ANAF a pierdut 40% din procesele cu contribuabilii

Instantele de judecata au dat castig de cauza contribuabililor, anul trecut, in 480 de cazuri in care Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) le-a stabilit eronat, si mentinut in urma contestatiilor, obligatiile de plata, suma totala depasind 110 milioane de lei. 

In total, in 2014, instantele s-au s-au pronuntat pe fond in 1.247 de cauze avand ca obiect deciziile structurilor ANAF de solutionare a contestatiilor.

"Instantele s-au pronuntat asupra legalitatii si temeiniciei obligarii contribuabililor la plata debitelor si conformarea fata de masurile stabilite de organele fiscale si mentinute de catre structurile de solutionare a contestatiilor, hotarand ca suma de aproape 400 de milioane de lei, in 734 de cazuri, a fost corect stabilita in sarcina contribuabililor, in timp ce pentru suma de peste 110 milioane de lei, in 483 de cazuri, au dat castig de cauza contribuabililor. Pentru suma de 13 milioane de lei instantele au pronuntat, in 30 de cazuri, alte solutii", arata ANAF, intr-un comunicat.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin structurile specializate de solutionare contestaii, a verificat anul trecut peste 7.800 de dosare, cu o suma totala contestata de aproape 1,5 miliarde de lei, privind acte administrativ fiscale.

"Procentual, solutiile emise de catre structurile de soluaionare a contestatiilor, pe sume, reprezinta: 52,83% respingere, 5,51% desfiintare, 6,83% admitere si 35,83% alte solutii", arata ANAF.

In categoria "alte solutii" se regasesc anularea actelor administrativ fiscale, lipsa competentei de solutionare a contestatiilor, renuntarea de catre contribuabil la contestatie, precum si suspendarea solutionarii cauzei pe cale administrativa de atac.

Leul inchide saptamana in scadere fata de euro si dolar

Leul incheie saptamana in scadere fata de euro si dolar, insa la un curs mai bun in fata francului elvetian comparativ cu ultima sedinta din saptamana anterioara, potrivit  cotatiilor calculate zilnic de Banca Nationala a Romaniei.
In ultima sedinta a saptamanii, moneda nationala s-a depreciat in fata celei europene cu 0,64 bani (0,14%), pana la un curs de 4,4498 lei/euro, fata de 4,4434 lei/euro in sedinta anterioara. Vinerea trecuta, insa, un euro valora, la cursul BNR, 4,4408 lei. 

In raport cu dolarul, leul s-a depreciat cu 2,61 bani (0,67%), pana la un curs de 3,9243 lei/dolar, de la 3,8982 lei/dolar in sedinta de joi. De la o saptamana la alta, leul a pierdut in fata monedei americane peste trei bani, de la o cotatie de 3,8927 lei/dolar in data de 13 februarie. 

In fata francului, leul a castigat, pe parcursul saptamanii, 6,16 bani, de la un curs de 4,1904 lei/franc vinerea trecuta la 4,1288 lei/franc in ultima sedinta a acestei saptamani. Comparativ cu cotatia de joi, insa, leul s-a depreciat in raport cu francul elvetian, cu 0,63 bani (0,15%) de la 4,1225 lei/franc.

Ofensiva pe Prima Casa este condusa de BRD

Programul Prima Casa, varianta 2015, a debutat la inceputul acestei luni, cu un plafon total de garantii de 2,64 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde reprezinta plafonul  alocat de stat pentru acest an, iar diferenta provine din suma garantiilor neutilizate in 2014.

In aceste conditii, clientii interesati reiau analizarea ofertelor, in speranta de a gasi cel mai avantajos credit. Avand in vedere ca, in mare, conditiile de creditare sunt reglementate de lege, respectiv avansul minim, 5%, si marja maxima de dobanda, de 2,5 puncte procentuale peste indicele ROBOR la trei luni, iar comisionul de gestiune pentru emiterea unei garantii este de 0,49%/an aplicat la soldul finantarii si se plateste catre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM. 

Vorbim de finantarile in lei, pentru ca cele in valuta au fost eliminate in urma modificarii actelor normative care reglementeaza acest produs. 

Potrivit comparatorului de oferte Conso.ro, pentru un credit de 171.000 de lei, corespunzator unei locuinte de 180.000 de lei (aproximativ 40.000 de euro) pe 30 de ani, in acest moment cel mai avantajos produs este oferit de BRD. 

Banca percepe o dobanda anuala efectiva (DAE) de 3,94%, astfel ca rezulta o prima rata lunara de aproape 760 de lei, iar o suma totala de plata, in conditiile in care costurile se mentin pe intreaga perioada de creditare, de 288.000 de lei. 
Pe locurile urmatoare se afla CEC Bank, cu DAE de 4,19%, o prima rata lunara de aproape 780 de lei si o suma totala de plata de 296.000 de lei, si ING Bank, cu DAE de 4,22%, prima rata de 772 lei si o suma totala de plata pana la final de 296.000 de lei.

Cela mai defavorabile oferte pentru programul Prima casa vin de la Intesa Sanpaolo Bank, Piraeus Bank si UniCredit Tiriac Bank. La aceasta din urma, DAE este de 5,33%, prima rata lunara - 871 de lei, iar suma totala de plata ajunge la 333.430 lei. 

Totusi, mai sunt si alte aspecte de care trebuie sa tinem cont in momentul contractarii unui astfel de credit. 

Varsta minima a solicitantului difera intre banci. La CEC este de 18 ani, la BRD - 20, iar la ING - 21. 

In materie de asigurari, toate cele trei banci solicita asigurarea imobilului, dar numai la ING este obligatorie si asigurarea de viata, la celelalte doua asigurarea de viata sau de deces si invaliditate fiind optionala. 

Dobanzile nominale la cele trei banci nu difera semnificativ. CEC aplica o marja de 1,9 puncte peste indicele ROBOR la trei luni, in timp ce celelalte doua banci analizate aplica o marja de 2 puncte, sub marja maxima legala de 2,5 puncte.

Unii bancheri recunosc greselile din trecut

Bancherii incep sa recunoasca greselile din perioada de boom economic, in atat pe cele individuale, prin acordarea unor credite fara o analiza corespunzatoare de de risc, dar si pe cele cuprinse chiar in strategia bancii la monemtul respectiv. 
Directorul general adjunct al BRD-Groupe Societe Generale, Petre Bunescu, sustine ca, in acest context, o parte din creditele neperformante care au afecta si continua sa afecteze sistemul bancar au fost generate de aceste greseli.  

"In privinta creditelor neperformante, mie mi se pare ca sunt cel putin doua spete. O parte din aceste credite neperformante, fara niciun dubiu, sunt datorate exagerarilor si greselilor noastre ca bancheri, inclusiv greselilor de strategie bancara. In asa euforie, in care totul era roz, in care totul crestea de la an la an, fara niciun dubiu ca noi, ca bancheri comerciali, am fost luati de val si, in buna masura, produsele pe care le-am oferit populatiei nu erau dublate si de o analiza corespunzatoare de risc. Trebuie sa recunoastem ca structurile noastre de risc au fost destul de laxe in studierea dosarelor. Dupa parerea mea, faptul ca o parte din aceasta neperformanta este acum maturata prin curatirea bilanturilor are un efect benefic, pentru ca inlatura din activitatea noastra propriile greseli", a explicat Petre Bunescu, mentionand ca vorbeste in nume personal. 

In opinia sa, insa, o parte importanta a creditelor neperformante a fost generata de efectele crizei economice, care a dus multe firme la faliment.

Petre Bunescu a mentionat problema creditelor neperformante in contextul in care, in 2014, rezultatele privind creditarea au fost puternic afectate de operatiunile de curatare a bilanturilor. In opinia sa, in urma acestui proces si dupa exercitiul de evaluare a activelor bancare din acest an, creditarea va intra pe un tren ascendent. 

"Nu ma intrebati cu cate procente va creste soldul de credite, dar in opinia mea va fi o crestere chiar pe sold, pentru ca exista in continuare acest camp de actiune pentru banci - cofinantarea fondurilor europene, exista de asemenea, sectoare performante in agricultura, si creditarea imobiliara, evitand bulele speculative ale trecutului", a mai spus Bunescu.

In opinia sa, intarirea cadrului de reglementare bancara din ultima perioada va determina desfasurarea activitatii bancare in conditii mai stricte, nu atat de profitabila ca in alti ani, dar profitabila si mult mai sigura. "Aceste reglementari cred ca ne responsabilizeaza mai mult. In ceea ce ne priveste, facem din aceasta responsabilizare a tuturor colaboratorilor nostri, inclusiv salariatii", a mai spus Bunescu.

El a incheiat punand accentul pe relatia dintre client si reprezentantul bancii, spunand ca onestitatea bancara este un element cheie. "Am o convingere, nu de azi de ieri, ci de 40 de ani de cand lucrez in banci, ca la temelia profesiunii bancare sta onestitatea absoluta a unui lucrator bancar. Daca aici vom avea brese, mai mici sau mai mari, foarte multe eforturi, inclusiv cele de imagine sunt sortite zadarniciei", a subliniat Petre Bunescu.