Wednesday, June 17, 2015

Spatiul Privat Virtual se largeste

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) largeste gama de documente care pot fi accesate de contribuabili prin Spatiul Privat Virtual. Astfel, incepand din data de 1 iulie 2015, contribuabilii vor putea primi online certificatul de atestare fiscala si deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii. 
Potrivit unui comunicat al ANAF, serviciul poate fi folosit de catre persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, cei care au venituri din drepturi de autor etc.

In prezent, contribuabilul poate obtine, online, automat sau la cerere mai multe documente de la ANAF. Este vorba, printre altele, de decizii de impunere sau situatii cu privire la obligatiile de plata.

De asemenea, contribuabilul poate trimite online ANAF  serie de documente, cu ar fi declaratiile de venit sau diverse cereri pentru eliberarea unor documente si situatii privind taxele de achitat. 

Spatiul Privat Virtual este un serviciu online de depunere / primire a documentelor in relatia cu autoritatea fiscala.

SVP nu implica pentru contribuabil costuri, poate fi accesat de pe orice dispozitiv mobil cu conexiune la internet, este disponibil 24 de ore din 24 (spre deosebire de ghiseele fizice), sustine ANAF.

Acuzatii ASSAI in cazul daunelor auto

Companiile de asigurari din Romania, pentru a face economii, refuza sa inlocuiasca o serie de piese avariate in accidente auto si emit solutii tehnice de reparare a acestora, sustine Aociatia Societatilor de Service Auto din Romana (ASSAI). Este vorba, in special de barele din plastic ale masinilor. 

Potrivit sursei citate, lovirea unui pieton, intr-un accident, cu o masina astfel reparata poate face diferenta dintre un accident cu vatamare corporala si ucidere din culpa.

„In ultimii 2 ani, peste 90% dintre societatile de asigurari din Romania au inceput sa emita solutii tehnice de reparare a unor piese care de fapt ar trebui inlocuite. Cel mai frecvent, acest fenomen s-a inregistrat in cazul barelor din plastic (material care contine pe langa plastic si fibra de sticla, rasini si alte materiale).  
ASSAI atrage atentia tuturor proprietarilor de autovehicule din Romania asupra faptului ca repararea barilor de protectie din plastic ale autovehiculelor este o operatie ilegala, neconforma si care pune in pericol siguranta rutiera”, se arata intr-un comunicat al ASSAI. 

Potrivit documentului, decizia de a repara respectivele piese cu scopul de a reduce costurile de despagubire a devenit sarcina de serviciu pentru inspectorii de daune, angajati ai societatilor de asigurari, functionari care nu poarta nici un fel de raspundere pentru aceste solutii tehnice „aberante, cu grave consecinte asupra sigurantei in trafic atat pentru conducatorii auto, cat si pentru pietoni”. 

Reprezentantii ASSAI atrag atentia asupra faptului ca repararea barelor de plastic nu poate fi efectuata in conditii de siguranta pentru ca acele piese, atunci cand sunt reparate (lipite), isi pierd caracteristicile necesare de elasticitate si preluare a socului in cazul unui impact. 

In comunicat se mai mentioneaza faptul ca asiguratorii romani apeleaza la astfel de solutii tehnice pentru ca repararea unei bari costa aproximativ 100 de lei, pe cand achizitia uneia noi costa intre 800 si 2.500 de lei in functie de marca masinii.

“Aroganta cu care societatile de asigurari straine inteleg sa respecte legile romanesti si asiguratii romani ne face sa ne intrebam daca aceste societati de asigurari procedeaza la fel si in tarile vest-europene”, sustine presedintele ASSAI, Cristian Muntean.

Potrivit acestuia, in situatia in care un pagubit RCA sau asigurat CASCO accepta o asemenea  solutie tehnica, trebuie sa se astepte si la alte consecinte. Astfel, daca bara reparata va fi distrusa intr-un viitor accident, asiguratorul ii va despagubi  doar 50% din valoarea piesei noi, pe motiv ca piesa de pe autovehiculul sau nu a fost noua, ci reparata. Prin urmare, asiguratul CASCO sau pagubitul RCA va trebui sa suporte 50% din valoarea acelei piese. In plus, clientul nu primeste o garantie tehnica pentru niste reparatii efectuate neconform si ilegal.  Pe de alta parte, este vorba si de deprecierea valorii de revanzare a autovehiculului reparat neconform. In plus, difera si incadrarea juridica a soferului intr-un dosar penal, in cazul unui accident din care a rezultat uciderea din culpa a unui pieton din cauza unui impact cu o piesa reparata neconform. Acea piesa reparata neconform ar fi putut face diferenta dintre viata si moarte pentru pietonul accidentat.

„De la Allianz Tiriac si Asirom -Vienna Insurance Group pana la Carpatica si Astra Asigurari, asistam la un fenomen care nu poate fi caracterizat decat ca o bataie de joc la adresa legilor, conditiilor minime de siguranta rutiera si respectul fata de asiguratii romani prin RCA, nevinovati de producerea unui accident. Fenomenul s-a extins insa si in cazul politelor CASCO”, se mai sustine  in comunicatul citat.

Presedintele ASSAI sustine ca asa se explica si faptul ca sub 20% dintre soferi isi cumpara asigurare CASCO in Romania si aproximativ 72% – 74% dintre soferii romani isi mai cumpara polite RCA. 

ASSAI mai mentioneaza ca a sesizat mai multe institutii in acest caz, printre care Politia Romana, Registrul Auto Roman, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Autoritatea de Supraveghere Financiara.

Protocol de colaborare pentru protectia clientilor bancari

Banca Comerciala Romana (BCR) a semnat, un protocol de colaborare cu Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) ce are ca principal scop cresterea gradului de de protectie a consumatorilor. De asemenea, se urmareste crearea unui climat de transparenta si incredere in relatia dintre client si banca. 
 
Este primul parteneriat de acest fel din Romania dintre o banca comerciala si o asociatie de protectie a consumatorilor.

„Parteneriatul intre BCR si AURSF va crea cadrul pentru colaborarea in vederea implementarii / alinierii managementului reclamatiilor in conformitate cu ghidurile elaborate de Autoritatea Bancara Europeana si cu cele mai bune practici aplicabile pe pietele europene”, se arata intr-un comunicat al bancii. 

In plus, parteneriatul urmareste informarea reciproca asupra noilor modificari legislative emise la nivelul UE si la nivel national care au ca subiect protectia consumatorilor, precum si colaborarea in vederea stabilirii impactului si a unor strategii viabile de implementare. Astfel, se urmareste inregistrarea unui impact pozitiv in ceea ce priveste gradul de satisfactie al consumatorilor utilizatori de servicii financiare. 

De asemenea, este vizata imbunatatirea cunostintelor financiar-bancare ale consumatorilor utilizatori de servicii bancare, organizarea unor campanii de educatie financiara si pentru incurajarea creditarii responsabile si identificarea de solutii viabile pentru debitorii aflati in dificultate. 

Cele doua entitati semnatare vor organiza, in aceste scopuri, activitati, workshop-uri si intalniri regulate de informare si promovare comune, pe subiecte legate de protectia consumatorilor utilizatori de servicii bancare.

Efectele Greciei asupra leului

Deteriorarea situatiei din Grecia, care risca o intrare in incapacitate de plata din cauza relatiei tensionate cu creditorii internationali, afecteaza si piata valutara din Romania. Leul scade in fata euro de mai multe sedinte si se apropie de pragul de 4,5 lei/euro. 
Banca Nationala a Romaniei a cotat marti moneda nationala la aproape 4,49 lei/euro, pe fondul valului de tensiuni de pe pietele internationale generat de esecul discutiilor dintre Grecia si creditorii sai. 

In schimb, moneda europeana s-a depreciat pe pietele internationale, in conditiile tensiunilor generate de situatia din Grecia, iar monedele economiilor europene emergente au scazut si mai puternic, activele din aceste zone fiind considerate de investitori chiar mai riscante decat cele denominate in euro.

Si perceptia asupra riscului suveran al Romaniei s-a deteriorat pe fondul situatiei delicate a Greciei, indicatorul CDS (credit default swap), care reprezinta costul asigurarii impotriva riscului de default, urcand la 121 de puncte de baza. Anterior, indicatorul CDS fusese stabil la circa 110 puncte.

Impactul asupra pietei locale a aparut in contextul in care grupurile financiare de la Atena controleaza circa 12% din sistemul bancar local si au depozite atrase de la populatie si companii de peste 4 miliarde de euro.

In incercarea de a calma pietele financiare, Banca Centrala Europeana a anuntat, prin vocea presedintelui, ca face tot posibilul pentru mentinerea Greciei in zona euro, precizand ca Eurogrupul are "toate instrumentele necesare" pentru a face fata unei eventuale intrari a statului grec in incapacitate de plata.

"Ar fi ideal un acord rapid cu Grecia, dar mingea se afla in terenul Guvernului de la Atena. BCE face tot posibilul pentru facilitarea unui acord. Nu este doar in interesul Greciei, ci si al zonei euro sa ramanem impreuna", a spus Draghi.

La randul sau, comisarul UE pentru Economie si Societate Digitala, Guenther Oettinger, sustine ca Uniunea Europeana trebuie sa se pregateasca pentru declansarea "starii de urgenta", din cauza riscului intrarii Greciei in incapacitate de plata. 

Insa premierul de extrema-stanga al Greciei, Alexis Tsipras, ajuns la putere prin promisiunea opririi austeritatii, le-a cerut liderilor europeni sa isi schimbe atitudinea. "Vom astepta cu rabdare pana cand institutiile financiare vor deveni realiste. Nu avem dreptul de a ingropa democratia europeana in locul unde s-a nascut ", a declarat Tsipras. 

Pe de alta parte, guvernul de la Atena dezminte informatiile aparute luni in editia online a publicatiei germane 'Sueddeutsche Zeitung' conform carora in acest weekend Grecia va introduce restrictii asupra miscarilor de capital, daca nu va ajunge la un acord cu creditorii.

In cazul intrarii in incapacitate de plata, Grecia risca sa fie exclusa din zona euro si sa organizeze alegeri legislative anticipate.

Credite imobiliare de la Banca Transilvania Italia

Cetatenii romani sau italieni care locuiesc in Italia si obtin venituri in tara respectiva sau in Romania pot aceesa credite imobiliare pentru achizitionarea de imobile in Romania, prin Sucursala din Italia a Bancii Transilvania. Imprumutul poate fi folosit pentru cumpararea unei locuinte, a unei case de vacanta sau a unor terenuri.

Potrivit unui comunicat al bancii, suma acordata se poate varia intre 5.500 de euro si 250.000 de euro, pe o perioada de maxim 30 de ani. 

Creditul poate fi garantat cu spatii locative si/sau terenuri intravilane, achizitionate din credit si/sau detinute de persoana care solicita imprumutul sau de o terta persoana. Dobanda este variabila in functie de EURIBOR la sase luni plus o marja de 5,25 puncte procentuale, pp = 5,337%/an, dar si de dobanda de politica monetara a BCE: BCE + 6,8 puncte procentuale, adica 6,85%/an in prezent. 

Banca mai percepe un comision de analiza a dosarului de 1,5% din valoarea creditului acordat, retinut la acordare si un comision de administrare a creditului, de 50 de euro pe an. In plus, clientul suporta costurile de evaluare a imobilului, asigurarea imobilului, respectiv asigurarea de viata, aceasta din urma fiind solicitata pentru creditele de peste 25.000 de euro. 

In plus, clientul trebuie sa faca dovada obtinerii  de venituri permanente pe teritoriul Italiei si/sau Romaniei, sa nu aiba restante la alte imprumuturi, iar varsta sa nu depaseasca 70 de ani la sfarsitul perioadei de creditare. 

Pe siteul BT Italia, in sectiunea Simulator credite, cei interesati pot afla online valoarea orientativa a ratei imprumutului, pe baza valorii creditului si a termenului de rambursare indicat. De asemenea, acestia pot aplica online pentru un astfel de credit”, se arata in comunicat al bancii.

Depozitele la CAR nu vor mai fi garantate de FGDB

Depozitele constituite la casele de ajutor reciproc nu vor mai fi garantate, incepand cu data de 3 iulie 2015, de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. Prevederea este continuta intr-un proiect de lege publicat de Ministerul Finantelor Publice, care vizeaza transpunerea prevederilor Directivei 2014/49/UE in legislatia romaneasca. 

Directiva privind schemele de garantare a depozitelor, care modifica legislatia in vigoare si stabileste un regim de recunoatere oficiala a noilor scheme de garantare a depozitelor, trebuie transpusa in legislatia nationala pana luna viitoare. 

"O consecinta specifica determinata de transpunerea prevederilor Directivei 2014/49/UE in materia schemelor de garantare a depozitelor o va constitui eliminarea, incepand cu data de 3 iulie 2015, de sub incidenta protectiei oferite de legislatia in domeniu, a depozitelor apartinand caselor de ajutor reciproc, entitati care, dat fiind specificul activitatilor prestate, intra in categoria institutiilor financiare explicit excluse din lista deponentilor garantati. Astfel de institutii financiare nebancare vor trebui, in acest context, sa-si ajusteze, in sensul intaririi, mecanismele de gestiune a resurselor financiare", se mentioneaza in expunerea de motive a actului normativ. 

In prezent, dintre casele de ajutor reciproc, doar depozitele constituite la Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP sunt garantate de Fond.

Pe de alta parte, in proiectul de lege se mentioneaza faptul ca "implicarea nemijlocita a Bancii Nationale a Romaniei in administrarea Fondului de garantare a depozitelor bancare, dublata de reducerea de la 20 la 7 zile lucratoare a perioadei de plata a compensatiilor (prevazuta de legislatia generala in materia schemelor de garantare a depozitelor), consolideaza premisele mentinerii stabilitatii financiare prin asigurarea protectiei intereselor deponentilor eligibili, cu implicatii pozitive inclusiv din perspectiva reducerii probabilitatii de manifestare in randul deponentilor a fenomenului retragerii depozitelor in cazul indisponibilizarii acestora la institutiile de credit aflate in dificultate". 

In plus, proiectul de lege mentioneaza faptul ca Fondul de Garantare din Romania va pastra, in functionare, si o serie de specificitati reglementate la nivel national, care nu fac obiectul armonizarii la nivelul UE. "Semnificativa in acest sens este pastrarea mecanismului de finantare a schemei de garantare prin imprumuturi acordate de Guvern, in situatii exceptionale in care resursele disponibile ale Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar sunt insuficiente pentru exercitarea obligatiilor legale", se mai arata in proiectul citat.

Depozitele la sucursalele bancilor europene vor fi garantate in Romania

Depozitele constituite la sucursalele bancilor straine din Romania, originare din statele membre ale Uniunii Europene, vor fi garantate de schemele din Romania. Pana acum acestea erau garantate de schemele din tara de origine. Modificarea este cuprinsa in proiectul de lege care transpune Directiva 2014/49/UE in legislatia nationala. 

Termenul pentru transpunerea Directivei privind schemele de garantare a depozitelor este 3 iulie.

In plus, potrivit actului normativ, se largeste sfera de produse si de deponenti care beneficiaza de garantare, fara a mai fi excluse de la garantare depozitele intreprinderilor si nici cele apartinand persoanelor desemnate in calitate de administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere, auditori, actionari semnificativi ai institutiei de credit in cauza, ale celor care au aceasta calitate in cadrul altor societati din grupul institutiei de credit, ale membrilor familiilor persoanelor fizice mentionate mai sus, precum si ale tertelor persoane care actioneaza in numele acestora. 

De asemenea, legislatia privind garantarea depozitelor in sistemul bancar se modifica astfel incat va fi permisa infiintarea mai multor scheme de garantare a depozitelor si chiar fuziunea acestora cu scheme de garantare din Uniunea Europeana. Nivelul minim al resurselor financiare pe care o astfel de schema trebuie sa le detina este de minim 0,8% din depozitele garantate.  In prezent, potrivit cadrului de reglementare aplicabil, unica schema de garantare a depozitelor existenta in Romania, respectiv Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, stabileste anual, cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, gradul-tinta de acoperire a expunerii sale.

Astfel, potrivit proiectului,  vor fi recunoscute doua regimuri de administrare a schemelor de garantare a depozitelor, respectiv public sau privat. 

Insa, orice noua schema de garantare trebuie recunoscuta oficial de catre Banca Nationala a Romaniei, desemnata ca autoritate cu competente de supraveghere a acestei categorii de scheme de garantare a depozitelor. 

Pe de alta parte, prin legislatie se instituie "obligatia schemelor de garantare a depozitelor de a participa la finantarea masurilor de rezolutie aplicabile institutiilor de credit membre, in situatiile in care masurile de rezolutie asigura continuitatea accesului deponentilor la depozite. 

Mai mult, incepand din 2016, contributiilor institutiilor de credit la schema de garantare a depozitelor vor fi determinate pe baza de risc, utilizand metodele stabilite de schema de garantare si aprobate de Banca Nationala a Romaniei, se mai mentioneaza in documentul citat. 

De asemenea, va fi reglementat mecanismul de intrajutorare intre schemele de garantare a depozitelor din diferite state membre, ca mecanism alternativ de accesare rapida de catre acestea a resurselor necesare platii compensatiilor, prin imprumuturi de la alte scheme de garantare a depozitelor.

Bunescu: Relatia client-banca s-a naruit in criza

Criza financiara a produs pierderi bancilor prin acumularea de credite neperformante, dar a produs, in acelasi timp, si o criza a relatiei dintre client si banca. Directorul general adjunct al BRD – Groupe Societe Generale, Petre Bunescu, sustine ca la baza meseriei de bancher sta calitatea umana. 

"In foarte mare masura, criza a venit si cu o criza extrem de severa in ceea ce priveste relatia client-banca. Acest capital de incredere  intre client si banca s-a naruit dramatic. Au fost foarte multe cazuri de clienti care nu aveau nicio solutie de a traversa criza, altii au uitat sa mai vina la banca, au inchis portile societatilor lor, iar mare parte din credite au devenit neperformante. Acestea erau masurate cu cu o singura cifra inainte de criza si s-a ajuns la 22% – 24% – 25% din totalul creditelor, iar daca se luau in calcul si creditele sensibile, se ajungea la peste 30% din portofoliul sistemului bancar", a precizat Petre Bunescu. 

In opinia sa, acest nivel al creditelor neperformante a fost generat de doi factori: criza in sine si activitatea bancilor. "In anii de euforie bancara sau exuberanta irationala, cum ii spunea Alan Greenspan, am slabit fraiele analizelor de risc si nu se punea problema decat sa se vanda credite. (...) Eu spun ca cel mai bun credit este cel pe care nu-l dai si acela pe care il recuperezi 100%. Restul inseamna risc de neperformanta", a mai spus Bunescu. 

Potrivit acestuia, creditarea populatiei pentru nevoie personale pe perioade de 9 - 10 ani a constituit o greseala. "Creditele de retail, poate cu exceptia duratei, nu erau rele, dar calitatea celor care ofereau si calitatea clientelei, de multe ori, lasa de dorit. Activitatea de cunoastere a clientelei era tratata marginal", a subliniat reprezentantul BRD.

El considera ca pe viitor, accentul trebuie sa se mute pe o consiliere reala si corecta a clientului prin oferirea creditului potrivit, nu cu suma cea mai mare, pentru ca in trecut au venit clienti cu "proiecte faraonice", au primit finantarea si apoi au abandonat proiectele, creditele devenind neperformante.

In privinta reluarii creditarii, Petre Bunescu este de parere ca aceasta nu s-a oprit nicicand. In prezent, creditele de consum au inceput sa se reia, pe masura reducerii dobanzilor dar si a faptului ca imprumuturile vechi au ajuns la scadenta. Pe partea de IMM-uri, bancile au fost nevoite sa restructureze masiv finantarile acordate, insa companiile mari nu au fost la fel de afectate. 

"Avem credite noi de 15 miliarde de lei in primele patru luni din an. Daca extrapolam ajungem la 60 de miliarde de lei la finalul anului, si s-ar putea sa avem chiar mai mult", a subliniat Bunescu. 

El a subliniat, insa, ca activitatea de banking inseamna relatia cu clientii, adica acordarea de credite unor clienti sanatosi care sa poata restitui creditele pe care le-au contractat.

Topul celor mai activi brokeri in timp real

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va actualiza pe prima pagina a website-ului sau un top al celor mai activi brokeri in functie de numarul de tranzactii. Actualizarea va avea loc la fiecare 15 minute in timpul sedintelor de tranzactionare, potrivit unui comunicat al Bursei.

"Investitorii pot vedea cei mai activi brokeri din piata in functie de numarul de tranzactii executate intr-o zi cu actiuni pe piata principala si pe piata AeRO. (...) Astfel, atat brokerii si investitorii, dar si viitorii investitori, pot avea o imagine mai ampla despre cei mai activi brokeri dintr-o zi", se mentioneaza in comunicat.

Acest top al brokerilor vine la cateva zile dupa ce BVB a lansat 'Watch Pre-Open LIVE', o aplicatie prin intermediul careia investitorii si viitorii investitori pot vedea live preturile la care ar putea fi realizate tranzactii cand incepe sesiunea propriu-zisa de tranzactionare, precum si numarul de ordine de tranzactionare introduse in sistem la acel moment.

In primele cinci luni din acest an, indicele principal al BVB, BET, a crescut cu aproape 6%, la care se adauga si dividendele acordate investitorilor din profitul de anul trecut. In acelasi interval de timp, rata medie a dobanzilor pentru sumele atrase de banci pe piata monetara a fost de aproximativ 1% pe an.

Start la ajutoare de minimis pentru tineri

Statul ofera tinerilor oameni de afaceri aflati la inceput de drum ajutoare de minimis de pana la 120.000 de lei, prin programul START 2015. In cadrul programului se asteapta cereri de finantare pe o aplicatie deschisa pe internet in perioada 22.06.2015 ora 10.00 - 01.07.2015 ora 20.00.

Potrivit Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Antreprenorii sunt asteptati sa se inscrie in program trimitand solicitarea acordului de principiu pentru finantare si planul de afaceri completat, pe site-ul www.aippimm.ro.

Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare ”START” se doreste a fi un program de incurajare si de stimulare a infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. 

Programul este implementat de Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri (MEIMMMA), prin Directia Politici Antreprenoriale si Implementare Programe pentru IMM (DPAIPIMM).

Cursul leu/euro la minimul ultimelor cinci luni

Leul s-a depreciat luni in raport cu euro pana la cel mai redus nivel din ultimele cinci luni. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a stabilit un curs de 4,4799 lei pentru un euro, in crestere cu 1,03 bani comparativ cu anuntul din sedinta anterioara, cand un euro valora 4,4696 lei.

Moneda nationala a mai fost cotata la un nivel similar in 27 ianuarie 2015, vand BNR a anuntat un curs de 4,4709 lei/euro.

Pe piata interbancara, cursul a oscilat astazi intre un minim de 4,4729 lei/euro la primele ore ale diminetii si un maxim de 4,4892 lei/euro la ora 14.25. Practic, cursul a explodat dupa ora 13.00, ora anuntarii cursului oficial. Pana atunci, maximul atins de lei pe piata interbancara fusese de 4,4816 lei/dolar.

In schimb, leul a castigat teren in raport cu dolarul american, cotatia acestuia fiind de 3,9896 lei, in scadere cu 1,06 bani fata de cursul stabilit vineri, de 4,0002 lei/dolar american.

Totodata, in fata francului elvetian, moneda nationala s-a depreciat pana la un curs 4,2837 lei pentru un franc, mai mult cu 0,28 de bani in comparatie cu anuntul anterior, de 4,2773 lei pentru un franc elvetian.

Contul de economii ia fata depozitului

Clientii bancilor, persoane fizice, se orienteaza tot mai des, in ultima vreme catre conturi curente si de economii, atunci cand vor sa economiseasca. Ei aleg aceste instrumente in detrimentul depozitelor la termen, avand in vedere ca primele ofera o flexibilitate mult mai mare in ceea ce priveste accesul la banii proprii. 
Clientii bancilor, persoane fizice aveau, la finalul lunii aprilie 2015, aproximativ 33 de miliarde de lei (echivalentul a 7,4 miliarde de  euro) in conturi curente si de economii. Valoarea este cu 22% peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut.

In acelasi timp, insa, depozitele la termen cu scadenta mai mica de un an s-au diminuat cu 300 de milioane de lei si au ajuns la circa 56 miliarde de lei (12 miliarde de euro), potrivit datelor prezentate de Banca Nationala a Romaniei. 

Astfel, cresterea conturilor curente si de economii a fost de sase miliarde de lei intr-un singur an. 
Conturile de economii reprezinta una dintre cele mai bune solutii daca o persoana isi propune sa economiseasca luna de luna pentru o anumita perioada.

Acestea permit oricand depunerea unor sume suplimentare in functie de posibilitatile proprii de economisire. Banii se acumuleaza in acelasi cont si sunt astfel usor de gestionat. Alternativa ar fi fost sa constituie de fiecare data un depozit la termen, solutie mai putin practica, fie si numai daca tinem cont de faptul ca fiecare contract va avea o scadenta diferita.

Un alt avantaj al conturilor de economii este ca banii se pot retrage oricand din cont, fara ca acest lucru sa fie penalizat. Dobanzile sunt, insa, ceva mai mici in acest caz fata de cele la depozitele la termen. De obicei, bancile incurajeaza deponentii sa economiseasca prin practicarea unor dobanzi progresive. Cu cat soldul economisit creste, banca acorda o dobanda mai mare. 

Conturile de economii beneficiaza totodata de optiunea de capitalizare a dobanzii.

In acest moment, potrivit conso.ro, dobanda pentru un depozit de 2.100 de lei cu scadenta la un an variaza intre 0,25% la UniCredit Tiriac Bank si 3,25% la TBI Bank. 

Pentru un cont de economii cu depunerea initiala de 1.000 de lei si o depunere lunara de 100 de lei timp de un an, suma cumulata de 2.100 de lei, dobanzile oferite de banci variaza intre 0,29% la Bancpost si 3,14% la ProCredit Bank.

Credite imobiliare de la Banca Transilvania Italia

Cetatenii romani sau italieni care locuiesc in Italia si obtin venituri in tara respectiva sau in Romania pot aceesa credite imobiliare pentru achizitionarea de imobile in Romania, prin Sucursala din Italia a Bancii Transilvania. Imprumutul poate fi folosit pentru cumpararea unei locuinte, a unei case de vacanta sau a unor terenuri.

Potrivit unui comunicat al bancii, suma acordata se poate varia intre 5.500 de euro si 250.000 de euro, pe o perioada de maxim 30 de ani. 

Creditul poate fi garantat cu spatii locative si/sau terenuri intravilane, achizitionate din credit si/sau detinute de persoana care solicita imprumutul sau de o terta persoana. Dobanda este variabila in functie de EURIBOR la sase luni plus o marja de 5,25 puncte procentuale, pp = 5,337%/an, dar si de dobanda de politica monetara a BCE: BCE + 6,8 puncte procentuale, adica 6,85%/an in prezent. 

Banca mai percepe un comision de analiza a dosarului de 1,5% din valoarea creditului acordat, retinut la acordare si un comision de administrare a creditului, de 50 de euro pe an. In plus, clientul suporta costurile de evaluare a imobilului, asigurarea imobilului, respectiv asigurarea de viata, aceasta din urma fiind solicitata pentru creditele de peste 25.000 de euro. 

In plus, clientul trebuie sa faca dovada obtinerii  de venituri permanente pe teritoriul Italiei si/sau Romaniei, sa nu aiba restante la alte imprumuturi, iar varsta sa nu depaseasca 70 de ani la sfarsitul perioadei de creditare. 

Pe siteul BT Italia, in sectiunea Simulator credite, cei interesati pot afla online valoarea orientativa a ratei imprumutului, pe baza valorii creditului si a termenului de rambursare indicat. De asemenea, acestia pot aplica online pentru un astfel de credit”, se arata in comunicat al bancii.

Elicopterele trec de pe RASDAQ la BVB

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a aprobat prospectul pentru admiterea la tranzactionare pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti  a actiunilor emise de producatorul de componente pentru elicoptere IAR Ghimbav. Actiunile companiei sunt tranzactionate in prezent pe piata RASDAQ.

Intermediarul transferului companiei de pe piata RASDAQ, ce urmeaza sa se desfiinteze in octombrie, pe piata principala a bursei este firma de brokeraj IFB Finwest din Arad.

Compania este controlata de stat prin Ministerul Economiei, are o capitalizare bursiera de 71 de milioane de lei si a incheiat anul 2014 cu afaceri de 101,6 milioane de lei, de aproape trei ori mai mari decat in 2013. Profitul net a fost de 5,6 milioane de lei.

In acelasi timp, Consiliul ASF a aprobat admiterea la tranzactionare pe sistemul alternativ de tranzactionare administrat de BVB a actiunilor unui numar de 33 de noi societati, precum si retragerea de la tranzactionare si/sau radierea din evidentele ASF a actiunilor societatilor Avicola Brasov, Sinec Maramures, Transcolecta Bucuresti si Justechnology Bucuresti.

In plus, a aprobat la tranzactionare pe sistemul alternativ de tranzactionare administrat de SIBEX – Sibiu Stock Exchange actiunile unui numar de 4 noi societati: ICERP SA Ploiesti, Romanofir Talmaciu, Turnatoria Centrala Orion Campina si Petal Husi.

Bancile, pe profit in primul trimestru

Sistemul bancar din Romania a obtinut, in primul trimestru al acestui an, un profit de 800 de milioane de lei, iar rezultatul ramane pozitiv si in aprilie, a declarat pentru Ziarul Financiar, directorul Directiei Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, Nicolae Cinteza. In acest context, oficialul BNR recomanda bancilor sa reia creditarea. 

„Sistemul bancar este stabil, cu o solvabilitate poate prea mare. Rata de solvabilitate a ajuns la 18,6%. Este cazul ca bancile sa inceapa sa-si asume riscuri, altfel se vor decapitaliza. Ar cam fi cazul ca bancile sa dea drumul la creditare.“

Creditarea totala s-a mentinut, in primul trimestru, in teritoriu negativ. Soldul creditelor acordate de banci populatiei si companiilor era, la sfarsitul lunii martie de 210 miliarde de lei (47 de miliarde de euro), in scadere cu peste 3% fata de aceeasi perioada din 2014.

Primele trei banci din sistem - BCR, BRD si Banca Transilvania - au obtinut in primul trimestru profituri nete cu o valoare cumulata de 630 de milioane de lei (140 milioane de euro), de patru ori peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Exista insa in continuare banci care inregistreaza pierderi din cauza provizioanelor sau a prabusirii veniturilor.

Bancile au trecut, in 2014, printr-un amplu proces de curatare a bilanturilor de creditele neperformante si au incheiat anul cu pierderi cumulate la nivelul sistemului de 4,4 miliarde de lei. 

In ultimii cinci ani, bancile au cumulat pierderi de 1,6 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Romane a Bancilor. Aceste pierderi sunt invocate de banci in discutiile cu autoritatile si cu clientii, in special cu cei care au credite in franci elvetieni si solicita bancilor impartirea pierderilor generate de aprecierea puternica a francului in raport cu leul din ultima vreme.

Aliniere cu intarziere la legislatia bancara europeana

Statul a decis sa ia masuri concrete pentru transpunerea in legislatia natioanla a Directivei Europene 59/2014 privind redresarea si rezolutia institutiilor bancare. In acest sens, Ministerul Finantelor a publicat un proiect de lege pe pagina proprie de internet. 

Directiva trebuia transpusa in legislatia nationala inca de la inceputul acestui an. Recent, Comisia Europeana transmis Romaniei un avertisment pe aceasta tema, in caz contrar urmand sa trimita statul roman in fata Curtii de Justitie. Nu doar Romania a primit acest avertisment ci si alte 10 tari, respectiv Bulgaria, Cehia, Franta, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia, Romania si Suedia.

Directiva 59/2014 este un element central al uniunii bancare a UE, care a fost instituita pentru a crea un sector financiar mai sigur si mai solid in urma crizei financiare, arata CE.

Noile norme introduse prin Directiva mentionata ofera autoritatilor nationale instrumentele si competentele necesare pentru a atenua si a gestiona intrarea in dificultate a bancilor si a marilor firme de investitii din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a garanta ca bancile aflate in pragul insolventei pot fi restructurate fara a obliga contribuabilii sa plateasca pentru mentinerea stabilitatii financiare. Se prevede, in schimb, ca actionarii si creditorii bancilor trebuie sa isi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de "recapitalizare interna".