Romanii isi utilizeaza cardul mai des cand pleaca in strainatate

Aproximativ 20% din totalul tranzactiilor realizate cu cardul la POS in primele trei luni ale anului au fost efectuate de romani la comercianti in afara tarii. 

Romanii au platit la POS-uri in fara tarii cumparaturi de 1,2 miliarde lei in primul trimetsru al anului. In tara, platile cu cardul la comercianti au cumulat doar 4,3 miliarde lei, conform datelor BNR. 

In ceea ce priveste retragerea de numerar, in tara romanii au scos de la bancomate peste 26 miliarde lei in doar 3 luni in timp ce in strainatate retragerile de numerar de la ATM-uri, aferente cardurilor emise in Romania, au fost de sub 0,5 miliarde lei. 
Aceasta situatie poate fi explicata prin incercarea romanilor de a ocoli comisioanele piperate de retragere numerar  in strainatate. 

In tara insa, chiar daca plata la comercianti nu presupune comisioane, nici retragerile nu sunt taxate cu sume exorbitante. 

De asemenea, cardurile sunt din ce in ce mai utilizate si pentru platile online pe site-uri straine, tranzactii care echivaleaza cu tranzactii in afara granitelor. 

Pe de alta parte, strainii care vin in Romania prefera sa retraga bani de la ATM. Valoarea retragerilor din primul trimestru de pe carduri emise in afara granitelor a fost de 0,75 miliarde lei in timp ce platile la POS au cumulat doar 0,3 miliarde lei. 

Cardurile continua sa fie utilizeze cel mai mult la ATM

Valoarea sumelor retrase de la ATM este in continuare mult peste nivelul platilor realizate cu cardul direct la comercianti. Situatia poate fi pusa doar partial pe seama preferintei pentru numerar a consumatorilor in conditiile in care, pentru unele operatiuni uzuale, precum plata ratelor, este clientii nu au decat varianta numerarului. 

In primul trimestru al anului, romanii au retras de la ATM aproape 26,5 miliarde lei, suma in crestere cu 2,5 miliarde lei comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. 

De asemenea, in primele trei luni ale lui 2013, valoarea platilor la POS a ajuns la 4,3 miliarde lei, cu 0,45 miliarde lei peste nivelul din trimestrul I al anului trecut. 

Numarul mare de POS-uri a impulsionat plata cu cardul 

In prezent, numarul POS-urilor la comerciantii din tara este de peste 124.000 de unitati. Numarul acestora a inregistrat o scadere usoara in primele 3 luni ale anului, de aproximativ 1.500 de unitati. 

Aceasta scadere ar putea fi motivata si de disparitia anumitor comercianti care permiteau plata prin POS. 

In primul trimestru al anului, un POS a fost utilizat de romani in medie pentru tranzactii in valoare de  34.000 lei, in timp ce de la un ATM s-au retras in medie 2,4 milioane lei. 

Bancile nu ofera solutii alternative pentru plata ratelor la credit 

Valoarea mare a sumelor restrase de la ATM poate fi pusa si pe seama lipsei optiunii de plata cu cardul pentru cele mai uzuale situatii, precum plata ratelor la credite. 

Desi bancile au introdus o serie de facilitati pentru cei care doresc sa isi plateasca facturile mai rapid, prin debit direct sau online banking, inca nu exista facilitati similare pentru plata ratelor lunare la credite. 
Cele mai dificile situatii sunt  cele in care banca la care se incaseaza salariul este diferita de banca la care trebuie platita rata. 
Daca rata este in lei, se poate face o plata interbancara sau se poate seta chiar un ordin de plata programat. Daca insa rata este in euro, clientul este nevoit sa scoata bani de la bancomat, sa ii schimbe in euro si sa mearga la casieria bancii creditoare pentru a-si plati rata. 

Un transfer bancar in euro ar costa cel putin 10-15 euro si nu reprezinta o optiune avantajoasa. Mai mult, majoritatea bancilor nu au POS-uri la casierii astfel incat plata sa se faca cu orice card bancar, iar schimbul valutar sa fie automat. 

Conform unui sondaj realizat la inceputul anului de Conso.ro, peste 28% dintre detinatorii de carduri retrag bani de la bancomat pentru plata ratelor, un procent mai mare decat in cazul retragerii pentru plata facturilor sau a cumparaturilor in supermarket.

Depozitele sub 100.000 euro nu vor mai putea fi atinse pentru salvarea bancilor cu probleme

Deponentii si platitorii de taxe ar trebui sa fie ultima varianta la care sa se apeleze pentru salvarea bancilor, este opinia unui comitet al Parlamentului European. Europarlamentarii au votat pentru a interzice a utilizarea depozitelor sub 100.000 euro in situatii de criza. 

Setul de reguli a fost propus de Comsia Europeana si priveste salvarea bancilor cu probleme. Acesta a  ajuns in Comitetul de Afaceri Economice si Monetare al Parlamentului European unde a primit o serie de ajustari importante. 

Astfel, deponentii ar trebui sa beneficieze de mai multa siguranta iar depozitele aflate sub pragul de garantare nu trebuie sa fie afectate in cazul in care banca are probleme. 

Regulile vin dupa ce in aprilie sistemul bancar din Cipru s-a ajuns in mijlocul atentiei publice, prin propunerea de taxare a deponentilor pentru salvarea celor mai mari 2 banci ale tarii.  

Mai multa protectie pentru deponenti

Conform proiectului de reglementare, o banca cu probleme trebuie sa recurga in primul rand la propriile active pentru a isi rezolva situatia de crisa. Cazul recent din Cipru a demonstrat in mod clar necesitatea pentru proceduri care sa ofere garantia ca intai actionari, apoi detinatori de titluri si abia in ultimul rand deponentii au de suferit. 
Pozitia Parlamentului sustine propunerea Comisiei privind ordinea creditorilor care sunt afectati dar insereaza si clauze care stipuleaza ca depozitele mai mici de 100.000 euro nu vor putea fi utilizate deloc, iar cele peste 100.000 euro nu pot fi atinse decat in ultima instanta. 

Textul adoptat de Parlament elimina posibilitatea sugerata de Comisia de a utiliza fonduri ale schemelor de garantare a depozitelor pentru a sustine masurile de redresare a bancilor. 

Schema ar urma sa intre in vigoare pana in ianuarie 2016 cel tarziu, termenul propus fiind cu 2 ani mai mic decat cel inaintat de Comisia Europeana.

Fondurile publice nu vor mai fi utilizate decat exceptional

Regulile ofera detalii asupra situatiilor in care banii publici pot fi utilizati la sustinerea unei banci. 

Fondurile de stat ar trebui sa fie o soluitie de ultima instanta, adoptata doar dupa ce tot capitalul institutiei de credit a fost folosit, iar interventia publica este necesara fie pentru a preveni “efecte adverse semnificative asupra stabilitatii financiare”, fie pentru a “proteja interesul public in cazul in care banca ar fiobtinut anterior infuzii de lichiditate extraordinare din partea bancii centrale”. 

“Banii cetatenilor nu pot fi utilizati decat in 3 modalitati: pentru a garanta pasive sau active, pentru a achizitiona o cota parte dintr-o banca sau pentru a institui proprietatea publica temporara”, precizeaza oficiali ai Parlamentului European. 

Fiecare stat membru va trebui sa infiinteze un fond de redresare, finantat de industria bancara. In termen de 10 ani de la intrarea in vigoare a reglementarilor, fiecare fond trebuie sa atinga pragul de 1,5% din valoarea depozitelor administrate de bancile participante. 

Proiectul legislativ asteapta si opinia Consiliului UE, dupa care urmeaza o runda de negocieri intre Parlamentul European si Consiliu.