Carpatica incearca din nou fuziunea cu Nextebank

Actionarii Carpatica sunt convocati, pe 18 iunie, in Adunarea Generala (AGA), pentru a aproba fuziunea bancii cu Nextebank, institutia de credit detinuta de fondul de investitii Axxess Capital. De asemenea, pe ordinea de zi a AGA se va afla si reducerea capitalului social al bancii. 
 
Fuziunea cu Nextebank este la a doua incercare, dupa ce o prima incercare in acest sens a esuat anul trecut, in decembrie, cand actionarii Carpatica au respins planul de fuziune.

Directoratul bancii estimeaza costul aferent procesului de fuziune la 275.000 de euro. Bugetul pentru fuziune trebuie aprobat, de asemenea, de adunarea generala a actionarilor.
 
Capitalul bancii urmeaza sa fie diminuat cu 204 milioane de lei pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti. Si aceasta propunerea  fost respinsa de actionari in adunarea generala de la finalul lunii aprilie. Ulterior reducerii capitalului social, actionarii trebuie sa participe la o majorare de capital de 110 milioane de lei, banii fiind necesari pentru mentinerea solvabilitatii bancii in limitele legale.

Convocatorul a fost publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucuresti.

Creste numarul de carduri emise

Numarul de carduri, ATM-uri si POS-uri creste in Romania, insa tranzactiile sunt in scadere atat va numar cat si ca valoare, reiese din datele Bancii Nationale a Romaniei. In acelasi timp, retragerile de la ATM continua sa domine tranzactiile cu cardul.

In primul trimestru al acestui an, comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, numarul de carduri emise a crescut cu aproape un milion, ajungand la 46,8 milioane, iar numarul cardurilor active a ajuns la 11,26 milioane, in crestere cu 220.000.   

In plus numarul de ATM-uri si POS-uri instalate in Romania a urcat cu 23, in cazul ATM-urilor, la 10.973, si cu aproape 2.000 in cazul POS-urilor, la 137.432 la finalul lunii martie 2015. 

Pe de alta parte, insa, numarul tranzactiilor cu carduri de debit a scazut usor, in primul trimestru din acest an, la 51,74 milioane, de la 51,89 milioane in ultimul trimestru al anului trecut. In aceeasi perioada, si numarul de tranzactii cu carduri de credit a scazut usor, de la 9,36 milioane la 9,31 milioane. 

Valoarea tranzactiilor cu cardul de debit a fost mai redusa in primele trei luni ale anului, comparativ cu trimestrul patru din anul trecut, de 6,95 miliarde de lei, fata de 7,46 miliarde de lei. Tranzactiile cu carduri de credit au scazut, de asemenea, de la 1,5 miliarde de lei in ultimele trei luni din 2014 la 1,36 miliarde de lei in primul trimestru din acest an. 

Retragerile de numerar de la ATM, desi in scadere, raman peste tranzactiile la POS, atat ca numar de operatiuni (56,17 milioane de tranzactii la ATM si 50,69 milioane de tranzactii la POS), cat mai ales ca valoare a tranzactiilor (30,9 miliarde de lei retrageri de la ATM si 5,9 miliarde de lei tranzactii la POS). Si aceste valori de tranzactionare sunt in scadere fata de trimestrul patru din 2014.

Jumatate de milion de polite PAD in patru luni

Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a incheiat, in primele patru luni din acest an, peste jumatate de milion de polite PAD, numarul total ajungand la 1,53 milioane. Numarul de polite raman, insa, departe de potential, avand in vedere ca fondul locativ din Romania numara peste opt milioane de locuinte. 

In acelasi timp, PAID a inregistrat 793 de dosare de dauna si a acordat despagubiri de 1,1 milioane de lei. Dintre acestea, 100 au fost deschise pentru avarii produse de alunecari de teren, 530 pentru daune provocate de cutremur si 93 pentru pagube determinate de inundatii.

Potrivit unui comunicat de presa, in cazul despagubirilor acordate, PAID a aprobat pentru plata un numar de 517 dosare, in valoare de 1,21 milioane de lei. In acelasi timp, 340 de dosare au fost refuzate la plata din diverse motive ce tin de neindeplinirea conditiilor de despagubire. Celelalte dosare se afla in diverse stadii de instrumentare, se mai arata in comunicat. 

”Cei mai constiinciosi proprietari care au incheiat o asigurare obligatorie PAD sunt posesorii locuintelor de tip A. Doar in luna aprilie acestia au incheiat, la nivel national 76.742 de polite, in timp ce proprietarii de polite tip B au achizitionat doar 9.191 de polite PAD in aceeasi luna”, se mai arata in comunicat. 

Pe regiuni, cele mai multe polite incheiate in primele patru luni din acest an sunt in Muntenia - 21,67%, Bucuresti -19,64%, Moldova -15,85% si Transilvania – 14,9%. La polul opus se afla Oltenia – 7,38%, Banat – 6,4%, Dobrogea – 4,96%, Bucovina – 3,65%, Crisana – 3,31% si Maramures – 2,23%. 
Polita de asigurare obligatorie PAD acopera trei riscuri specifice Romaniei, cutremur, inundatie si alunecare de teren. Pretul unei polite care acopera suma de 20.000 de euro este de 20 de euro pe an pentru locuintele de tip A, adica cele construite din caramida, beton armat sau orice alt material rezultat in urma unui tratament termic si/sau chimic. Imobilele de tip B, adica cele construite din caramida nearsa sau orice alt material nesupus unui tratament termic si/sau chimic, pot fi asigurate prin intermediul politei PAD contra sumei de 10 euro pe an, pentru o despagubire de maxim 10.000 de euro.

Conform legii, toti proprietarii de locuinte sunt obligati sa incheie o asigurare obligatorie. In caz contrat, ei risca amenzi de la primarie

Banca Elvetiei pariaza pe deprecierea francului

Banca Centrala a Elvetiei sustine ca francul trebuie sa se devalorizeze pentru ca aprecierea din ultimele luni afecteaza evolutia economiei. Vicepresedintele institutiei, Fritz Zurbrugg, a declarat intr-un interviu publicat in presa elvetiana ca acest lucru se va intampla, chiar daca va lua ceva timp. 
„Am asteptat sa apara semnale pozitive din Europa iar acum aceste semnale au aparut. Nu doar din partea Germaniei ci si dinspre Italia, Spania si Portugalia. E adevarat, previziunile economice in privinta Chinei si a SUA au devenit mai nesigure. Normalizarea politicii monetare in SUA ar putea fi amanata, iar acest lucru va elimina presiunea asupra francului”, a explicat oficialul B?ncii Elve?iei. 

El a precizat ca la nivelul bancii centrale inca se mai spera ca incetinirea economiei nu se va transforma in recesiune si nici in deflatie. „Asteptam din nou o inflatie pozitiva in Elvetia in 2017”, a mai spus Zurbrugg.

In Romania, oficial, peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci.

Scadenta reziduala medie este de 13,2 ani in totalul creditelor in franci elvetieni. Circa 40% din credite au scadenta reziduala sub 5 ani, iar in alte 40% din cazuri scadenta depaseste 15 ani.

Potrivit dateor BNR, trei sferturi dintre datornicii la banci in franci elvetieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumatate din total castiga mai putin de 1.500 de lei pe luna, numai putin peste 10% ajungand la venituri de pana la 3.500 de lei.