EY: Antreprenorii prefera simplificarea in loc de reducerea taxelor

Antreprenorii romani considera ca simplificarea fiscalitatii este mai importanta decat reducerea taxelor. Potrivit EY, 60% dintre participantii la un studiu au sustinut acest aspect, in timp ce doar 14% vad reducerea taxelor ca fiind principala masura pentru imbunatatirea mediului fiscal din Romania.

Studiul EY Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc releva faptul ca, pentru imbunatatirea mediului fiscal, antreprenorii opteaza si pentru dezvoltarea unei agentii guvernamentale care sa asiste afacerile noi in respectarea cerintelor fiscale si pentru reducerea fiscalizarii veniturilor persoanelor fizice, insa in proportie mult mai mica - 11%, respectiv 6%. 

Raspunsurile antreprenorilor indica o crestere a nevoii pentru simplificarea sistemului fiscal, aceasta cerinta crescand fata de anul trecut, de la 48% la 60%, in timp ce reducerea fiscalizarii veniturilor companiilor a scazut de la 26% la 14%, sustin reprezentantii EY. 

Acestia citeaza si raportul Doing Business 2015, din care reiese ca in Romania deschiderea unei afaceri dureaza opt zile, presupunand ca toate informatiile necesare infiintarii unei afaceri sunt disponibile fara costuri de timp si fara a apela la consultanti sau la plati neoficiale. Asta plaseaza Romania pe locul 38 din cele 189 de tari analizate. Totusi, timpul s-a scurtat fata de anul trecut, cand erau necesare 8,5 zile in acest scop. 

Prin comparatie, in Estonia, una dintre cele mai digitalizate societati din Europa si din lume, alegerea si verificarea disponibilitatii numelui pentru noua companie, ca si inregistrarea efectiva a firmei se pot face 100% online. Astfel, crearea noii firme poate dura doar cateva ore si costa 140 de euro.

In plus, conform aceluias raport, o firma romaneasca la inceput de drum are nevoie de 159 de ore/an pentru a naviga prin sistemul fiscal. Acest cost reprezinta de fapt o scadere a productivitatii pentru firma respectiva, sustin specialistii EY. 

In Statele Unite, conform Small Business Administration, costurile de conformitate pentru o firma mica sunt cu 206% mai mari decat pentru o firma mare, care dispune de resurse semnificative pentru a se conforma codului fiscal. 

”Pentru Romania, nu stim ca un astfel de calcul sa fi fost realizat, dar cel mai probabil situatia este comparabila”, precizeaza reprezentantii companiei de consultanta.

Amnistia contributiei sociale de sanatate intra in vigoare

Legea care anuleaza plata contributiei de sanatate pentru mai multe categorii de persoane fizice a aparut in Monitorul Oficial si urmeaza sa intre vineri in vigoare. Este vorba de sumele datorate de acele categorii de contribuabili pentru perioada 01 ianuarie 2012 - 01 februarie 2015. 
La data de 1 februarie 2015 a intrat in vigoare Ordonanta Guvernului, de modificare a Codului Fiscal, care scuteste de la plata constributiilor sociale respectivele categorii de persoane. 

Beneficiarii scutirii sunt in principal cei care au realizat venituri in sume mici, pentru care legea a dispus recalcularea bazei impozabile a contributiei la sanatate, la nivelul salariului minim pe economie.

Ca exemplu, e vorba si de copiii care au incasat dobanzi bancare pentru alocatia scolara, iar pentru venituri nesemnificative din dobanzi a fost stabilita obligatia platii contributiei la sanatate calculata la nivelul salariului minim.

Capcanele Codului Fiscal

Economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea a identificat cinci capcane macroeconomice continute de prevederile Codului Fiscal. Printre acestea se numara adaugarea unui stimul fiscal unei economii care creste peste potential si riscurile cresterii deficitului bugetar peste 3% din PIB.
Potrivit lui Lazea, conceptul de PIB potential arata cu cat poate creste economia fara a crea presiuni inflationiste. Cele mai multe studii, facute atat in cadrul BNR, cat si de catre organismele financiare internationale, estimeaza cresterea potentiala din Romania undeva intre 2,5 si 3% pe an. ”Nu inseamna ca suntem “condamnati” la aceste niveluri de crestere: investitiile pot fi stimulate, la fel ca si demografia sau productivitatea (cele trei ingrediente care compun cresterea economica – n.r.), prin politici de reforme structurale. (…) 

Astazi, economia Romaniei creste cu aproape 4,5% pe an (deci peste potential) si nu exista nici un motiv pentru a adauga stimuli suplimentari de crestere printr-o relaxare masiva a politicii fiscale. Este ca si cum un sofer ar apasa pe acceleratie in timp ce masina in care se afla o ia la vale, convins fiind ca nu va trebui sa franeze brusc, deoarece legea gravitatiei nu i se aplica”, a scris Valentin Lazea pe blogul BNR. 

In opinia sa, este de preferat o crestere sustenabila de 3%; 3%; 3%; 3% (adica 12% in patru ani), decat de 5%; 5%; -2% si 1% (pentru un total de 9% in patru ani). ”Aici trebuie sa vorbim si de ipocrizia mediului de afaceri autohton, care prefera castigurile pe termen scurt (si preseaza asupra factorului politic) chiar stiind bine ca acestea sunt nesustenabile si reversibile in timp. Despre omul de rand, ce sa mai vorbim? Deprins cu supravietuirea de pe o zi pe alta, orice concept de planificare pe termen lung ii este strain cu desavarsire, asa incat se bucura pentru orice castig prezent, indiferent de pretul pe care va trebui sa il plateasca ulterior”, sustine economistul BNR. 

A doua capcana identificata de Lazea este referitoare la deficitul bugetar, care, daca ajunge 3% din PIB, sau peste, intr-un an in care cresterea economica supraperformeaza, intr-un an slab ar putea ajunge la 5-6 procente din PIB. 

Pe de alta parte, incalcarea unuia din criteriile de la Maastricht, cel referitor la deficitul bugetar, semnalizeaza “seriozitatea” intregii clase politice (si a mediului de afaceri) in ceea ce priveste adoptarea euro, atunci cand – teoretic cel putin – ar trebui ca Romania sa intre in Mecanismul Ratelor de Schimb II la 1 ianuarie 2016. 

In aceste conditii, Lazea sustine ca politica monetara va trebui sa reactioneze si sa devina, macar ea, contraciclica, daca politica fiscala devine agresiv prociclica. 

”Intr-un mediu economic cuprins de euforie (nejustificata) este usor sa ne imaginam preturile locuintelor crescand cu 8-10% pe an. Ce vor face multi deponenti la banci, ale caror dobanzi de 2% abia acopera rata inflatiei si comisioanele de administrare? Exista riscul real ca intermedierea imobiliara sa redevina un sport national, asa cum a fost in perioada 2007- 2008. Banca Nationala nu are cum sa ramana indiferenta si sa nu ridice nivelul dobanzilor. Astfel, ce se va castiga pe “mere” (prin relaxarea politicii fiscale) se va pierde pe “pere” (prin inasprirea politicii monetare)”, a explicat Lazea. 

In plus, Romania risca sa promoveze un model de crestere consumerist, care sa o condamne la capcana venitului mijlociu. ”Daca autoritatile aleg sa stimuleze consumul, prin sacrificarea investitiilor si a exporturilor, tarile respective au toate sansele sa ramana prinse in capcana venitului mijlociu, o zona din care nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad (vezi cazul Greciei, Argentinei si al altor state mediteraneene si sud – americane cu care ne asemanam). Din contra, daca autoritatile conving populatia sa amane consumul si sa stimuleze investitiile si exportul, exista toate sansele ca economiile respective sa iasa din capcana venitului mijlociu (vezi cazul Estoniei, Slovaciei si chiar al Poloniei)”, a mai spus Lazea. 

In opinia sa, pe langa cele cinci capcane macroeconomice continute in Codul Fiscal, mai trebuie semnalata una, respectiv semnalul pe care il trimite Romania ca stat indisciplinat fiscal, care a iesit din procedura de deficit excesiv, pentru a reintra din nou.

Asiguratorii risca 10% din primele subscrise

Companiile de asigurari investigate de Consiliul Concurentei pentru schimb de informatii si intelegeri in legatura cu preturile risca amenzi de pana la 10% din primele incasate, daca suspiciunile se confirma. Afirmatia ii apartine presedintelui Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu. 

"Suspectam o coordonare a comportamentului intre companii pe baza unui schimb de informatii. Ele aveau acces prin intermediul unei platforme la cifrele de vanzari ale concurentilor lor - puteau sa stie preturi, volume, tipurile de clienti si produsele, iar acest lucru le permitea sa-si ajusteze comportamentul si in felul aceste sa nu ofere cele mai bune preturi si conditii clientilor lor", a explicat Chiritoiu. 

El a explicat ca au fost deja descinderi la sediile principalelor companii si s-au colectat documente de acolo, pe baza mandatului de dat de judecator.

Presedintele Consiliului a mai spus ca ancheta poate dura pana la doi ani, insa, in functie de complexitatea cazului, pot fi investigatii mai scurte.


Pe de alta parte, reprezentantii Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) au precizat, prin intermediul unui comunicat de presa, ca au incredere ca analiza Concurentei va arata ca ingrijorarle avute in vedere la deschiderea procedurii nu reprezinta o incalcare a regulilor de concurenta.

Mai mult, UNSAR va colabora "cu toata disponibilitatea" cu Consiliul Concurentei in vederea clarificarii si inlaturarii eventualelor ingrijorari care au stat la baza deschiderii acestei proceduri, mai spus reprezentantii companiilor investigate. 

Consiliul Concurentei a declantat o investigatie privind posibila incalcare a regulilor nationale si comunitare de concurenta de catre Media Xprimm, UNSAR, societatile de asigurare membre UNSAR, precum si alte societati de asigurare.

Clientii cu credite in franci, abandonati de autoritati

Clientii cu credite in franci elvetieni sunt abandonati si de autoritati, dupa ce cele mai multe banci au refuzat negocierile cu reprezentantii acestora. Toate initiativele legislative propuse pentru conversia creditelor din franci in alta moneda sunt abandomate in prezent. 

Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) impreuna cu reprezentantii Grupului Clientilor cu Credite in CHF (GCCC) denunta dezinteresul total al autoritatilor romane in legatura cu rezolvarea problemelor cu care se confrunta debitorii cu credite in franci elvetieni (CHF). 

„Comisia Buget-Finante-Banci din Camera Deputatilor a stopat discutiile pe seama multiplelor proiecte de lege care vizeaza conversia creditelor in franci elvetieni. Cu exceptia unor initiative personale ale unor membri ai comisiei, drama debitorilor in franci elvetieni nu pare sa-i preocupe prea tare nici pe alesii poporului”, se arata intr-un comunicat comun al celor doua organizatii.

Mai mult, reprezentantii clientilor reclama faptul ca,la aproape o luna si jumatate de la depunerea la Guvern a unui memoriu in atentia Primului Ministru, prin care prezentau rezultatele initiativei de negociere colectiva cu bancile si prin care solicitau adoptarea cat mai rapida a unei reglementari privind conversia creditelor, dar si o audienta in care se explicau ratiunile solicitarii lor, demersul a fost ignorat total. 

„In plus, intamplator sau nu, memoriul a fost initial directionat spre Ministerul Sanatatii. Eforturile noastre de re-inregistrare la Ministerul Finantelor Publice s-au dovedit si ele zadarnice, nici aceasta institutie nu a dat niciun raspuns in cele 30 de zile care au trecut de la momentul confirmarii receptiei documentului”, se subliniaza in comunicat.


In plus, semnatarii comunicatului sustin ca au depus repetate solicitari pentru obtinerea unei audiente la ministrul Finantelor Publice care au fost, de asemenea, ignorate. „Ministerul Finantelor Publice tine in sertar, de altfel, un proiect de lege propriu pe aceasta tema. AURSF si reprezentantii GCCC au solicitat o dezbatere publica a proiectului, au discutat cu reprezentantii MFP in ultima saptamana a lunii martie si au transmis propunerile de modificare ale acestuia la inceputul lunii aprilie. De atunci si pana astazi, cu proiectul respectiv nu s-a mai intamplat nimic, iar oficialii MFP nu au oferit nicio precizare privind stadiul in care se afla acesta”, se mai arata in comunicat. 

AURSF constata ca dezinteresul autoritatilor romane contrasteaza in mod evident cu atitudinea manifestata de decidentii politici si economici din alte tari. 

Se mentioneaza, in acest context, cazul Poloniei unde, conform informatiilor publicate in mass-media, partidele politice si presedintele tarii lucreaza la o solutie care sa intruneasca un suport cat mai general. Guvernul este favorabil unei solutii de conversie a creditelor la un curs mediu intre cel actual si cel de la momentul acordarii, in timp ce opozitia si presedintele sunt inca si mai radicali, solicitand conversia creditelor la cursul din momentul acordarii. 

De asemenea se da exemplul Croatiei, tara in care Parlamentul a fixat cursul monedei nationale fata de francul elvetian pentru un an, la nivelul de dinainte de explozia acestuia din ianuarie 2015, iar ministrul Finantelor Publice este favorabil unei solutii prin care bancile sa fie obligate sa aplice un discount similar cu nivelul deprecierii pretului imobilelor ipotecate in favoarea bancilor.

"Speram, totusi, ca macar in ceasul al 12-lea, autoritatile romane sa se trezeasca si, daca nu identifica o solutie proprie, sa preia macar unul dintre modelele gandite de tarile din regiune. Cei care isi mai permit luxul de a plati, fac fata din ce in ce mai greu platii ratelor lunare si tot mai multi romani se confrunta cu pericolul de a-si pierde acoperisul de deasupra capului", afirma Alin Iacob, presedintele AURSF.

Restantele la credite sunt in scadere

Restantele la creditele acordate de banci populatiei si firmelor au scazut, in iunie 2015, la 23 de miliarde de lei (echivalentul a 5,2 miliarde de euro). Suma este cu 27% sub nivelul inregistrat in urma cu un an, reiese din datele publicate de Banca Nationala a Romaniei.
La lei, valoarea restantelor era de 9,5 miliarde la finele lunii iunie, in scadere cu o treime fata de iunie 2014. Comparativ cu luna mai, restantele in lei au scazut cu 100 de milioane de lei, in timp ce restantele la creditele in valuta s-au diminuat cu 200 de milioane de lei. 

La finalul lunii iunie, imprumuturile acordate populatiei si companiilor de banci se ridicau la 215 miliarde de lei, in timp ce resursele atrase insumau 231 de miliarde de lei. Astfel, restantele au ajuns sa reprezinte 11% din totalul imprumuturilor. In iunie anul trecut, ponderea restantelor in creditele acordate era de 15%. 

In termeni nominali, scaderea anuala a restantelor la credite a fost de 8 miliarde de lei, in principal datorita procesului accelerat de curatare a portofoliilor de credite neperformante derulat de banci in a doua jumatate a anului trecut.

Consiliul fiscal: Sub-executia cheltuielilor de investitii este foarte probabila

Deficitul bugetar stabilit de autoritati nu va fi depasit ca urmare a rectificarii bugetare, sustine Consiliul fiscal in opinia emisa pe aceasta tema. Insa, din nou, este foarte probabila nerealizarea cheltuielilor de investitii, avand in vedere experienta nefasta din 2014 si din prima jumatate a acestui an. 

"Consiliul fiscal apreciaza ca incadrarea in tinta de deficit bugetar pe anul in curs, in contextul mentinerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare, se va realiza cu usurinta, iar balanta riscurilor apare drept inclinata in directia inregistrarii unui deficit bugetar mai redus decat cel tintit, in conditiile in care sub-executia cheltuielilor de investitii apare drept foarte probabila”, se arata in documentul mentionat. 

La capitolul venituri, CF sustine ca estimarile sunt fundamentate avand in vedere cresterea economica peste asteptari si imbunatatire a eficientei colectarii. 

Pe de alta parte, organismul are rezerve serioase fata de estimarile privind cresterea veniturilor din contributii sociale, insa sustine ca nerealizarea acestora va fi compensata de probabilitatea ridicata a unor venituri fiscale superioare celor estimate.

In plus, CF este sceptic in ceea ce prives estimarilor privind sumele din fonduri europene post-aderare revizuite ascendent cu circa doua miliarde de lei, avand in vedere performanta raportata la programul pe primul trimestru si ipoteza implicita a triplarii intrarilor in a doua jumatate a anului. Insa, nerealizarea veniturlor duce la ajustarea automata a cheltuielilor, deci deficitul nu va fi afectat, sustine CF. 

La capitolul cheltuieli, „realizarea acestora la nivelul programat apare drept extrem de putin probabila”, avand in vedere subexecutia masiva din primul semestru al anului curent. Pentru realizarea programului anual, ar trebui cheltuite sume de patru ori mai mari in a doua parte a anului comparativ cu primul semestru, iar experienta recenta arata ca acest lucru nu este posibil. 

Consiliul fiscal mentioneaza faptul ca opinia transmisa nu tine seama de modificarile operate intre timp la proiectul de rectificare bugetara si notificate Consiliului fiscal in dimineata zilei de marti, 28 iulie.

Credite de 10.000 de lei de la Provident, cu rambursare lunara

Provident lanseaza creditele cu rambursare lunara si dubleaza suma maxima care poate fi imprumutata, pana la 10.000 de lei. Decizia vine in urma unui sondaj din care a reiesit faptul ca un procent important de participanti ar lua un credit cuprins intre 5.000 si 10.000 de lei. 

Noile credite se acorda pe o perioada de 12, 15 sau 18 luni si sunt disponibile momentan pentru locuitorii din Bucuresti, Targu Mures, Medias, Targoviste, Brasov si Covasna, urmand sa devina disponibile in intreaga tara pana la sfarsitul lunii octombrie, reiese dintr-un comunicat al companiei. 

Imprumuturile sunt oferite fara giranti si fara garantii in baza unei dovezi de resedinta si a unui venit minim de 1.300 de lei, iar valoarea DAE este cuprinsa intre 45% si 59,7% in functie de valoarea imprumutata si de perioada.

Comunicatul prezinta si un exemplu de rambursare a unui imprumut Provident de 10.000 lei pe 18 luni, prin transfer bancar: rata fixa a dobanzii 36% pe an, DAE 45,2%; valoare totala platibila 13,262.57 lei (include suma imprumutata, dobanda si comisionul de analiza dosar de 175 lei); valoarea ratei lunare 736,81 lei. 

Sondajul mentionat, realizat la solicitarea Provident Financial Romania, arata ca, daca ar avea in buzunar 10.000 de lei, mai bine de o treime dintre romani si-ar renova locuinta, 31% dintre ei si-ar achita creditele, iar 30% ar pune banii deoparte pentru a economisi. 

In acelasi timp, un sfert dintre romani cred ca, in conditiile actuale, nu ar reusi niciodata sa puna deoparte 10.000 de lei.  Un procent similar (25%) considera ca le-ar trebui 2 sau 3 ani, in timp ce un roman din 5 spune ca ar putea economisi aceasta suma in 5 ani, mai reiese din sondaj. 

Smartphone-ul este cea mai importanta achizitie din ultimul an pentru 20% dintre respondenti, urmat de aparatele electrocasnice (14,4%), de laptop (13,2%) si de masina (11,5%).

Conform sondajului, atunci cand vor sa ia un credit, romanii sunt interesati in cea mai mare masura sa fie informati in legatura cu toate costurile si conditiile (peste 62%) si ca institutia financiara care acorda imprumutul sa fie deschisa sa negocieze daca apar intarzieri la plata ratei (aproape 17%). Daca ar fi sa imprumute acum o suma de bani pentru diverse nevoi personale, 20% dintre respondenti au spus ca ar lua un imprumut de cel mult 5.000 de lei si un procent similar ar imprumuta sume cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei.

Sondajul realizat la cererea Provident a fost efectuat pe un esantion de 670 de persoane din mediul urban (85%) si rural (15%). 38% dintre respondenti au absolvit cel putin colegiul sau facultatea in timp ce 39% au terminat liceul sau scoala profesionala. 

In privinta regiunilor din care provin participantii la sondaj, se detaseaza Muntenia, cu 47% dintre respondenti, urmata de Transilvania, cu 26%. Veniturile participantilor la studiul sustinut de Provident Financial Romania sunt de pana in 1.500 de lei pentru 49% dintre respondenti.

Majorare de capital la Banca Transilvania

Banca Transilvania si-a majorat capitalul cu 417,38 milioane de lei, la 3,03 miliarde de lei. Operatiunea a fost realizata prin emisiunea a 417,38 milioane de actiuni cu valoare nominala de 1 leu/titlu, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

Fondurile obtinute prin majorarea de capital vor fi utilizate pentru sustinerea activitatii curente a bancii, se mentioneaza in raportul citat. 

Potrivit documentului, majorarea capitalului social s-a realizat prin incorporarea rezervelor constituite din profitul net pe 2014, de 406,82 milioane lei si a rezervelor constituite din prime de conversie a obligatiunilor in actiuni, in valoare de 10,55 milioane de lei. 

Actiunile Bancii Transilvania sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti cu simbolul TLV. Titlurile au inchis sedinta bursiera de vineri la 2,36 lei/titlu, astfel incat capitalizarea se ridica la 7,14 miliarde de lei.