordat fara plata unui comision de retragere numerar”, a argumentat ANPC.

In acest sens, aceasta practica este considerata contraventie prin incalcarea prevederilor art. 35 alin. 1 lit. d) din OUG nr. 50/2010 modificata, care mentioneaza ca se interzice perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit, iar ANPC a sanctionat banca cu amenda contraventionala in cuantum de 55.000 lei.

Constatand ca acest comision nu se regaseste printre cele pe care, in mod expres si limitativ, le mentioneaza legea, reprezentantii Autoritatii au solicitat bancii o situatie centralizata cu numarul contractelor de card de credit detinute de populatie care se regasesc in aceasta situatie si valoarea totala a sumelor incasate de la consumatori sub forma de comision de retragere numerar.

Astfel, in perioada 01.06.2010-30.09.2017 banca a colectat aproximativ 5,25 milioane lei, suma incluzand comisioanele percepute in baza contractelor in derulare, dar si a celor care figureaza in prezent ca fiind reziliate.

ANPC a dispus totodata  repararea deficientelor constatate prin procesul verbal in termen de maximum 15 zile, precum si restituirea sumelor incasate fara temei legal in cazul contractelor de card de credit de acest tip.

La solicitarea Conso.ro, reprezentantii bancii au precizat ca au contestat in instanta decizia ANPC, considerand ca practica bancii respecta legea.

“Va asiguram ca suntem preocupati in permanenta de respectarea legii si de mentinerea unei atitudini deschise, oneste si profesioniste fata de clientii nostri, atribute ce fac parte din valorile fundamentale ale brandului CEC Bank. In acest sens, va putem comunica faptul ca am contestat in instanta rezultatele actiunii intreprinse de ANPC, intrucat le-am apreciat ca neintemeiate, banca noastra procedand cu respectarea legii”, au precizat reprezentantii CEC Bank.

Practica se intalneste la majoritatea bancilor

Desi doar CEC Bank a fost subiectul unei astfel de amenzi pentru perceperea unui comision de retragere numerar de pe cardul de credit, analiza produselor similare de pe piata arata ca acesta nu este nicidecum un caz singular, ci dimpotriva, practici similare se intalnesc la aproape toate bancile care activeaza pe piata din Romania. Mai mult, banca sanctionata de ANPC percepea un nivel relativ redus al comisionului fata de alte banci din piata.

Comisionul de retragere numerar se ridica in majoritatea cazurilor la 1-2% din suma trasa de pe cardul de credit.

La nivel de piata, BCR are cel mai ridicat nivel al comisionului perceput - 3%, minim 10 lei. 

Insa comisioane de peste 2% la bancomatele proprii se mai regasesc si la alte banci, cum sunt Marfin Bank (2,75%, minim 10 lei), Bancpost (2%, minim 10 lei), Idea Bank (2%, minim 10 lei), credit Europe (2% + 2,5 lei), UniCredit Bank (2%), OTP Bank (2%, pentru MasterCard Credit, 1% pentru alte carduri din portofoliu). 

Si lista nu se opreste aici, continuand cu mai multe banci unde comisionul depaseste 1%. Spre exemplu Banca Transilvania percepe un comision de 1,75%, minim 2,5 lei pentru cardurile  cobranded si 1%, minim 2,5 lei pentru alte carduri, Alpha Bank (1%, minim 2 lei), Banca Romaneasca (1%, minim 1 leu).     

        

Mai nou se poate si fara comisioane!

Pe de alta parte, exista si o banca (BRD) care in prezent nu mai percepe niciun comision pentru acest tip de operatiune la niciun bancomat, propriu sau al altor banci. 

Totodata, alte  banci (Raiffeisen Bank, Libra Internet Bank, si TBI Bank) au ales sa nu perceapa niciun comision de retragere numerar la propriile bancomate, mentinand insa taxe ridicate la ATM-urile altor banci din sistem. Pe de alta parte, in cazul Garanti Bank comisionul este 0% doar pentru ATM-urile situate in sediile agentiilor (in cazul altor bancomate proprii, comisionul este de 1% + 5 lei).

Insa nici politica acestor banci nu a fost constanta, in intervalul de timp mentionat in decizia ANPC din cazul CEC Bank (01.06.2010-30.09.2017).

Ramane de vazut ce se va intampla in perioada urmatoare, daca ANPC va dispune masuri similare si in cazul celorlalte banci care percep sau au perceput consumatorilor comisioane pentru retragerea de numerar la cardurile de credit. 

Conso.ro a solicitat mai multor banci din piata reactii in legatura cu aceasta practica, insa singurul raspuns l-am primit din partea oficialilor Garanti Bank.

“Cardul de credit este un instrument de plata electronica acordat consumatorului, pentru efectuarea de plati electronice, ca scop principal. In linie cu acest scop, consumatorii au posibilitatea de a face trageri necomisionate din linia de credit, prin intermediul platilor electronice catre terminalele POS.

Tinand cont de aceste doua aspecte, consideram ca respectivul comision, cel de utilizare bancomat, ar trebui sa fie considerat un comision asociat instrumentului de plata, conform OUG 113/2009 (Art. 99 si Art. 111), nu in categoria comisioanelor de retragere de numerar interzise prin Ordonan?a 50/2010.

De asemenea, Ordinul 505/2014 emis de ANPC in noiembrie 2014 si intrat in vigoare in martie 2015, impune informarea consumatorilor referitor la costul operatiunilor efectuate la ATM cu cardurile de debit sau de credit, incluzand in operatiunile mentionate si eliberarea de numerar (Art. 2 si Art. 3).

Conform listei de tarife si comisioane a Bancii, in vigoare la aceasta data, prin intermediul cardurilor de credit emise de Garanti Bank se poate retrage numerar fara comision prin intermediul ATM-urilor proprii, locate la sediile agentiilor Garanti Bank. Suplimentar, clientul poate utiliza limita de credit fara comision, pentru tranzactiile efectuate la comercianti si pentru transferurile prin internet banking, din linia de credit in contul curent al clientului.”

Solutionare alternativa a litigiilor bancare - la cate dosare a ajuns CSALB ?

Solutionarea alternativa a litigiilor bancare incepe sa prinda incet teren in randul clientilor cu probleme la credite. Activitatea CSALB s-a dublat in octombrie fata de media primelor 9 luni ale lui 2017, ajungand la 120 de dosare solutionate sau aflate in curs de solutionare. Pentru prima data, solicitarile depasesc numarul cererilor clasate.

Daca in primele 9 luni existau 73 de dosare solutionate sau in curs de solutionare, la finele lunii octombrie acestea au ajuns la 120 (crestere de 65% din numarul de dosare gestionate in primele 3 trimestre ale anului).

Pe de alta parte, exista peste 50 de cereri in faza de filtru (de verificare a documentelor). 

De asemenea, si numarul de cereri este in crestere accelerata. In medie, in primele noua luni din 2017, s-au primit 7 cereri pe saptamana. In luna octombrie au ajuns, in medie, 17 cereri pe saptamana. Aproximativ 72% dintre cereri vin pe e-mail, 15% la sediu si 13% prin posta, potrivit CSALB. Numarul solicitarilor depaseste astfel 170 de dosare.

“Dupa 2 ani de zile de la infiintarea Centrului, iata ca interesul si nivelul de constientizare ale consumatorilor si comerciantilor fata de CSALB cresc. E un proces care dureaza, ne asteptam sa fie asa, acela de schimbare a mentalitatii cu privire la rezolvarea amiabila a diferendelor. Acum, atat clientii, cat si bancile sau IFN-urile se indreapta tot mai mult spre Centrul SAL Bancar”, a declarat Alexandru Paunescu, Presedintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Trendul pozitiv de solutionare amiabila a litigiilor cu bancile si IFN-urile este evidentiat si de numarul de dosare acceptate de comercianti: de la 2 dosare acceptate, in medie, pe saptamana, in primele 9 luni ale anului, la 12 pe saptamana, in luna octombrie a acestui an.

In ceea ce priveste tipul de litigii inregistrate, cererile consumatorilor se inscriu in urmatoarea tipologie de solicitari:

•  eliminarea si restituirea comisionului de risc/administrare perceput pentru un credit;
•  rescadentarea/reesalonarea creditului cu diminuarea ratei lunare;
•  scaderea dobanzii si restituirea sumei ce a rezultat din marirea marjei dobanzilor in mod excesiv, in acceptiunea consumatorilor;
•  reducerea marjei dobanzii, reducerea soldului si conversia creditelor din CHF in LEI;
•  eliminarea unor clauze calificate de catre consumatori ca fiind abuzive, privind aplicarea de dobanzi penalizatoare.

Summit la Bucuresti pe 28-29 noiembrie privind noua directiva de plati PSD2

Pe 28 si 29 noiembrie, la Institutul Bancar Roman, va avea loc evenimentul organizat de NOCASH "PSD2. New Business Models" Fintech Banking Summit, care va reuni o serie de specialisti din tara si strainatate pentru a prezenta in detaliu modul in care directiva va afecta platile de zi cu zi in anii ce vor urma. 
"PSD2. New Business Models" Fintech Banking Summit este o ocazie excelenta pentru ca profesionistii de pe diverse pozitii din industrii variate (banking, IT, avocatura, comunicare) – manageri si coordonatori dezvoltare produs, risc, IT, canale alternative & transformare digitala, marketing, juridic, comunicare, interesati de perspectivele locale si internationale pe care PSD2 le genereaza sa fie informati in detaliu despre felul in care aceasta directiva va afecta platile de zi cu zi in anii ce vor urma. 
 
Pana in acest moment, cu o luna inainte de start, organizatorii Fintech Banking Summit confirma prezenta la Bucuresti a zece experti din strainatate, la care se adauga sase din Romania.

Din dorinta de a prezenta participantilor cat mai multe puncte de vedere, organizatorii "PSD2. New Business Models" Fintech Banking Summit vor extinde numarul vorbitorilor pana la un total de peste 20 de experti, care vor aborda o serie de 6 tematici principale:

1. Cadrul legal PSD2 – prezentat de autoritati din Romania si din Europa care sunt responsabile de transpunerea Directivei. 
2. Companiile Fintech – numite si “neobanks of the future”. Exemple de "coopetition" intre banci si jucatori fintech inovativi.
3. Modele noi de afaceri – exemple de colaborari intre banci si operatori de telefonie mobila.
4. Tehnologia Blockchain in scopul optimizarii operatiunilor bancare – solutii care pot revolutiona industia bancara. 
5. Impactul PSD2 asupra comertului electronic
6. Cercetare de piata - conceptul de "open banking" vazut de bancherii din Europa si populatia Romaniei.

Cei interesati se pot inregistra accesand link-ul http://nocashevents.ro/tickets/. 

Organizatorul "PSD2. New Business Models" Fintech Banking Summit este NOCASH, detinatorul si administratorul www.nocash.info.ro, platforma de stiri din Romania dedicata exclusiv monitorizarii si promovarii platilor electronice.

Cum sa nu cazi in plasa capcanelor online

Consumatorii europeni sunt din ce in ce mai expusi in online la anunturi invazive si inselatoare. Prin urmare, este important sa fii foarte atent si circumspect atunci cand vine vorba de oferte mult prea bune pentru a fi adevarate, astfel incat sa nu ajungi sa platesti pentru bunuri sau abonamente la servicii de care nu ai nevoie. 

Capcanele pot lua forme din cele mai diverse, pentru a capta atentia consumatorilor: de la dispozitive minune, la produse care isi schimba infatisarea in doar cateva minute sau abonamente gratuite la servicii pe care le platesti apoi inzecit si de care nu mai reusesti sa scapi.

Acest tip de oferte apare din ce in ce mai des in social media ori ca reclame pop-up pe diferite site-uri. Aceste anunturi publicitare ii fac pe multi sa ia decizii de moment si sa cumpere produse si servicii care nu le sunt necesare, care nu fac ce este mentionat in reclama sau chiar primesc ce nu au comandat.

”Trebuie sa stii, totusi, ca atunci cand esti obligat sa accepti un produs sau un serviciu fara a-ti fi dat consimtamantul in mod expres in acest sens, achizitia poate fi considerata inselatoare si nu este obligatorie. Deci, este foarte important sa respingi orice astfel de achizitie care iti este impusa”, atrage atentia Reteaua Centrelor Europene (ECC-Net).

Cunoasterea este esentiala

Solutia pentru a evita o achizitie inutila consta in abilitatea de a identifica o capcana online, precum si cunoasterea drepturilor pe care le ai in calitate de consumator. 

”Trebuie sa stii cand sa refuzi sa platesti pentru produse sau abonamente pe care nu le doresti ori de care nu ai nevoie. Un sondaj realizat de o parte a Retelei arata ca multi consumatori europeni au cunostinte limitate in ceea ce priveste drepturile lor atunci cand ajung sa primeasca un pachet nedorit sau cand au cazut intr-o capcana legata de un abonament online”, potrivit ECC.

In acest sens, in special nu sunt cunoscute drepturile privind retragerea dintr-un contract online si faptul ca pot solicita bancii emitente a cardului prin care a fost facuta plata initierea unei proceduri de refuz la plata si recuperarea banilor. 
Sondajul a fost realizat de Sifo Kantar in sase tari Suedia, Norvegia, Finlanda, Olanda, Belgia si Austria, tarile care au raportat cel mai mare numar de probleme legate de capcanele online din cadrul Retelei ECC Net.

Reteaua Centrelor Europene (ECC-Net) a realizat un film care sa permita identificarea cat mai bine si mai repede a ofertelor online care reprezinta capcane.

5 sfaturi - cum sa scapi de capcanele online

"Cu acest film si cele 5 sfaturi despre cum poti scapa de capcanele online speram sa oferim consumatorilor posibilitatea de reactiona in mod activ atunci cand se simt constransi sa cumpere ceva sau chiar pentru a evita de la inceput ofertele dubioase", a declarat Irina Chiritoiu, Director ECC Romania.

1. Inainte de a introduce numele si adresa, trebuie sa verifici daca acest lucru te obliga la o achizitie sau un abonament.
2. O oferta pentru o perioada de incercare trebuie sa mentioneze clar daca implica un abonament obligatoriu. 
3. Nu trebuie sa platesti pentru un produs pe care nu l-ai comandat si nici nu esti obligat sa-l returnezi. 
4. Vanzatorul este cel care trebuie sa dovedeasca faptul ca ti-ai dat acordul pentru achizitie.
5. In cazul in care vanzatorul retrage bani de pe card fara consimtamantul tau, poti sa anunti banca emitenta a cardului si sa soliciti returnarea banilor.

Centrul European pentru Consumatori Romania este membru al Retelei Europene a Centrelor de Consumatori (ECC-Net), o retea europeana care coopereaza pentru a ajuta consumatorii atunci cand cumpara marfuri sau servicii in afara granitelor UE. Reteaua consta dintr-un centru european de protectie a consumatorilor in fiecare stat membru al UE si in Norvegia si Islanda.

Atentie la bonus-malus la asigurarea RCA!

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a emis o atentionare privind drepturile consumatorilor la transferul clasei de bonus-malus in cazul asigurarilor de Raspundere Civila Auto (RCA) in cazul vanzarii sau radierii unei masini.

Daca asigurarea RCA este in vigoare la momentul vanzarii sau radierii vehiculului si nu au fost produse niciun fel de accidente pe perioada de valabilitate a politei, consumatorii pot recupera suma aferenta perioadei ramase pana la expirarea asigurarii respective. 


Pentru a isi recupera banii aferenti politei pentru perioada neutilizata din RCA, consumatorii trebuie sa se adreseze intermediarului sau asiguratorului lor cu originalul politei de asigurare si a certificatului de radiere sau a actelor ce dovedesc vanzarea vehiculului.

In cazul in care in urma vanzarii sau radierii vehiculului se doreste cumpararea altuia noi, se poate solicita asiguratorului RCA trecerea bonusului de pe vechea masina pe cea noua. Acest lucru poate fi realizat in baza unei solicitari scrise la care sa fie atasate documente justificative privind instrainarea sau radierea vehiculului si achizitia vehiculului nou- dobandit.

Acelasi bonus-malus pentru toate masinile detinute

Pe de alta parte, cei care detin in proprietate mai multe vehicule pot beneficia de aceeasi clasa a sistemului bonus-malus pentru toate vehiculele, iar la reinnoirea contractului de asigurare se va avea in vedere cea mai favorabila clasa de bonus-malus corespunzatoare istoricului de daunalitate al proprietarului, se arata in atentionarea Autoritatii.

In acest sens, ASF avertizeaza consumatorii ca trebuie sa  verifice clasa bonus-malus (B/M) de pe polita de asigurare, si acorde atentie regulilor stabilite pentru acest sistem. 

In cazul in care acestia considera ca incadrarea in clasa de bonus malus este incorecta, autoritatea recomanda consumatorilor sa se adreseze acesteia, in scris, prin depunerea unei petitii utilizand portalul electronic pus la dispozitie de catre ASF. 

Sistemul bonus-malus este reglementat prin normele emise de catre ASF si a fost introdus ca o masura de responsabilizare a posesorilor de vehicule. Acest sistem urmareste ca posesorii de vehicule prudenti sa nu plateasca o prima de asigurare identica cu a celor care produc accidente.

Internetul prinde tot mai mult teren in cautarea produselor financiare

Peste jumatate dintre utilizatorii de internet din mediul urban cauta online mai des decat acum un an produsele dorite si informatii legate de acestea. Printre cele mai cautate se numara produsele financiare, pentru care canalele online sunt mai importante atunci cand se fac achizitii, releva un stufiu GfK.

O crestere similara s-a observat si in cazul produselor electro-IT,  jucarii sau imbracaminte. Cautarea de produse si servicii, de informatii suplimentare despre ele si compararea preturilor sunt comportamentele de cumparare pe internet cu cel mai rapid ritm de crestere in ultimul an in Romania. 

„Este important pentru ei (utilizatorii de internet – nr) sa gaseasca usor detalii despre caracteristicile produselor, demonstratii despre cum functioneaza, retete sau acces usor la recenzii”, potrivit studiului.

Compararea preturilor din diferite magazine este o practica tot mai frecventa pentru 45% dintre cei chestionati, Romania situandu-se peste nivelul global la acest capitol, fapt care arata atentia sporita pentru gasirea celui mai bun raport calitate-pret pentru produsele cautate.

Patru din zece respondenti au folosit mai des fata de anul trecut motoarele de cautare ca ajutor la cumparaturi, iar 31% au utilizat aplicatii ale retailerilor. Telefonul mobil a devenit cel mai important instrument de shopping pentru 46% dintre romani.

Comparatia online pune presiune asupra preturilor

Aproximativ 56%, fata de 45% la nivel global, spun ca apreciaza cand site-urile web le fac recomandari pe baza intereselor lor, aratate in vizitele anterioare.

Pe de alta parte, peste jumatate dintre consumatorii romani sunt de acord cu afirmatia ca retailerii, advertiserii si brandurile influenteaza mai putin ca oricand decizia de cumparare. 

„Comparatia mai usoara a produselor si a preturilor, la un click distanta, pune presiune asupra preturilor. Pentru a castiga loialitatea clientilor, retailerii trebuie sa se gandeasca in permanenta la modalitati de a creste valoarea pe care o aduc, imbunatatind experienta la cumparaturi. Cu asteptari tot mai ridicate privind usurinta si rapiditatea cumparaturilor, oriunde si oricand, sunt tot mai importante formulele care imbina foarte bine canalele online si offline”, releva studiul GfK FutureBuy.

Studiul a fost derulat in Romania in iulie 2017, pe un esantion de 1.000 de respondenti utilizatori de Internet din mediul urban, cu varsta de minim 18 ani. La nivel international, acesta a fost realizat in 35 de tari.

Cum vor fi afectate firmele si populatia de masurile fiscale propuse?

Masurile fiscale anuntate, pe langa faptul ca bulverseaza economia, au si un impact bugetar semnificativ. Firmele vor fi afectate cel mai mult de majorarea salariului minim si de schimbarile administrative pe care le presupune mutarea contributiilor. Angajatii, unii dintre ei primesc in plus sume infime, care nu justifica efortul.

“Autoritatile au anuntat o serie de masuri cu impact potential pozitiv pentru mediul de afaceri, cum ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%. Aceasta s-ar aplica atat la veniturile salariale, precum si la veniturile din pensii, chirii, dobanzi, activitati agricole, venituri independente si drepturi de autor. Alte masuri benefice le reprezinta mentinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum si cresterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici”, se arata intr-un comunicat al PwC Romania. 

Scad incasarile la bugetul de stat, care deja are mari probleme

Insa impactul bugetar, de 5 miliarde de lei, in 2018, nu este unul de neglijat. 

„Desigur, astfel de masuri sunt de salutat, insa mediul de afaceri are semne de intrebare in privinta sustenabilitatii bugetare a unor astfel de initiative, avand in vedere faptul ca, in expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se mentioneaza fapul ca acestea vor genera o scadere a veniturilor bugetare cu pana la 5 miliarde de lei in 2018. Romania are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale in PIB dintre statele membre UE, iar incasarile bugetare sunt dependente in mod disproportionat de veniturile din impozite si taxe indirecte – TVA si accize, care sunt pana la urma taxe pe consum si deci puternic pro-ciclice”, a declarat Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania. 

Referitor la majorarea plafonului pentru microintreprinderi de la 500.000 de euro la un milion de euro, specialistii PwC spun ca masura va afecta companiile cu profitabilitate scazuta. 

„Aplicarea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri de 1% va afecta indeosebi companiile cu profitabilitate scazuta sau care inregistreaza pierderi. Practic, companiile care au o rata de profit mai mica de 6,25% raportata la cifra de afaceri, vor fi nevoite sa plateasca un impozit mai mare decat in prezent. Si sa nu uitam ca in aceasta categorie de companii cu cifra de afaceri de sub 1 milion de euro intra aproximativ 80% din companiile inregistrate in Romania”, a declarat Mihaela Mitroi. 

In privinta trecerii contributiilor sociale in sarcina angajatului, este de remarcat faptul ca actul normativ nu prevede caracterul obligatoriu al majorarii salariilor brute pentru toti angajatii pentru a mentine actualul cuantum al salariului net (ceea ce PwC a semnalat deja ca nu este posibil din punct de vedere juridic). Prin urmare, este posibil ca aplicarea acestei masuri in mod neunitar la nivel national sa duca la dezechilibre pe piata muncii. 

Majorarea salariului minim, lovitura la firmele cu multi angajati

Totodata, diversi analisti economici atrag atentia asupra faptului ca aceste masuri accentueaza problema sustenabilitatii programului de guvernare, in conditiile diminuarii veniturilor bugetare si a cresterii cheltuielilor. 

Referitor la cresterea salariului minim pe economie de la 1.450 de lei in prezent, la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018 (35%), oamenii de afaceri sustin ca aceasta masura va obliga companiile sa regandeasca grila de salarizare, ceea ce ar putea reprezenta o problema semnificativa pentru firmele cu multi angajati. 

Cat despre mutarea contributiilor, parerea unanima a specialistilor este ca, desi este oarecum o mutare cu suma nula, cuplata cu reducerea impozitului, (in cazul in care salariile brute se majoreaza pentru a acoperi mutarea de contributii) va afecta pe toata lumea prin schimbarile administrative pe care le presupune (schimbarea contractelor, a sistemelor informatice etc.). Cat despre castiguri, vor fi anumite categorii de salariati cu cresteri infime de net, iar angajatii din IT vor pierde clar din mutarea contributiilor, pentru ca reducerea de impozit nu se aplica in cazul lor, fiind deja scutiti de aceasta taxa.

Fiscalitatea in 2018: revolutie sau cosmar?

Anul 2018 devine, pe zi ce trece, un cosmar fiscal atat pentru populatie cat si pentru firme. Guvernul anunta schimbari ale impozitului pe venit, ale contributiilor sociale, majorarea salariului minim si scaderea cotei din contributia la pensie virata catre Pilonul II. La toate acestea se adauga plata defalcata a TVA, nu se stie in ce forma. 

Pentru persoane fizice, Ministerul Finantelor anunta reducerea impozitului pe venit, nu doar pe salarii ci pe toate formele de venit, de la 16% la 10%. Totodata, pentru cei cu salariul minim, se majoreaza o serie de deduceri, cea personala de la 300 de lei la 510 lei si cea pentru fiecare persoana aflata in intretinere, de la 100 la 160 de lei. 

Si vestile bune se opresc aici. Urmeaza cele rele care le anihileaza pe cele bune: trecerea contributiilor sociale de la angajator la angajat, aproape integral, si reducerea acestora cu 2 puncte procentuale. 

“Astfel, din totalul de 39,25% contributii platite la un salariu brut, se vor plati 37,25%. Din totalul de 22,75% contributii datorate de angajator, 20 de puncte se transfera catre salariat. In total, din salariul brut, 35% vor fi contributii retinute de angajator in numele salariatului iar contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (dupa transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente de munca, concediu medical, creante salariale. Acestea din urma vor fi cuprinse intr-o singura contributie, care se va numi contributie asiguratorie pentru munca (initial denumita taxa de solidaritate -n.r.)”, se mentioneaza intr-un comunicat al Ministerului Finantelor. 

Lamuriri pentru cei cu venituri din activitati independente

O precizare importanta este cea cu privire la veniturile romanilor care desfasoara activitati independente (medicii, avocatii, notarii, jurnalistii, scriitorii, artistii etc.): acestia nu vor mai plati contributii sociale raportate la sumele obtinute din aceste activitati, acestea urmand sa se calculeze la nivelul salariului minim pe economie. 

“Totodata, mentionam ca scad contributiile pentru conditiile la pensie pentru conditii deosebite sau speciale de munca: CAS pentru conditii deosebite de munca scade de la 31,3% la 29% (-2,3pp); CAS pentru conditii speciale de munca scade de la 36,3% la 33% (-3,3 pp)”, se subliniaza in documentul citat. 

Pe de alta parte, un avantaj, desi minor, al mutarii contributiilor este reducerea numarului de plati de la 9 la 3: contributia pentru pensie (CAS) – platita pentru salariat, contributia pentru sanatate (CASS) – platita pentru salariat si contributia asiguratoare pentru munca – suportata de angajator.

Noua contributie la Pilonul II

Si in privinta Pilonului II de pensii, ministrul Muncii face o oarecare lumina: de anul viitor, ontributia virata de la stat catre administrare privata scade de la 5,1% la 3,75%.

In plus, ministrul Muncii anunta majorarea salariului minim, incepand cu 1 ianuarie 2018, de la 1.450 la 1.900 de lei, ceea ce ar putea parea o veste buna pentru salariati, desi majorarea va fi mancata de mutarea contributiilor, insa una dezastruoasa pentru angajatori.

In cazul firmelor, Guvernul anunta majorarea plafonului pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion euro, si includerea in acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfasoara activitati exceptate in prezent. 

De asemenea, se are in vedere transpunerea Directivei UE 1164/2016 privind externalizarea profiturilor prin: 

-limitarea deductibilitatii dobanzilor; 
-introducerea impozitarii la iesire, masura care previne erodarea bazei impozabile in cazul unui transfer de active in afara Romaniei; 
-introducerea regulii antiabuz ce va permite autoritatilor romane sa refuze contribuabililor beneficiile fiscale obtinute din aranjamente abuzive si introducerea normelor privind societatile straine controlate (SSC) ce au ca scop impiedicarea evitarii platii impozitelor prin devierea veniturilor catre filiale din paradisuri fiscale.

Un raport al Comisiei Europene releva ce va intampla cu Pilonul II de pensii

Intentia autoritatilor romane cu privire la Pilonul II de pensii prinde, pentru prima data, contur intr-un document oficial. Insa nu al Guvernului, ci al Comisiei Europene. In Raportul institutiei publicat recent se mentioneaza faptul ca Guvernul are in vedere o reversare a reformei sistemului de pensii din 2008.

“De asemenea, Autoritatile au in vedere o reducere a nivelului transferului contributiilor sociale, care, potrivit Sistemului European de Contabilitate (ESA) este clasificata in afara administratiei publice. Aceste transferuri se ridica la aproximativ 0,8% din PIB anual. O astfel de masura ar reduce deficitul fiscal pe termen scurt. Cu toate acestea, castigul fiscal s-ar risipi pe termen lung”, se mentioneaza in raportul citat. 

In plus, o astfel de reversare ar putea avea implicatii negative pentru viabilitatea sistemului de pensii si pentru dezvoltarea pietelor de capital, mai spune Comisia Europeana. 

 “Misiunea a avertizat impotriva adoptarii unor modificari profunde la sistemul de pensii in graba si fara o analiza adecvata, doar din motivul de a reduce deficitul pe termen scurt. Nationalizarea activelor acumulate pe Pilonul II nu pare sa fie luata in considerare in acest moment”, se mai arata in Raport. 

Documentul este rezultatul unei misiuni a Comisiei Europene care s-a intalnit cu ministrul Finantelor, Ionut Misa, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, membri ai Consiliului Fiscal si membri ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei. 

Constatarile misiunii nu sunt, insa, deloc favorabile administratiei de la Bucuresti. "Intelegerea noastra este ca autoritatile romane nu intentioneaza sa actioneze potrivit recomandarilor facute. Ministrul Finantelor a confirmat ca obiectivul pentru 2017 ramane un deficit bugetar nominal de 3% din PIB, in timp ce o ajustare structurala in 2017 nu reprezinta o prioritate", se mai arata in Raport. 

Politica fiscala pare imprudent

Comisia noteaza faptul ca deficitul structural al Romaniei a crescut la 2,5% din PIB in 2016, de la mai putin de 1% in 2015, ca urmare a reducerilor semnificative ale impozitelor indirecte si a cresterilor salariale in sectorul public. In consecinta, la 22 mai 2017, Comisia a emis un avertisment Romaniei si a propus lansarea procedurii de deviere semnificativa. In recomandare, aprobata la 16 iunie 2017, Consiliul a cerut Romaniei sa ia masuri pentru a se asigura ca rata nominala de crestere a cheltuielilor publice nu va depasi 3,3% in 2017. 

In ceea ce priveste structura bugetara, Romania a  adoptat politici care sporesc consumul pe termen scurt (reduceri de impozite indirecte, cresteri ale salariile din sectorul public) si care sunt dificil de inversat, mai degraba decat politici care sa vizeze stimularea pe termen lung a cresterii economice (cum ar fi imbunatatirea absorbtiei fondurilor UE sau cresterea calitatii investitiei publice). 

Comisia mentioneaza si faptul ca autoritatile intentioneaza sa transfere in totalitate contributiile sociale catre angajati, in scopul de a atenua impactul fiscal al Legii salarizarii unitare. Guvernul intentioneaza sa insoteasca aceasta schimbare cu o reducere a ratei contributiilor sociale totale, de la actuala 22,75% pentru angajatori si 16,5% pentru salariati pana la 36% pentru angajati si reducerea impozitul pe venit de la 16% la 12% sau chiar 10%. 

Per total, Comisia sustine ca pozitia fiscala a Romaniei a fost extrem de expansionista si, din aceasta perspectiva, politica fiscala a Romaniei pare imprudenta.

Misiunea a discutat, de asemenea, mecanismul TVA split, adoptat la sfarsitul lunii august 2017, care obliga toti platitorii de TVA sa utilizeze conturi separate in scopuri de TVA incepand din ianuarie 2018. 

Misiunea a subliniat ca o astfel de situatie poate necesita o derogare prealabila de la Directiva privind TVA. Ministerul de Finante a contestat necesitatea unei derogari si a sustinut ca Comisia nu are informatii exacte despre aceasta masura.

Cum afecteaza inflatia economiile romanilor?

Romanii economisesc mult mai putin decat vecinii nostri si nici nu isi plaseaza banii in instrumente care sa le protejeze valoarea. Economiile sunt mentinute, in continuare, preponderent in depozite bancare si mult mai putin in fonduri de investitii. 

In tara noastra, un depozit bancar mediu este echivalentul a 2,6 salarii medii, in vreme ce croatii si cehii au cate 8 salarii, reiese din datele prezentate de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). 

In schimb, investitiile in fonduri reprezinta, in medie, doar 0,65% din salariul mediu in Romania, cu mult sub tarile vecine, unde alocarile catre aceasta forma de economisire ajung si la 2,11 salarii medii (in Ungaria) sau 1,7 (in Polonia). 

Reprezentantii fondurilor de investitii atrag atentia ca, la o dobanda medie la depozite de 0,5% (potrivit datelor BNR), in cazul in care inflatia ajunge la 3% (asa cum se asteapta majoritatea analistilor pentru anul viitor), banii depusi in depozite aduc pierderi, nu castiguri. 

"Inflatia ar putea depasi 3,5% si orice plasament in depozite bancare sub 1% este erodat de inflatie, devenind o pierdere. E de datoria noastra sa transmitem oamenilor ca vom sta intr-o perioada de randamente negative ale depozitelor bancare pentru ca oamenii sa isi caute alte forme de plasament", a explicat Dan Popovici, membru in boardul AAF si director general al OTP Asset Management.

Investitiile in fonduri, departe de depozitele bancare

In prezent, economiile romanilor in depozite bancare se situeaza la un nivel de 37,1 miliarde de euro, in timp ce investitiile in fonduri ale persoanelor fizice insumeaza 4 miliarde de euro (sub 11% din totalul depozitelor romanilor)

La sfarsitul trimestrului III al anului curent, activele nete au depasit 45,1 miliarde de lei, dintre care 26 de miliarde apartin fondurilor deschise de investitii. Activele nete ale fondurilor deschise de investitii, apartinand unui numar de 329.678 de investitori, au crescut cu 6,5% in ultimele 12 luni si cu 2,4% in ultimul trimestru. Subscrierile nete au crescut cu fiecare nou trimestru in 2017, cumuland pana in septembrie aproape un miliard de lei, mai reiese din datele AAF. 

Pe de alta parte, insa, Asociatia remarca o crestere a interesului investitorilor fata de fonduri cu componenta de actiuni, avand in vedere ca 3.383 de investitori au intrat in fondurile multi-active in ultimele 12 luni si inca 1.643 in cele de actiuni.

Nivelul redus al investitiilor in fonduri este explicat prin cultura economisirii in Romania, educatia financiara precara a romanilor, prin faptul ca jumatate din populatie traieste in mediul rural, dar o parte din vina o poarta si reprezentantii fondurilor de investitii, care (cu foarte rare exceptii) nu au explicat suficient avantajele unor astfel de investitii. 

Un alt obstacol ar mai putea fi si gradul ridicat de birocratie din Romania care, alaturi de supra-reglementarea instituita de ASF (sau de normele europene) fac putin prietenoase aceste fonduri.