Garantiile fondurilor de pensii conduc la plata unor pensii mici

Garantiile pe care fondurile de pensii private trebuie sa le asigure creste riscul ca participantii sa obtina in final o pensie mica. Banii ajung sa fie investiti nu in functie de interesele consumatorilor, ci dupa interesele administratorului, arata un studiu al Bancii Mondiale. 

In Romania, ca intr-o serie de alte tari din Europa Centrala si de Est, fondurile de pensii private ofera asa-numita garantie a randamentului minim. Conform legii, administratorul are obligatia sa investeasca banii, astfel incat sa genereze un randament cel putin egal cu minimul legal.

Daca timp de 2 ani, randamentul fondului este mai mic decat randamentul minim, atunci fondul se desfiinteaza, iar participantii vor fi mutati la un alt fond existent pe piata.

Aceasta garantie a fost conceputa pentru a oferi un plus de siguranta consumatorilor. Indiferent de fondul ales, ai garantia ca banii tai nu vor fi blocati intr-un fond ineficient.

Banca Mondiala: Banii nu sunt investiti cu scopul de a genera venituri mari la pensie

Un studiu publicat de economisti ai Bancii Mondiale (Riscul pensiilor si supravegherea bazata de riscuri in fondurile de pensii cu contributii definite) arata insa ca aceasta garantie nu este in avantajul consumatorilor. 

Acest lucru deriva din modul in care se determina randamentul minim. Conform normelor ASF, randamentul minim se calculeaza in Romania, pe baza performantelor inregistrate de toate fondurile de pensii active.

Prin urmare, randamentul minim se modifica in timp. Daca fondurile performeaza bine, randamentul minim creste. Iar daca piata merge prost si randamentul minim devine mai mic.

Aceste cerinte forteaza administratorii sa aloce banii in portofolii, care nu sunt optime. In loc sa caute sa investeasca banii astfel incat la momentul pensionarii, consumatorul sa acumuleze cat mai multi bani, administratorii isi concentreaza atentia pe performantele pe termen scurt.

In plus, randamentul minim duce la aparitia unui efect de turma, in sensul ca toate fondurile ajung sa aloce banii in mod similar, respectiv in portofolii ineficiente pe termen lung.

“Nu este iesit din comun sa gasesti salariati la nivelul administratorilor ale caror atributii sa fie estimarea, ghicirea sau spionarea portofoliilor competitorilor”, se mentioneaza in studiul Bancii Mondiale. 

Efectul vizibil al acestor decizii se reflecta in structura portofoliilor, care este foarte asemanatoare intre fonduri. Asa cum Conso.ro a semnalat anterior, pana si detinerile de actiuni sunt similare la fondurile din Romania.

Competitia pe termen scurt este excerbata de aceste garantii, motiv pentru care administratorii prefera instrumente sigure (titluri de stat, obligatiuni, depozite bancare). Valoarea acestora nu inregistreaza modificari semnificative in timp, astfel ca fondul nu risca sa scada brusc sub randamentul minim.

Garantia contributiilor duce la portofolii conservatoare

O alta garantie impusa in Romania este cea a contributiilor platite. Legea prevede ca un participant nu poate primi in momentul pensionarii o suma mai mica decat valoarea contributiilor platite (mai putin comisioanele retinute de administrator).

In cazul in care suma acumulata la fond scade sub nivelul contributiilor, administratorul trebuie sa compenseze pierderea din propriul capital. Conform legii, ei trebuie sa constituie provizioane tehnice, pentru a acoperi eventualele pierderi. 

In aceste conditii, deciziile investitionale vor cauta sa limiteze activarea garantiei si pierderile pe care le-ar putea suferi administratorii, arata studiul Bancii Mondiale. 
Astfel, obiectivul initial al fondului – acela de a investi banii in functie de interesele consumatorilor – nu mai este cel prioritar. Dimpotriva, politica investitionala este orientata spre investitii sigure, care limiteaza pierderile administratorilor.

Fondurile de pensii din Romania aloca peste 80% din active in investitii care genereaza venituri din dobanzi. Aceasta strategie este prezentata publicului larg ca una prudenta, care pune pe primul plan siguranta investirii banilor.

Autorii studiului realizat de Banca Mondiala prezinta insa lucrurile dintr-o alta perspectiva. Fondurile de pensii cu portofolii conservatoare risca sa genereze pensii mici in viitor. Administatorii aloca banii in portofolii ineficiente care nu vor putea asigura beneficii adecvate la momentul pensionarii.

Ce dobanzi incaseaza IMM-urile pentru depozitele in lei?

Daca in cazul persoanelor fizice rata dobanzii a scazut chiar si sub 2% la depozitele in lei, nici IMM-urile nu stau mai bine la capitolul castiguri provenite din economiile depuse la banca. In cazul firmelor, dobanzile  incep chiar de sub 1%, pentru scadenta de o luna. 

Ratele de dobanda au scazut in principal pe fondul reducerii semnificative a ratelor de referinta interbancare Robor, pana la niveluri de sub 2,9% pe toate scadentele. 

Printre bancile care au dat tonul reducerilor, pana sub nivelul de 2% in cazul ofertei adresate companiilor, se numara banci de talie mare precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Tiriac Bank, Volksbank si ING Bank.

In vreme ce in cazul persoanelor fizice, aceste dobanzi sub 2% sunt afisate momentan doar in cazul perioadelor scurte de timp, in cazul IMM-urilor acestea au invadat toate scadentele de pana la 1 an.

Spre exemplu, pentru un depozit de 10.000 lei, cele mai mici dobanzi sunt oferite de BRD (0,7%), BCR si UniCredit Tiriac Bank (0,8%), precum si de Raiffeisen Bank (0,85%), pentru economii depuse pe 1 luna.

Urmatoarele banci clasate in topul cu cele mai mici dobanzi pentru depozitele pe o luna sunt Volksbank si ING Bank (1,5%), Bancpost si CEC Bank (1,75%), BRD (1,8%), Millennium Bank (1,9%).

Si in cazul scadentei de 12 luni se intalnesc dobanzi mai mici de 2%, respectiv de 1,4% in cazul BCR, 1,7% in cazul BRD, 1,75% - Credit Europe Bank si 1,8% in cazul Volksbank si UniCredit Tiriac Bank.

Clientii mai pot insa beneficia si in prezent de dobanzi mai mari, de pana la 4-4,5%, in functie de scadenta aleasa. Cele mai mari niveluri sunt practicate insa de banci mici, precum TBI Bank, Libra Bank, Nextebank, ProCredit Bank sau Banca Feroviara.

Leasing auto: In ce moneda se poate plati valoarea reziduala?

Intrebare: Valoarea reziduala se poate plati in moneda leasingului?
De plida, daca leasingul este facut in EUR, stiu ca am mai platit in avans in EUR si TVA in LEI separat la rata, dar se poate plati si valoarea reziduala la fel?

Raspuns: Valoarea reziduala se plateste in lei, indiferent de moneda contractului, deoarece toate facturile de leasing sunt emise in moneda nationala, prin conversia ratei din moneda contractului in moneda nationala, la cursul agreat prin contract.

In cazul in care contractul prevede ca moneda euro, puteti face o depunere in euro, anuntand compania de acest lucru, insa in final achitarea facturii se va face tot in moneda nationala, printr-un schimb valutar. 

In acest sens, trebuie sa aveti in vedere ca suma in euro depusa sa fie acoperitoare si pentru eventualele comisioane/taxe de schimb valutar si/sau transfer.

Cum va fi gestionat nepotismul din ASF?

ASF a decis adoptarea unui cod de etica si integritate pentru a elimina conflictele de interese care pot sa apara ca urmare a relatiilor de rudenie dintre salariatii institutiei si angajatii din institutiile supravegheate.

“Pentru a evita favoritismele si unele situatii stanjenitoare pentru salariatii ASF si pentru membrii Consiliului, nu vor mai fi angajate in cadrul Autoritatii persoane care sunt sot/sotie, ruda sau afin de pana la gradul al II-lea cu persoane din cadrul ASF”, se arata intr-un comunicat al autoritatii.

Avand in vedere ca ASF are un personal supradimensionat, aceasta regula nu va avea vreun efect vizibil pe termen scurt, deoarece nu se intrevad angajari noi de personal in viitorul apropiat. 

In plus, codul de etica prevede ca salariatii si membrii Consiliului nu vor putea detine o functie in care unul dintre acestia are posibilitatea sa controleze (direct sau indirect), sa verifice, sa proceseze, sa aprobe sau sa analizeze in vreun fel documente (indiferent de suportul sau formatul in care aceastea se gasesc) care decurg din activitatea sotului/sotiei, altei rude sau a unui afin de gradul al II-lea inclusiv.