Femeile se vor pensiona la 65 ani

Guvernul a aprobat majorarea varstei de pensionare in cazul femeilor de la 63 la 65 ani, limita de varsta ajungand sa fie egala cu cea a barbatilor. Decizia afecteza toate femeile nascute dupa data de 1 februarie 1967.

In 2010, varsta de pensionare a femeilor s-a majorat de la 58 la 63 ani, iar acum se extinde pana la 65 ani. Prin decizia luata, guvernul egalizeaza varsta de pensionare intre barbati si femei. Explicatia oficiala este ca aceasta masura nepopulara a fost luata la recomandarea de tara a Comisiei Europene.

Care vor fi efectele?

Femeile nascute inainte de 1 februarie 1967 nu vor fi afectate de noua masura. Ele urmeaza sa iasa la pensie pana la varsta de 63 de ani.

In prezent, varsta de pensionare pentru femei este de 59 de ani si 8 luni, iar stagiul complet de cotizare este de 29 de ani si 4 luni.

La fiecare 3 luni, varsta de pensionare creste cu cate 1 luna, iar stagiul complet de cotizare se majoreaza cu cate 2 luni. Din 2030, varsta de pensionare a femeilor va ajunge la 63 de ani si va continua sa creasca. Astfel, femeile nascute dupa 1 februarie 1967 vor fi afectate de noile masuri luate de guvern, deoarece vor iesi la pensie dupa 63 de ani.

Varsta de pensionare de 65 de ani va fi atinsa in 2035, fiind aplicata pentru femeile nascute dupa 1 ianuarie 1971. 

De ce se iau aceste masuri?

Masurile prin care se creste varsta de pensionare au ca scop reducerea cheltuielilor bugetare cu plata pensiilor. 

Asa cum se poate observa, generatiile urmatoare trebuie sa cotizeze din ce in ce mai mult la sistemul public de pensii. In plus, desi contribuie mai mult, ei vor primi pensii mai mici deoarece punctul de pensie nu mai tine pasul cu ritmul de crestere al salariilor.

Statul va incasa mai multi bani de la contribuabili si va plati pensii mai mici comparativ cu sumele colectate.

Aceasta este cea mai simpla masura prin care sistemul de pensii publice se poate echilibra pe termen lung, motiv pentru care a fost utilizata la scara larga la nivel global.

Unele tari au urcat limita de varsta pana la 67 ani

In ultimii 10 ani, majoritatea statelor membre OECD au luat masuri pentru a majora varsta de pensionare. In multe tari, limita de varsta este proiectata sa ajunga la 65 ani – asa cum se va intampla si la noi – dar sunt cazuri cand va ajunge si la 67 ani.

In tari precum Norvegia si Islanda, varsta de pensionare este chiar in momentul actual de 67 ani.

La inceputul lui 2013, Slovenia a modificat legislatia pentru a majora varsta de pensionare la 65 ani pana in 2016 (atat la barbati cat si la femei). 

Polonia a aprobat o lege in iunie 2012, prin care majoreaza varsta de pensionare la 67 ani. Limita va fi atinsa in 2020 pentru barbati si in 2040 pentru femei. Si Cehia a ales sa urce gradual varsta de pensionare la 67 de ani, pana in 2044

In Grecia, femeile si barbatii se pensioneaza acum la 65 ani, dar in urmatorii 10 ani, vor trebui sa munceasca pana la 67 ani. Si in Italia varsta de pensionare va ajunge la 67 de ani pana in 2021.

“Aceste exemple releva o tendinta generala de a stabili aceeasi varsta de pensionare pentru barbati si femei”, arata un raport recent publicat de OECD. Doar Israel si Elvetia mentin diferente in acest sens, in randul tarilor membre OECD.

Vom fi sanatosi ca sa muncim pana la 65 ani?

Cresterea varstei de pensionare este o solutie comoda pentru guvern pentru a-si echilibra bugetul, insa trebuie completata cu alte masuri. 

Asa cum raportul OECD atrage atentia este putin probabil ca toti salariatii sa poata munci pana cand vor atinge noile varste crescute de pensionare. Starea de sanatate sau alti factori s-ar putea sa nu le permita femeilor sau barbatilor sa muncesca pana la 65 ani.

De aceea, guvernul trebuie sa ia masuri pentru a asigura conditii de munca adecvate pentru persoanele in varsta. Trebuie asigurat un suport special pentru a mentine persoanele cu probleme de sanatate sau cu joburi ce necesita efort fizic in campul muncii.

Totodata, trebuie asigurate ajutoare adecvate pentru persoanele care nu vor mai putea sa munceasca, din probleme de sanatate.

BRD lanseaza cardurile bancare prepaid

BRD si-a propus sa atraga noi clienti prin intermediul unor noi produse bancare - cardurile prepaid. Acestea nu necesita detinerea unui cont bancar si sunt oferite in doua versiuni: gift carduri si carduri reincarcabile.

Emise in moneda nationala sub sigla MasterCard, cardurile prepaid sunt destinate clientelei persoane fizice.

„Cardurile prepaid sunt solutii simple pentru clienti, familie si persoanele apropiate. Prin gift carduri propunem o modalitate inovatoare si simpla de a face cadouri celor dragi. Cardurile reincarcabile pot contribui la sustinerea tinerilor de catre cei apropiati, fiind un prim produs bancar”, a spus Bogdan Spuza, directorul executiv al Departamentului Marketing si Managementul Produselor din cadrul BRD.  

Cardurile sunt disponibile pe loc, fara sa fie necesara deschiderea unui cont bancar. 

Cele cadou sunt nenominale si pot fi utilizate la orice comerciant din Romania care afiseaza sigla MasterCard. Valabilitatea acestui tip de card prepaid este de 1 an, iar suma maxima este de 1.000 de lei. 


Cele reincarcabile pot fi alimentate cu pana la 10.000 de lei pe an calendaristic, cu posibilitate de reincarcare in perioada de valabilitate de 3 ani. Acestea pot fi folosite in tara si strainatate, atat pentru plata la comerciantii acceptanti, cat si pentru retrageri de numerar la ATM.

De asemenea, cardurile reincarcabile dispun de tehnologia contactless si pot efectua plati rapide, de mica valoare, fara introducerea codului PIN.

Pe de alta parte, niciuna dintre cele 2 variante de card nu permite efectuarea de plati pe internet.

Comisioanele de emitere card sunt de 10 lei pentru cardurile cadou si de 20 de lei pentru cardurile reincarcabile, insa banca nu percepe alte comisioane de administrare anuala pentru acest tip de carduri. 

Alimentarea cardurilor reincarcabile presupune un comision in suma fixa de 5 lei. De asemenea, retragerea de numerar la bancomantele BRD se taxeaza cu 5 lei, iar cea efectuata la bancomatelor altor banci din tara cu un comision de 1% + 4 lei.

BCE tine dobanzile la minim istoric

Banca Centrala Europeana (BCE) a mentinut la minime istorice rata dobanzii de politica monetara din zona euro. 

Rata dobanzii a fost redusa in luna noiembrie la 0,25%, unde este de asteptat sa ramana pentru o perioada destul de lunga. Economia zonei euro traverseaza o perioada cu crestere lenta, iar politica monetara a BCE are in vedere stimularea activitatii economice prin dobanzi foarte mici.

Dobanzile BCE influenteaza ratele Euribor, care sunt utilizate de bancile autohtone ca indici de referinta pentru actualizarea dobanzilor la credite. 

In consecinta, persoanele cu credite in euro nu risca in perioada urmatoare sa se confrunte cu majorari semnificative de costuri. Principalul risc este cel valutar, insa si in aceasta zona, evolutiile valutare au fost destul de stabile din toamna acestui an.