Portugalia isi pierde credibilitatea pe pietele financiare

Criza politica din Portugalia a creat un sentiment de neincredere in randul investitorilor, astfel ca randamentul titlurilor de stat a depasit 8%.

Tara se confrunta cu un val de proteste impotriva masurilor de austeritate, care au condus la demisia a 2 ministri. Economia portugheza sa afla de 2 ani in recesiune, iar in 2013 este estimata o noua contractie cu 2,3%.
In aceste conditii, investitorii se tem ca statul nu isi va putea onora obligatiile de rambursare a datoriilor si va fi nevoie de un nou pachet de salvare a tarii, dupa ce in 2011 a primit 78 de miliarde euro de la Comisia Europeana si FMI.

“Reactia initiala a pietelor semnaleaza ca increderea financiara acumulata in ultima perioada risca sa fie periclitata de actuala instabilitate politica”, a precizat presedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, conform BBC. 

Porsche Finance lanseaza oferta de finantare Rabla 2013

Porsche Finance Group a introdus o noua oferta de finantare destinata persoanelor care doresc sa achizitioneze o masina noua prin programul Rabla 2013.

Imprumuturile au dobanzi fixe in lei de 8,95%. Pentru finantarile in euro, oferta cuprinde atat dobanzi variabile (6,49%), cat si dobanzi fixe (6,99%). Clientii pot opta intre leasing si credit auto, nivelul dobanzii fiind acelasi in ambele variante.
„Segmentul auto reprezinta o parte importanta a pietei finantarilor, iar programul REMAT s-a dovedit a fi un foarte bun stimulent al competitivitatii pe piata, inlesnind de fiecare data accesul clientilor la solutii financiare extrem de atractive”, afirma Christoph Binder, CEO al Porsche Finance Group.  

Binder considera ca programul Rabla atrage, in special, clienti foarte exigenti la costuri, care se asteapta sa achizitioneze un autoturism la preturi avantajoase. 

Parlamentarii mentin clauzele abuzive in contracte pana la 1 octombrie

Eliminarea in masa a clauzelor abuzive din contractele de credit sufera o noua amanare. Parlamentarii au adoptat, in regim de urgenta, ca termenul pentru aplicarea noilor prevederi legislative sa fie 1 octombrie 2013. 

In 2012, legea clauzelor abuzive a fost modificata pentru a forta eliminarea tuturor clauzelor abuzive. Noile prevederi permit ca in cazul in care o instanta constata existenta unei clauze abuzive intr-un contract standardizat, sa impuna eliminarea acelei clauze din toate contractele similare.

Termenul de intrare in vigoare a acestor prevederi a fost amanat in mod repetat. Ultima oara, guvernul Ponta anunta in februarie 2013, ca amana aplicarea prevederilor pana la 1 iulie 2013, in vederea efectuarii unor dezbateri publice.
Asa cum Conso.ro a semnalat anterior, nu a existat nicun fel de dezbatere, cu exceptia unui seminar organizat de banca centrala, unde bancherii si-au prezentat pe larg punctele de vedere. 

Desi s-a vehiculat aparitia unui studiu de impact de catre BNR, pana acum nu a fost dat publicitatii niciun astfel de raport.

Cu cateva saptamani inainte ca termenul sa expire, parlamentarii s-au mobilizat si au votat in regim de urgenta Legea nr. 214/2013, care amana termenul de intrare in vigoare pana la 1 octombrie 2013. 

Ca si pana acum, motivul invocat este realizarea unor dezbateri publice. Cum nu exista vreo institutie sau comisie abilitata cu organizarea acestor dezbateri, motivul invocat este doar un nou pretext pentru a amana aplicarea legii.

Abuzarea clientilor a devenit un rau necesar

Acceptarea abuzurilor la creditele acordate in trecut este solutia de compromis pe care Banca Nationala o sustine pentru a salva sistemul bancar. Astfel, povara restructurarii bancilor se mentine pe umerii celor care inca isi mai permit sa plateasca rate la credite.

Criza financiara a bulversat sectoarele bancare din intreaga Europa. Bancile au investit banii deponentilor in diverse plasamente, iar o buna parte dintre ele s-au dovedit neperformante. Daca bancile ar fi dat faliment, populatia si-ar fi pierdut economiile.

Atunci cand actionarii nu au mai avut bani pentru majorari de capital, solutia adoptata a fost interventia statului, pentru salvarea bancilor. Efortul financiar a fost transferat, in ultima instanta, pe umerii contribuabililor.
In Romania, bancile nu au avut nevoie de ajutoare de stat, dar totusi au avut pierderi substantiale din credite. Pentru acoperirea acestor pierderi, s-au remarcat doua metode:
-    majorari de capital, estimate la 11,7 miliarde lei in perioada 2009-2012;
-    majorari abuzive de costuri la o parte din creditele acordate in trecut, estimate la 5 miliarde lei.

Noile prevederi privind clauzele abuzive ar putea permite clientilor nedreptatiti sa isi recupereze banii. Acestia au contribuit cu aproape o treime din banii necesari pentru salvarea bancilor.

Guvernatorul Mugur Isarescu a transmis insa recent ca nu este de acord cu aceasta solutie deoarece economiile deponentilor ar fi puse in pericol. Iar recomandarea BNR este mentinerea situatiei actuale, in loc sa puna in discutie majorarea fondurilor proprii ale bancilor din surse publice sau private.

Si mai ciudat este ca ne-am imprumutat cu aproape 20 miliarde euro de la FMI si Comisia Europeana in 2009 si nu s-a gasit 1 miliard de euro pentru a capitaliza bancile, in vederea restituirii banilor incasati abuziv de la clienti. 

In actualele conditii, clauzele abuzive devin oficial o piatra de temelie a sistemului bancar romanesc, fara de care acesta nu este viabil. Insa, cata incredere mai poate avea in banci un deponent, care stie ca e nevoie ca alti clienti sa fie abuzati, pentru ca economiile lui sa fie in siguranta?