Tuesday, February 1, 2022

Sustenabilitatea isi face loc la bursa

 


Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a facut publice evaluarile a 8 companii listate, analize care tin cont de impactul asupra mediului (E-Environment), relatia cu entitatile care au interese in respectiva afacere (S-Social) si respectarea principiilor de guvernanta corporativa (G). 

Scorurile fac parte din rapoartele pregatite de Sustainalytics, o companie cu 25 de ani de expertiza ESG la nivel global, in cadrul colaborarii cu BVB si sunt disponibile din 8 februarie pe platforma BVB Research Hub.

Pentru inceput, scorurile sunt disponibile pentru doar 8 companii listate: Antibiotice Iasi, BRD Groupe Societe Generale, Farmaceutica Remedia, Nuclearelectrica, OMV Petrom, TeraPlast, Transgaz si Bursa de Valori Bucuresti.

Standardele ESG (Environmental, Social, Governance) reprezinta un set de norme pe care investitorii le pot lua in calcul in procesul investitional. Ne referim la jucatori institutionali, fonduri de investitii care au ca obiectiv plasamentele in companii care respecta principiiile sustenabilitatii, a interactiunii cu impact negativ cat mai redus asupra mediului

Potrivit comunicatului BVB, lansarea primelor scoruri ESG pe piata de capital locala are loc intr-un context global favorabil in care totalul activelor investite in fonduri care iau in considerare criteriile ESG in alocarea investitiilor reprezinta aproximativ o treime din totalul activelor globale, iar fondurile de investiii dedicate strategiilor ESG au active de peste 2,2 trilioane dolari. Initiativa BVB este justificata deci prin mentinerea vizibilitatii afacerilor locale pe plan international.
De ce sunt importante scorurile ESG?

Companiile listate considera ca in viitor accesul la finantari ar putea fi conditionat de scorurile ESG, probabil mai mult de componenta “E” a acestora.

“Aceasta performanta este rezultatul preocuparii continue a managementului Antibiotice pentru implementarea criteriilor ESG. Credem ca acest rezultat va genera un plus de incredere in relatia cu actionarii, investitorii nostri dar si in relatia cu ceilalti stakeholderi. Azi mai mult ca niciodata, raportarea ESG a devenit cu atat mai importanta cu cat in viitorul apropiat, accesul la capital va fi conditionat si de performanta pe care o vom inregistra la acest capitol”, spune Liviu Vatavu, director executiv Guvernanta Corporativa si Juridic, Antibiotice Iasi.

Pentru investitorii individuali insa este de asteptat, cel putin pentru moment, ca multipli bursIeri consacrati (raportul pret/profit-PER, randamentul la dividend) sa cantareasca in continuare mai mult decat impactul asupra mediului si calitatea guvernantei corporative.

Cu ce scoruri se lauda companiile analizate

Sunt 5 mai multe tipuri de scoruri publicate pentru companii pe site-ul BVB. 

ESG Risk Score masoara amploarea riscurilor ESG negestionate de catre companie. Un scor mai scazut semnific? o amploare mai limitata a riscurilor ESG negestionate. Dintre companiile analizate cel mai scazut scor il are Farmaceutica Remedia, scor 16,7. 

ESG Ranking Score indica clasarea companiei la nivelul subindustriei in care este incadrat? conform metodologiei Sustainalytics. O clasare mai ridicata semnifica o performanta ESG mai buna in comparatie cu companiile similare din universul acoperit de Sustainalytics. Cel mai bun rezultat-Antibiotice, in top 5% companii analizate din sectorul sau. 

Indicatorul Exposure Score calculat de Sustainalytics ia in considerare specificul subindustriei in care activeaza compania dar si caracteristici individuale ale sale, precum modelul de business. Un scor mai mai mare indica o expunere mai ridicata a companiei la riscuri ESG materiale. Cel mai mare scor dintre cele 8 companii (cele mai mari riscuri) il are OMV Petrom-scor 68. 

Indicatorul Management Score evalueaza daca riscurile ESG identificate sunt gestionate de catre managementul companiei, pe baza programelor, practicilor si politicilor disponibile public. Un scor mai ridicat indica o performanta mai buna a managementului in administrarea riscurilor ESG identificate. Tot OMV Petrom se bucura insa de cea mai buna performanta a managementului in gestionarea riscurilor ESG-scor 79. 

Momentum-indica evolutia parametrului ESG Risk Rating fata de perioada anterioara analizata. Un scor negativ reprezinta o imbun?tatire a nivelului riscurilor ESG negestionate. Cel mai bun scor il are aici Nuclearelectrica-scor -21.  

Sfaturile bancilor de top pentru debitori in contextul cresterii dobanzilor

 


Cum BNR tocmai a operat o noua majorare a dobanzii de politica monetara, Parerea expertilor din cele mai mari banci din Romania in ceea ce priveste evolutiile dobanzilor la credite, a indicilor de referinta si modul in care se pot proteja debitorii de impactul preconizat al cresterii dobanzilor. 
Cresterea inflatiei este deja un fenomen prezent in economie, iar majorarea preturilor la utilitati atrage dupa sine atat cheltuieli mai mari pentru consumatori, cat si majorari ale preturilor. 

BNR si celelalte banci centrale din regiune au inceput sa reactioneze in fata amenintarilor inflationiste, majorand dobanzile de politica monetara, fapt ce poate contribui la reducerea cererii si, in timp, la reasezarea preturilor. 

Cu o inflatie care a depasit 8% la finalul anului trecut si asteptari pentru noi cresteri ale preturilor din aprilie, cand programele de compensare si plafonare ale preturilor la energie pentru persoanele fizice se incheie, BNR are dupa majorarea actuala o dobanda de politica monetara de 2,5%, mai redusa fata de nivelul din tarile din jur (2,9% in Ungaria, 4,5% in Cehia sau 2,75% in Polonia) si este de asteptat sa ia si alte decizii de crestere pe parcursul anului 2022. 

Cum orice majorare a dobanzii de politica monetara isi gaseste replica in piata interbancara, reflectandu-se si asupra indicilor de referinta folositi la calculul dobanzilor la credite, am discutat cu reprezentantii unor banci de top din Romania (BCR, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank, BRD si UniCredit Bank) despre previzibilele majorari ale dobanzilor la imprumuturi si principalele sfaturi care ar putea fi oferite debitorilor pentru a atenua acest impact.
Avantaje pentru posesorii de credite cu dobanzi fixe

“Strategia bancii noastre a fost in ultimii ani aceea de promovare activa a dobanzilor fixe, care asigura protectie clientilor tocmai in acest context de rate de piata crescatoare. 

Creditele de consum din oferta sunt acordate exclusiv cu dobanda fixa, iar in cazul creditelor imobiliare exista optiunea de dobanda fixa in primii 7 ani. Continuam sa promovam aceasta directie si in prezent, incercand pe cat posibil sa nu transferam clientilor fiecare majorare a costurilor de finantare. 

Pentru creditele de consum, oferta bancii este nemodificata fata de anul trecut, iar creditele imobiliare cu dobanda fixa vor beneficia de o dobanda promotionala incepand din data de 9 februarie, timp de 3 luni”, spune Catalin Munteanu, director executiv pentru aria de clienti persoane fizice la Raiffeisen Bank, care a tinut sa sublinieze ca viitoarele cresteri de dobanda vor fi resimtite de clienti gradual. 

“Ratele dobanzii la creditele in lei ar trebui ca sa creasca pe parcursul acestui an, iar la persoanele fizice cresterea va fi una lenta. De exemplu, in cazul creditelor populatiei IRCC din trimestrul curent ia in calcul valorile ratelor dobanzii pe termen foarte scurt din piata monetara din urma cu 2 trimestre, ajustandu-se astfel, lent. Cert e ca cresterea valorii indicilor va fi simtita de clienti gradual, pe parcursul anului. Marja de dobanda la Raiffeisen Bank este fixa pe toata durata creditului, fiind cea stablita prin contract”.

Nici reprezentantii UniCredit Bank nu se asteapta la socuri majore privind cresterea dobanzilor la creditele acordate in perioada urmatoare.

“Cresterea dobanzii de politica monetara atrage dupa sine majorari ale costurilor de finantare ale bancilor, ce se reflecta inclusiv in dobanzile practicate pentru creditele imobiliare nou acordate. In viitor, ratele de dobanda vor creste, insa nu in asa maniera incat sa reprezinte o frana in procesul de creditare. 

Impactul va fi redus in perioada urmatoare in dobanzile UniCredit Bank pentru creditele ipotecare cu dobanda fixa pentru primii 5 ani si variabila ulterior, avand in vedere ca, in procesul de stabilire a ratelor de dobanda aplicabile creditelor viitoare, au fost deja luate in considerare anticipatiile de majorare ale costurilor de finantare. Ca urmare, aceste anticipatii de majorare a ratei de dobanda de politica monetara sunt deja reflectate in dobanzile practicate”, a fost pozitia reprezentantilor UniCredit Bank.

Unde ar putea ajunge dobanzile? 

“Se anticipeaza cresteri ale ratei dobanzii de politica monetara de la 2% spre 3% aproape de jumatatea anului 2022, in consecinta si valoarea ROBOR este posibil sa tinda spre 4% in prima jumatate a anului, urmand o traiectorie ascendenta lenta ce se va manifesta pe tot parcursul anului. Indicele de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC) este calculat la finalul fiecarui trimestru si aplicat incepand cu trimestrul urmator, ca medie aritmetica a ratelor de dobanda zilnice ale tranzactiilor realizate pe piata monetara interbancara din trimestrul anterior, urmand astfel aceeasi traiectorie de crestere, dar cu efect pana spre finalul anului”, au precizat oficialii UniCredit Bank.

Si reprezentantii OTP Bank afirma ca pe parcursul anului costul banilor va creste.

“Pe zona evolutiei dobanzilor la credite, dar si la depozite, tendinta deocamdata este ascendenta si va continua sa fie asa pana cand inflatia va da semne ca este in scadere, preturile energiei vor scadea la un nivel mai sustenabil si pietele internationale vor prelua controlul asupra lichiditatii. 
Deocamdata, am vazut ca odata ce BNR a majorat dobanda cu 0,25% pana la 2%, dobanda pentru facilitatea de creditare a fost ajustata la 3%. 

Odata ce BNR va interveni din nou si vor avea loc mai multe ajustari, costul banilor va creste si este posibil ca pana la sfarsitul anului dobanda de referinta sa atinga pragul de 2,75%-3%” considera reprezentantii OTP Bank.

Aceeasi perspectiva de majorare a costurilor pentru debitori o are si ING Bank. 

“Conform estimarilor facute de economistii ING, vedem cresteri graduale pentru dobanda de politica monetara pe parcursul acestui an, lucru care va duce la cresterea ROBOR si IRCC, implicit si a pretului si ratelor pentru creditele cu dobanzi variabile, respectiv ajustarea preturilor la piata pentru creditele noi cu dobanda fixa” declara reprezentantii ING Bank.  

Reprezentantii BCR atrag atentia ca in trimestrul urmator se va inregistra o crestere destul de importanta-de 0,7 p.p si in ceea ce priveste IRCC, ceea ce va creste si ratele celor care au creditele exprimate in functie de acest indice si nu in functie de ROBOR.

„In cazul creditelor cu dobanda variabila, nu estimam sa apara modificari semnificative din punct de vedere al marjelor, insa dobanda finala, fiind compusa din IRCC (sau ROBOR) + marja fiecarei banci, va creste, intrucat atat IRCC-ul, cat si ROBOR-ul au inregistrat un trend crescator in ultima perioada, trend care credem ca se va mentine si in urmatoarele luni. 

In prezent, valoarea IRCC aplicabila contractelor de credit, este de 1.17% in perioada 1 ianuarie – 31 martie (se utilizeaza media din perioada 1 iulie-30 septembrie 2021, trimestrul 3), iar incepand cu 1 aprilie aceasta se va majora pana la 1.86% (media din perioada 01 octombrie-31 decembrie 2021). 

De exemplu, in cazul unui credit imobiliar acordat cu dobanda variabila, in valoare initiala de 350,000 lei, acordat pe o perioada de 30 ani, rata lunara va creste cu 9%, ca urmare a majorarii indicelui IRCC de la 1.17% la 1.86%, respectiv de la 1.556 lei la 1.693 lei.”, se arata in raspunsul primit din partea BCR. 

Oficialii BCR au tinut sa explice si cauzele mai profunde care genereaza trendul ascendent pentru dobanzile la credite. 

“Actualizarea dobanzilor la creditele acordate populatiei nu tine doar de modificarea dobanzii cheie de catre BNR.  Dobanzile fixe sunt influentate de evolutia ratelor de dobanda de pe piata monetara si de cea a randamentelor titlurilor de stat, unde s-a putut observa un trend crescator inca din a doua parte a anului trecut si ne putem astepta la cresteri, in decursul anului 2022, in trend cu evolutia acestor indicatori”. 

Cum se pot proteja debitorii?

In primul rand, evitand supraindatorarea. Apoi, luand in calcul o asigurare de viata si somaj pentru situatii neprevazute. Si, nu in ultimul rand, economisind suplimentar. 

“In ING, aplicam o politica de creditare responsabila si sfatuim clientii sa nu se supra-indatoreze pentru a putea face fata acestor posibile fluctuatii. Un credit ar trebui sa iti ofere caminul sau lucrurile pe care ti le doresti, dar in acelasi timp ar trebui sa iti lase loc si pentru a-ti trai viata”, suna sfatul oferit de reprezentantii ING Bank. 

„Contractarea unui credit de nevoi personale sau pentru achizitia unei locuinte este o decizie care trebuie luata cu mare responsabilitate, mai ales in contextul actual de incertitudini (atat ale locurilor de munca, cat si ale costurilor utilitatilor), intrucat discutam de cheltuieli, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. 

Este necesara si o analiza foarte atenta a ofertelor pietei din mai multe perspective: comisioane de achitat, DAE, rata lunara, tipul dobanzii, asigurari incluse sau nu, numarul de interactiuni cu banca, usurinta fluxului si complexitatea documentatiei, posibilitati de a efectua cat mai multe operatiuni in mediul digital (inseamna economie timp), varietatea operatiunilor post acordare si nu in ultimul rand, profesionalismul angajatilor bancii respective, priceperea si modul de abordare. 

Fiecare client are un apetit de risc mai scazut sau mai ridicat, iar acesta va conduce la alegerea unui tip de dobanda (fixa sau variabila), fiecare client isi cunoaste situatia financiara si perspectivele pentru viitorii ani, astfel ca se poate gandi daca o dobanda fixa pe x ani si siguranta unor rate lunare de un anumit nivel, il poate ajuta mai mult fata de o dobanda variabila, care fluctueaza la fiecare 6 luni, de exemplu.

De asemenea, o optiune avantajoasa din punct de vedere al costurilor se poate dovedi alegerea unei solutii de refinantare a creditelor existente, consolidand toate datoriile intr-un singur credit care ii pot oferi posibilitatea scaderii ratei lunare”, spune Catalin Munteanu, director Raiffeisen Bank. 

„Romania trece printr-o perioada de inflatie ridicata comparativ cu anii anteriori si de volatilitate ridicata a unor preturi din cosul de consum. Prin urmare, in contractarea unui credit, trebuie sa avem in vedere stabilirea unui echilibru intre valoarea noii rate, care va reprezenta o cheltuiala lunara suplimentara, valoarea lunara a veniturilor si valoarea cheltuielilor lunare existente sau prognozate. 

Valoarea ratei lunare ar trebui sa poata sa fie sustenabila chiar si in perioade mai dificile, in care cheltuielile ar suporta majorari sau poate veniturile ar scadea. O rata lunara mai mare poate crea dezechilibre in bugetul personal, si, prin urmare, in acest context, este de dorit ca orice alegere noua sa fie facuta in perimetrul unor limite de comfort financiar personal” este sfatul primit din partea reprezentantilor UniCredit Bank.

O asigurare de viata si de somaj este binevenita

„Noi recomandam clientilor care aplica pentru un credit de achizitie locuinta sa ia in considerare in primul rand oferta de dobanda fixa pe o perioada cat mai mare, de 5/10 ani, astfel incat sa aiba o predictibilitate cat mai indelungata posibil, asupra impactului ratei lunare in venitul sau. In plus, pentru situatiile neprevazute, cum ar fi problemele de sanatate, somaj, recomandam, de fiecare data, asigurarea de viata si de somaj, atasata creditului.

Suplimentar, mai ales ales in cazul dobanzilor variabile, ii sfatuim pe clientii nostri sa ia in calcul un grad de indatorare mediu, intrucat durata de rambursare a acestor credite este destul de mare (20-30 ani). 

Este un interval de timp suficient de mare in care dobanzile variabile pot suferi majorari, venitul lunar al clientilor se poate modifica, se pot majorara cheltuielile lunare de intretinere si, de asemenea, pot surveni situatii neprevazute (probleme de sanatate, somaj, etc). Iar toate acestea se pot traduce intr-un venit net disponibil lunar diminuat”, este sfatul primit din partea expertilor BCR, care subliniaza si importanta economisirii pentru a te obisnui cu ratele unui viitor credit. 

“Recomandam clientilor sa economiseasca lunar, cu 6-12 luni inainte, contravaloarea ratei creditului pentru a vedea in ce masura pot sustine rata din bugetului lunar al familiei si, apoi, sa se uite spre asigurarea de viata, astfel incat sa poata beneficia de un sprijin suplimentar in cazul aparitiei unor probleme”, mai spun reprezentantii BCR.

Reprezentantii BRD insista pe distinctia dobanzi fixe-dobanzi variabile. „Cea mai importanta recomandare pentru clientii nostri este aceea de a alege cu grija intre ofertele din piata si de a nu se uita doar la nivelul ratei lunare, ci si la tipul dobanzii, variabila sau fixa. Un credit cu dobanda variabila care poate parea astazi foarte atractiv din punct de vedere al ratei lunare de plata, peste un an s-ar putea sa devina destul de greu de platit daca rata lunara creste cu 30% ca urmare a cresterii valorii IRCC.

De asemenea, in cazul creditelor cu dobanda fixa, este important sa facem distinctie intre tipurile de dobanda din piata (sunt banci care ofera dobanda fixa pe o perioada mai scurta de timp si banci care ofera o dobanda fixa pe o perioada mai lunga). Clientii ar trebui sa aleaga perioada de dobanda fixa si in functie de perioada estimata de rambursare credit (daca un client estimeaza ca va rambursa creditul in 8 ani, atunci o dobanda fixa 8 ani poate fi potrivita pentru acesta)”.

Vom trece in 2022 de la cryptomanie la cryptodepresie?

 


Moda investitiei in criptomonede a devenit tot mai raspandita anul trecut, pe fondul revenirii marilor economii ale lumii la o turatie apropiata de cea normala, mentinerii dobanzilor reduse si cresterii apetitului de risc din partea investitorilor. Dar lucrurile se pot schimba in 2022.


Bitcoinul, vedeta crypto, a intrat in atentia publicului dupa 2010, cand existau temeri ca iesirea din marea criza financiara cu ajutorul extinderii masei monetare ar duce la hiperinflatie si deci la pierderea valorii banilor traditionali. 

Iar Bitcoinul, cu un numar fix de unitati monetare care puteau fi minate, parea o protectie nimerita in calea devalorizarii banilor. La fel ca si aurul, care a cunoscut la randul sau o ascensiune viguroasa in aceasi perioada. 

Bitcoinul a intrat intr-un con de umbra pana in 2017 cand a cunoscut, brusc, o ascensiune fulgeratoare de la 1.000 dolari la inceputul anului la 19.000 dolari in decembrie, fara sa se intample nimic care sa confirme temerile initiale legate de inflatie. 

Urmeaza apoi o corectie pana la 3.500 dolari in 2019 iar criptomoneda atinge iar maximul de 19.000 la finalul lui 2020. De acolo incepe un nou raliu care duce cotatiile la peste 65.000 dolari in noiembrie 2021 iar in prezent suntem intr-o corectie prelungita si cotatii care se apropie de 40.000 dolari. 

Aglomeratie tot mai mare pe strada crypto

De la explozia Bitcoin din 2017, piata crypto a devenit foarte animata, Bitcoinul (capitalizare 800 miliarde dolari) fiind secondat de o multime de alte monede virtuale - Ethereum (400 miliarde), Binance Coin, Tether (80 miliarde), Cardano, Solana, Ripple, Dogecoin, Shiba Inu, etc. 

Faptul ca monede aparute ca o gluma, precum Dogecoin sau Shiba Inu (monede cu niste caini inscriptionati), au ajuns sa valoreze 22, respectiv 15 miliarde dolari, arata ca gluma a inceput sa se ingroase si apetitul speculatorilor a devenit greu de temperat.

Asta chiar si in contextul aparitiei unor inselatorii precum Squid (o criptomoneda lansata pentru achizitii intr-un viitor joc video care sa copieze celebrul Jocul Calamarului de pe Netflix, dar care s-a dovedit o promisiune neonorata de fondatorii care au fugit cu banii stransi de la primii cumparatori ai tokenului) sau Holoride (aici cumparatorii  au cumparat actiuni de la...boti care au marcat repede profitul, iar cotatiile s-au prabusit).

Politica monetara si criza energetica pot schimba regulile jocului

In vreme ce optimistii crypto vad in anuntata aparitie a Metaversului o piata asigurata pentru cryptomonede, posibilitatea cresterii dobanzilor in lupta bancilor centrale cu inflatia si reglementarea domeniului contrabalanseaza acest efect.

Entuziasmul fata de criptomonde a fost alimentat de dobanzile mentinute jos, astfel incat investitorii s-au orientat dinspre pietele monetare spre cele de actiuni sau, pentru cei dispusi sa riste foarte mult, spre pietele crypto. 

Lucrurile se pot schimba insa odata cu inasprirea politicii monetare in SUA, economia americana dand tonul in buna parte din economia globala (sunt asteptate cel putin 3 runde de majorari ale dobanzii Fed in SUA in 2022)

O analiza UBS pentru clien?ii b?ncii, citata de Markets Insider, arata ca cresterea dobanzilor de referinta de catre Rezerva Federala va reduce atractia exercitata de bitcoin, deoarece vor scadea presiunile inflationiste asupra dolarului care i-au facut pe mul?i sa cread? ca bitcoin si celelalte criptomonede ar putea fi o alternativa pentru economii si investitii.

In plus, cresterea preturilor la energie a redus considerabil profitabilitatea minarii de bitcoin, iar taierea recenta a internetului din Kazahstan, tara unde se afla aproximativ 12% din puterea de calcul folosita pentru minarea bitcoin, a expus vulnerabilitatile cu care se confrunta aceasta tehnologie.

Creditele in valuta-cum ne afecteaza schimbarea indicilor de referinta?

 

Dupa modelul IRCC care a inlocuit Robor in Romania, creditele in franci elvetieni, dolari, lire sterline si yeni au schimbat referinta Libor din acest an.

Povestea inlocuirii indicilor de referinta incepe din 2013 cand membrii G20 au cerut Consiliului de Stabilitate Financiara (FSB) sa efectueze o analiza a principalilor indici de referinta privind rata dobanzii si sa elaboreze planuri pentru a se asigura ca acesti indici de referinta sunt solizi, de incredere si sunt utilizati corespunzator de participantii de pe piata, pe fondul unor suspiciuni de manipulare a pietelor interbancare. 

In iulie 2014, FSB si-a publicat recomandarile, care stabilesc in esenta doua obiective principale: reformarea IBOR-urilor (ratele creditelor interbancare, dintre care LIBOR este unul dintre cele mai utilizate) pentru a consolida metodologiile existente si pentru a le fundamenta mai bine pe tranzactiile efective si dezvoltarea unor rate de referinta alternative care indeplinesc cerinta privind ratele de referinta robuste.

Regulamentul UE 2016/1011(BMR) privind indicii utilizati ca indici de referinta a facut ca Ununea Europeana sa devina prima care a impus un regim de reglementare cu privire la indicii de referinta financiari. La data de 22 ianuarie 2021, Comisia Europeana si Consiliul Uniunii Europene au emis modificari ale Regulamentului 2016/1011 privind indicii de referinta, intrate in vigoare la data de 13 februarie 2021. Regulamentul BMR modificat imputerniceste Comisia Europeana sa desemneze inlocuitori ai indicilor de referinta 

De ce a fost necesara inlocuirea Libor?
Principalul repros impotriva Libor a fost construirea acestuia pe baza unor cotatii indicative, oferite de un numar limitat de banci, fapt ce ar fi permis manipularea pietelor in anumite circumstante. 

De altfel, Comisia Europeana a sanctionat in 2013 un numar de 8 banci internationale importante cu amenzi în valoare totala de 1,7 miliarde euro, pentru ca au participat la activitati de tip cartel prin care au manipulat indicii de dobanda pe piata interbancara. 

Patru dintre aceste banci au fost sanctionate pentru participare la un cartel privind derivativele financiare pe dobanzile la euro, iar sase au participat la unul sau mai multe carteluri bilaterale legate de dobanzile la yen.

S-a ajuns astfel la concluzia ca estimarile furnizate de un numar mic de banci nu mai sunt adecvate si este nevoie de noi rate ale dobanzilor de referinta care sa fie bazate pe tranzactii efective din partea unui numar mult mai mare de participanti in piata. 

EURIBOR ramane pe loc, Libor CHF este inlocuit de SARON 

Modificarile vizand indicii de referinta se refera la imprumuturile in franci elvetieni, yeni, dolari si lire sterline, iar in Romania, creditele mai vechi cu indici de referinta vizati erau in marea lor majoritate in euro si franci elvetieni.

Pentru cele in euro, indicele Euribor luat ca referinta ramane pe loc, indicele nu isi schimba numele si apar doar mici modificari pe partea metodologiei de calcul, fara impact asupra creditelor. 

Libor pentru francul elvetian va fi inlocuit insa de un indice nou, SARON (Swiss Average Rate Over Night).

SARON este rezultatul tranzactiilor din piata repo elvetiana, unde participa aproximativ 160 de banci si companii de asigurari si prin care Banca Nationala Elvetiana (BNS) furnizeaza lichiditati economiei. 

Bancile primesc fonduri de la BNS prin depunerea de titluri ca garantie, angajandu-se sa rascumpere acele titluri la o data ulterioara si sa plateasca dobanda. Tranzactiile efectiv incheiate si cotatiile sunt incluse in calculul SARON, aproximativ 110 rate ale dobanzii pe zi. 

Cum se desfasurau ostilitatile in cazul LIBOR CHF? Un grup de 11 pana la 16 banci erau implicate intr-un panel pentru stabilirea LIBOR, oferind raspunsul la intrebarea la ce rata a dobanzii ar putea imprumuta fonduri daca cer o oferta interbancara intr-o anumita sectiune a pietei. Era vorba deci mai mult despre cotatii indicative decat despre tranzactii efective. 

Cum arata ratele de inlocuire si ajustarile de marja 

Indicele LIBOR CHF devine SARON incepand cu 1 ianuarie 2022. Inlocuirea este facuta automat pentru clientii cu imprumuturi in CHF si nu este necesar act aditional la contractul de credit.
 
Indicii LIBOR CHF la 3 si 6 luni se inlocuiesc cu rata combinata SARON la 3 luni. Ajustarile de marja sunt de minus plus 0,0031% in primul caz si de plus 0,0741% in cel de al doilea.  

Dupa cum se vede, diferenta dintre cei doi indici de referinta nu este semnificativa in acest moment (modificarile de marja se fac pentru a se conserva valoarea ratelor) iar debitorii nu au de ce sa aiba emotii sau se piarda in calcule si simulari. Pe termen lung, SARON va oferi un plus de stabilitate si predictibilitate si acesta e motivul care a impus inlocuirea LIBOR.

Titlurile de stat pentru populatie au luat pauza in ianuarie

 


Prima luna a anului 2022 a fost una de pauza atat pentru titlurile vandute in cadrul programului Tezaur, cat si pentru cele din cadrul programului Fidelis, in ciuda faptului ca inflatia anualizata a urcat fata de noiembrie, iar nevoia statului de finantare a crescut. 

In decembrie, la ultimele emisiuni Tezaur, comunicatorii din Ministerul Finantelor scoteau in evidenta faptul ca este vorba de emisiuni vandute la cele mai mari dobanzi din 2021 (4,25% la un an, 4,75% la 3 ani si 5,10% la 5 ani). 

Asta in conditiile in care inflatia comunicata in ultima luna a anului, avea o valoare anualizata de 7,8% (pentru intervalul noiembrie 2020-noiembrie 2021). 

Intre timp, insa, inflatia a urcat la 8,2% si inchide anul 2021 la aceasta valoare, ceea ce face ca multi deponenti sa sufere pierderi in termeni reali, atat in ceea ce priveste dobanzile bancare la termen, cat si raportat la titlurile de stat deja achizitionate. 

Odata cu schimbarea componentei politice a conducerii ministerului la finalul anului trecut, unii se asteptau ca filosofia de remunerare a titlurilor de stat pentru populatie sa se schimbe si sa aduca randamente apropiate de inflatia raportata in decembrie.
Numai ca asteptarile nu s-au materializat, ba mai mult decat atat, in ianuarie nu au venit oferte nici in cadrul Programului Tezaur (titlurile de stat vandute prin Trezorerii si Posta) si nici in cadrul Programului Fidelis (titlurile listate la bursa).

Ultima emisiune Fidelis, inchisa in decembrie 2021, avea dobanzi de 4% la un an si 4,6% la 3 ani, continuand trendul ascendent pe care se inscrisese curba randamentelor in ultimele luni. 

Aspiratorul banilor din banci functioneaza la turatie maxima

Ministerul Finantelor a planificat pentru ianuarie 2022 imprumuturi de la bancile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont si 4,1 miliarde de lei prin zece emisiuni de obligatiuni de stat. 

La acestea se poate adauga suma de 615 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Suma totala, de 5 miliarde de lei, este cu 1,59 miliarde lei peste cea de 3,42 miliarde lei programata in luna decembrie 2021, si va fi destinata refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetului de stat. 

Pe 27 ianuarie, de pilda, Finantele au atras 909 milioane de lei de la banci, prin doua emisiuni de obligatiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduala la 90 de luni, respectiv 29 de luni, potrivit BNR.  

Ce se va intampla in februarie?

Randamentul mediu la emisiunea cu scadenta in iulie 2029 a fost de 5,19% pe an, iar la cea cu scadenta in iunie 2024 de 4,66% pe an.

Dupa cum se vede, randamentul oferit bancilor la 29 luni este superior celui la care avea acces populatia in decembrie 2021, la scadenta de 36 luni, prin emisiunea Fidelis. 

In ciuda faptului ca foamea statului de bani este in crestere,  populatia a fost exclusa din procesul atragerii de fonduri, ceea ce este mai greu de inteles. 

Sa vedem daca in februarie lucrurile se vor schimba si, mai ales, la ce randamente va avea acces populatia, daca emisiunile sunt reluate. 

Apocalipsa facturilor la gaze loveste romanii care stau la case

 


Guvernul incearca, pe ultima suta de metri, sa corecteze planul gandit initial pentru compensarea si plafonarea facturilor la utilitati. Daca in cazul energiei electrice, lucrurile stau bine, romanii care stau la case si care se incalzesc cu gaz vor fi victimele unor cresteri uriase ale facturilor.

Autoritatile au adoptat recent o noua ordonanta de urgenta prin care incearca sa extinda numarul  consumatorilor casnici de energie electrica si gaze naturale care vor beneficia de compensarea facturilor, precum si sa diminueze valoarea plafoanelor de pret, pentru a face putin mai suportabila, cel putin pentru unii, povara facturilor in lunile de iarna, cand se consuma mai mult, in conditiile in care preturile raman la valori record si in prezent.

Care sunt noile plafoane de pret si praguri de compensare

Astfel, pentru populatie, plafonul de pret final scade din februarie de la 1 leu la 0,8 lei/kWh la energie electrica (din care cel mult 0,336 lei/kWh pretul energiei-marfa) si de la 0,37 la 0,31 lei/kWh la gaze (din care maximum 0,200 lei/kWh pretul gazului).

Suplimentar, compensarea care se adauga plafonarii, pentru cei care se incadreaza in plafoanele de consum stabilite, poate atinge maxim 0,12 lei/kwh in cazul energiei electrice, respectiv 0,09 lei/kwh in cazul gazelor naturale. Astfel, pretul final platit de consumatori nu va putea depasi 0,68 lei/kWh pentru energia electrica, respectiv 0,22 lei/kWh pentru gazele naturale.
Limita de consum care da dreptul la compensare in cazul consumatorilor casnici, pentru intreaga perioada de aplicare a legislatiei (1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022), creste de la 1 februarie de la 1.500 kWh la 1.900 kWh (500 kWh in februarie si martie, fata de 300 kWh in lunile anterioare) la electricitate si de la 1.000 la 1.200 metri cubi la gaze (300 mc pe luna pentru februarie si martie de la 200 mc pe luna in noiembrie, decembrie si ianuarie). De mentionat aici ca transformarea mc de gaze in kWh se realizeaza prin inmultirea cantitatii de gaz cu 10,7.

Din pacate, asa cum arata expertii, nici noile plafoane de consum nu ii vor ajuta sa beneficieze de compensatie pe multi dintre romanii care stau la case si care se incalzesc cu gaz. 

Asociatia Energia Inteligenta a calculat ca, pentru a beneficia de compensare majoritatea celor care se incalzesc cu gaz, plafonul de consum ar trebui ridicat la 400 mc pe luna. De altfel, si ministrul Energiei a recunoscut public ca schema actuala lasa descoperiti 25-30% dintre romani.

Vor fi probleme si la regularizarea consumului

Schema de compensare a facturilor a fost, de la bun inceput, gandita gresit. Desi public s-a avansat un plafon de consum pentru intreaga perioada, ordonanta de urgenta a defalcat consumul pe fiecare luna in parte. 

Astfel incat exista riscul major ca oameni care se considera acoperiti de plafonul de consum intr-o anumita luna, sa se trezeasca, dupa ce se va face regularizarea acestuia in baza raportului primit de la distribuitori, ca au de plata sume uriase catre furnizori, pentru ca au depasit plafonul de consum.

Exista astfel un potential urias de conflict intre consumatori si distribuitori, nefiind exclus sa ploua cu reclamatii la ANRE pe aceasta tema sau ca unii consumatori sa doreasca sa isi caute dreptatea in instanta.

Cum ar trebui sa procedeze guvernantii

Cel mai logic ar fi sa fie urmate sfaturile expertilor si, la dezbaterea din Parlament a ordonantei de urgenta, sa se majoreze plafonul de consum pana la minim 400 mc lunar in cazul gazelor naturale. In felul acesta, un numar semnificativ de consumatori s-ar incadra pentru a primi compensatia de la stat.

In paralel, ar trebui eliminata distributia lunara a consumului, calculul regularizarii urmand sa se faca pentru intreaga perioada noiembrie 2021-martie 2022. Asta pentru ca sunt multi consumatori care nu au indeplinit conditiile de plafonare, respectiv de compensare in primele 3-4 luni ale schemei de sprijin, in principal datorita faptului ca beneficiau inca de preturile avantajoase din contractele semnate anul trecut sau de cele reglementate de stat, pentru cei care nu au trecut in piata concurentiala.

Asa cum este acum, cineva care s-a putut incadra in plafonul lunar de consum (aici vorbim de cei care locuiesc la bloc, cei de la casa fiind aproape exclus sa se fi incadrat in plafonul de 200 mc lunar) va beneficia de compensarea unei cantitati de 1.320 mc gaze naturale, in vreme ce aceia care consuma mai mult, dar nu au avut nevoie 3 sau 4 luni de compensare vor fi privati de compensarea unei cantitati mult mai mici, de 400-800 mc pentru intregul sezon de iarna.

Si, tot in spiritul echitatii si egalitatii de tratament al consumatorilor, se mai poate face ceva. Statul sa compenseze plafonul de consum stabilit pentru toti consumatorii, indiferent de nivelul consumului. Iar cei care consuma peste acest plafon sa plateasca integral pretul pentru cantitatea care depaseste plafonul de consum.

In caz contrar, cei care locuiesc la case trebuie sa se astepte la facturi la gaze care, in multe cazuri, vor ajunge sa fie de 2,5-3 ori mai mari decat cele de anul trecut. 

Performantele fondurilor de pensii n-au tinut pasul cu inflatia-record din 2021

 


Raportat la inflatia anului trecut, care s-a situat la un nivel nemaiintalnit in ultimii 16 ani, niciunul dintre fondurile de pensii din Pilonul II nu a mai reusit sa aduca participantilor randamente real pozitive, asa cum o facusera in multi dintre anii precedenti. Intr-un an cu o crestere spectaculoasa a pietei bursiere, asteptarile viitorilor pensionari ar fi fost, totusi, mai mari.
Anul 2021 a adus o crestere a preturilor de 8,2%, iar performanta medie din sectorul fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 5,88%. Intre extreme, cel mai performant fond a fost NN Pensii, cu o crestere de 7,2%, in vreme ce, la polul opus, BRD Pensii a bifat o apreciere de numai 3,2%. 

In ce au investit fondurile de pensii

Structura plasamentelor fondurilor de pensii arata ca banii sunt directionati de fondurile de pensii obligatorii (pilonul II), in medie, in proportie de 60% in titluri de stat, 25% reprezinta plasamentele in actiuni, 6,6% obliga?iuni corporative, 3,3% fonduri mutuale, 2,2% obligatiuni supranationale, 1,9% conturi bancare, 0,2% obligatiuni municipale. 

Cum principalul indice de la BVB, indicele BET, a avut o crestere de 33% in 2021, daca banii fondurilor ar fi fost plasati in actiunile din componenta indicelui, reflectand si ponderea acestora in indice, ar fi depasit performantele acestuia, intrucat s-ar contabiliza la randament si dividendele. 
Chiar si fara dividende, o pondere a actiunilor de 25% ar fi trebuit sa aduca fondurilor de pensii o crestere egala cu inflatia (8,2%) daca facem abstractie de comisioane, ceea ce denota ca au fost alte active care au generat pierderi si/sau ca plasamentele fondurilor in actiuni au fost mai putin inspirate decat daca ar fi mers pe structura indicelui BET. 

De pilda, titlurile de stat care s-au listat la bursa in anul 2020 la dobanzi mai mici, sunt cotate acum sub valoarea nominala si genereaza o pierdere contabila investitorilor institutionali pana cand ajung la scadenta. Iar cum ponderea titlurilor de stat este foarte mare in totalul portofoliului fondurilor (60%), acest lucru a afectat randamentele obtinute.

Exista o reteta ideala pentru performanta?

Diversificarea portofoliului investitional reprezinta un principiu de baza care trebuie urmat de investitori, fie ei individuali sau institutionali, asa cum sunt si fondurile de pensii.

Cei interesati si care dispun si de rezerve suficiente in bugetul personal, ar putea incerca sa investeasca si pe cont propriu.

Pentru a copia indicele BET si a avea astfel o performanta similara pietei exista posibilitatea construirii unui portofoliu din companiile ce intra in BET (19 emitenti) respectand ponderile fiecareia sau, pentru ca e destul de complicat si costisitor sa replici indicele intr-un portofoliu individual, sa se cumpere actiuni la un fond care copiaza structura indicelui BET (cum este, de exemplu, ETF BET Patria-Tradevile-tineti cont si de comisonul de tranzactionare de 0,25% perceput de Tradeville).

Pentru a plasa bani in titluri de stat e chiar mai simplu decat in cazul actiunilor - se cumpara fie in cadrul programului Tezaur, titluri vandute prin Trezorerii si Posta, fie in cadrul programului Fidelis, titluri ce urmeaza sa fie listate la BVB, fie direct de la bursa, prin intermediul brokerului, titluri de stat deja listate (aici apare un comision suplimentar de 0,1%). 

Similar, in cazul obligatiuniunilor corporative, acestea se pot cumpara prin intermediul brokerului dintre emisiunile deja listate la BVB, piata obligatiunilor fiind destul de dinamica in 2021.
Iar in cazul fondurilor mutuale, subscrierea se poate face direct, fara a mai fi nevoie de broker. 

Cum putea arata randamentul ideal al anului 2021

ETF-ul mentionat anterior a inregistrat o crestere frumoasa anul trecut de la 13 lei la 18 lei, ceea ce reprezinta o apreciere de 38% (a contat si includerea dividendelor la randament). Daca pastram proportia de 25% a actiunilor detinuta, in medie, in portofoliu de fondurile de pensii, am fi contabilizat un plus de 9,5%. 

Daca titlurile de stat ar fi avut o dobanda de numai 3%, la nivelul portofoliului diversificat, cu 60% pondere a titlurilor de stat, cresterea corespunzatoare ar fi fost de 1,8%.

Sa presupunem ca obtineam o dobanda de 5% pentru obligatiunile corporative (desi se gasesc si la 9%-vezi companiile din grupul Agroland de pilda). La nivelul portofoliului cresterea data era de 0,3%, la o pondere de 6,6% in cazul acestui tip de obligatiuni, precum la fondurile de pensii. 

Fara a lua in calcul si castigul din fonduri mutuale (care au avut si ele un an bun, in special cele diversificate si cele de actiuni) si depozite (aici, mare atentie, pentru ca sunt diferente foarte mari intre banci), care ar mai fi adaugat putin la total (ponderea lor in totalul portofoliului fiind insa redusa) si tragand linie doar pentru cele trei plasamente analizate, rezultatul este incurajator-apreciere de 11,6%.

Simtitor peste inflatie, asa ca, daca va raman bani disponibili in bugetul familiei, poate ca nu ar strica sa ii puneti sa produca pe viitor.

Important de mentionat este insa faptul ca aceste rezultate au fost posibile gratie unui an de exceptie al bursei si actiunilor. Intr-un an mai putin favorabil, provocarea obtinerii unor randamente similare ar fi fost mult mai mare. 

Si, asa cum stim cu totii, rezultatele obtinute in trecut nu reprezinta garantia ca vor putea fi replicate si pe viitor. Cu atat mai mult in perioade atat de complicate din punct de vedere al conjuncturii internationale.