Mesajul pensiilor speciale: ''je m'en fous'' de Romania

Sumele primite dupa iesirea la pensie ar trebui, in principiu, sa fie corelate cu contributia beneficiarului la sistemul public pe parcursul perioadei sale de activitate. Totusi, exista asa-numitele pensii speciale, care nu tin cont de acest principiu. Ele sunt majorate arbitrar cu sume importante, transferate din bugetul public, cu valori care sfideaza pensiile celorlalti romani platitori de taxe si impozite.

De pilda, situatia statistica privind beneficiarii de legi speciale de la finele lunii aprilie 2017 arata un cuantum MEDIU de 10.486 lei pe luna in cazul procurorilor si judecatorilor, 10.862 lei pentru personalul aeronautic navigant civil sau 7.517 lei pentru beneficiari ai Curtii de Conturi.

Din aceste sume, se asigurau de la bugetul asigurarilor sociale de stat doar 2.199 de lei in primul caz, 2.753 lei in cel de al doilea si 2.855 lei in cel de al treilea. Restul de bani, au provenit dintr-o cota suportata de catre bugetul de stat in suma de 9.394 de lei, 8.125 de lei si, in fine, 4.707 lei. 

Mai sugestiv, daca ar fi a luam doar un exemplu din cele amintite si disponibile pe site-urile oficiale, ceva mai mult de 20% din pensia incasata de procurori si judecatori provenea din bugetul stabilit pe baza de contributivitate, in timp ce aproape 80% erau bani adaugati de la bugetul de stat. Cu mentiunea cresterii acestor pensii cu aproape 13% fata de aceeasi luna a anului precedent, fata de o scadere de un procent si jumatate in cazul aviatorilor.

Raportarea acestor sume trebuie facuta la pensia medie de 981 de lei, publicata tot oficial de INS pentru luna aprilie 2017 (1.121 lei pentru limita de varsta). De unde rezulta o diferenta cam de un ordin de marime intre pensiile speciale si cele, hai sa le spunem, normale. Precum si un trend tot mai clar de a merge pe sistemul cine imparte, parte isi face.

Desigur, o anumita remunerare suplimentara pentru categorii speciale se regaseste si in alte state dar nu la asemenea proportii, nu la atatea categorii de personal si nu in proportii de masa. La noi, sunt tot mult mai multe categorii care beneficiaza de pensii speciale, de la varste de 45 – 50 de ani, in baza unor prevederi legale votate fara ca nimeni sa faca un calcul de sustenabilitate sau de echitate sociala. 

Plus posibilitatea de a cumula pensii de acest ordin de marime cu salariul, tot bugetar (posibilitate scoasa de guvernul Boc si reintrodusa de guvernul Ponta). Desi mai nou nu e clar care din cele doua este mai mare, intrucat Romania este tara unde a aparut si aberatia ca pensia sa poata fi (altminteri, absolut in conformitate cu legea) mai mare decat salariul pe baza careia a fost stabilita. 

Ca deja deficitul bugetului de pensii a ajuns (nu doar din cauza pensiilor speciale) la 4 (patru) miliarde de euro pe an, nu pare a deranja pe nimeni si nimeni nu se intreaba de unde se dau aceste uriase pensii speciale. Desi, nota bene, in anii 2006 si 2007, adica la intrarea in UE, acest deficit nu a existat deloc. 

In aceste conditii, nu are rost sa ne mai miram ca nu raman bani de investitii publice in retele edilitare si autostrazi, de sanatate sau de invatamant. Dar problema cu pensiile speciale nu ar fi doar sumele, mari per medie si nu atat de semnificative per total cat mesajul de ” je m’en fous” pe care il transmit societatii, inclusiv celorlalti pensionari. 
 
Care, vazand cum se pot da asemenea sume, mult peste cele care ar fi rezultat in corelatie cu dezvoltarea economiei, preseaza si ei sa obtina cat mai mult. Cu orice pret si votand pe te miri cine le vantura cifre fanteziste, pentru a manevra apoi discret pensii speciale, ceea ce risca sa destabilizeze activitatea economica. 

Adica exact sursa beneficiilor sociale oferite stat. Pentru ca asta ar trebui sa fie toate pensiile, inclusiv pensiile speciale. Beneficii si nu privilegii oferite mai mult sau mai putin selectiv, in dispretul celor care le asigura din munca zilnica. 

Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei

Ce schimbari aduce Norma RCA pentru asigurati?

Noile reglementari din piata asigurarilor de raspundere civila auto, cuprinse in Norma ASF de aplicare a Legii RCA sunt in vigoare din aceasta luna. Acestea contin, printre altele, precizari cu privire la notiunea de tarif de referinta, la cea de asigurat cu risc ridicat, la decontarea directa facultativa sau la oferta de despagubire.
 
Actul normativ aduce schimbari in sistemul bonus-malus, in functie de care sunt calculate tarifele platite de soferi pentru RCA. Astfel, sunt penalizati prin sistemul de malus soferii neatenti si imprudenti, care vor plati tarife mai mari cu 80% in caz de malus maxim, in vreme ce soferii fara incidente in trafic vor beneficia de un bonus maxim de cel mult 50% fata de tariful standard.
 

In prezent, sistemul bonus-malus presupune o penalizare maxima egala cu bonusul maxim, ambele oprindu-se la 32% din tariful standard.
 
In plus, noua norma ofera clientilor de RCA si doua metode noi pentru a reduce tarifele: daca folosesc aparate care urmaresc comportamentul in trafic (de tip telematics) sau daca demonstreaza ca au urmat cursuri de conducere defensiva.
 
Soferul cu risc ridicat, distribuit de catre BAAR la un asigurator

Notiunea de sofer cu risc ridicat este, de asemenea, definita de norma RCA. Acestea este persoana pentru care, pe baza incadrarii in clasele de risc, cel putin trei asiguratori RCA oferteaza un tarif de prima de "N" ori mai mare decat tariful de referinta. Factorul "N" este stabilit de catre Biroul Asiguratorilor Auto din Romania (BAAR), cu aprobarea ASF.
 
Soferul respectiv va fi repartizat de BAAR catre un asigurator RCA pe teritoriul Romaniei, dar nu va putea refuza oferta.
 
Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) a participat activ la dezbaterile pe marginea normei, astfel incat multe dintre propunerile Asociatiei se regasesc in forma finala a acesteia.
 
ASF, cu ochii pe tarifele aferente decontarii directe
 
In primul rand, este vorba de monitorizarea activa de catre ASF a tarifelor percepute de asiguratori pentru decontarea directa (pagubitii RCA urmand a se putea adresa propriului asigurator in cazul unei daune).
 
“Tarifele aferente decontarii directe sunt calculate distinct fata de tariful de prima RCA si sunt comunicate ASF in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei norme. Asiguratorii RCA notifica ASF cu privire la intentia de modificare a tarifelor aferente decontarii directe, cu cel putin 60 de zile inainte de perioada in care acestea pot fi practicate, si comunica ASF noile tarife cel tarziu cu 30 de zile inainte de inceperea perioadei in care acestea pot fi practicate”, se mentioneaza in actul citat.   
 
Decontarea directa va trebui ofertata de catre asigurator, contra unui tarif, iar asiguratul are optiunea de a o contracta. Astfel, AURSF doreste sa preintampine posibilitatea ca noutatea legislativa, intens solicitata in procesul de elaborare a noii legi RCA, sa fie anulata in practica prin perceperea unor tarife exagerate de catre asiguratori.
 
Pe de alta parte, Asociatia a mai obtinut pentru consumatori extinderea perioadei de valabilitate a ofertei RCA de la 3 zile la minimum 10 zile lucratoare, pentru a da posibilitatea viitorilor asigurati de a compara ofertele existente si pentru a face alegerea in cunostinta de cauza.
 
De asemenea, a fost adoptata propunerea Asociatiei de includere, in ofertele de reinnoire a politelor RCA, si a unei recomandari de a consulta si alte oferte similare, pentru a reduce riscul de a ramane captivi unui anumit asigurator sau intermediar de asigurari.
 
In plus, s-a introdus interzicerea expresa de emitere a unei polite RCA si/sau a unui contract RCA, fara a exista acordul expres prealabil al asiguratului.
 
„Gratie eforturilor AURSF, alaturi de cele ale reprezentantilor transportatorilor ale reprezentantilor service-urilor auto si ale celorlalti participanti la efortul de schimbare a legislatiei specifice, consumatorii utilizatori de servicii financiare vor beneficia de o lege RCA si de norme de aplicare cu mult imbunatatite fata de situatia din trecut”, a declarat presedintele AURSF, Alin Iacob.