Posesorii de carduri pot retrage bani de la magazin

Posesorii de carduri care au nevoie de bani in numerar, dar nu au niciun bancomat prin preajma, vor putea sa solicite la magazin sume de pana la 200 de lei, reiese dintr-un proiect de Lege adoptat de Camera Deputatilor. Actul normativ urmeaza sa fie promulgat de presedinte si este prevazut sa intre in vigoare incepand cu data de 20 mai. 

Astfel, comerciantii care vand cu amanuntul si accepta plata cu cardul bancar, vor putea acorda unui client, la cerere, bani cash, pe care ii vor recupera de pe cardul solicitantului. 

Sunt vizati clientii din orasele mici sau de la sate care nu au la dispozitie o retea suficienta de ATM-uri si care au nevoie de bani lichizi pentru alte magazine unde nu poate plati cu cardul. 

Suma acordata clientului va fi scrisa distinct pe bonul fiscal, pentru inspectorii Fiscului.

Pentru a intra in sistem, un magazin trebuie sa aiba incheiat un contract cu emitentii cardurilor, cu clauza privind acceptarea serviciului de acordare de avansuri de numerar. Din acel moment, comerciantul este obligat sa acorde avansuri, pe toata perioada de valabilitate a contractului. Refuzul de a acorda bani in numerar clientilor va atrage magazinului o amenda cuprinsa intre 20.000 de lei si 50.000 de lei.

Comisionul clientului, maxim 1% din suma primita
In plus, comerciantul trebuie sa afiseze la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum si informatii privind costurile pe care acesta le presupune. Tranzactiile privind avansul in numerar vor fi asimilate retragerilor de la bancomat, iar comisioanele aferente tranzactiilor vor fi stabilite conform contractelor in vigoare intre parti. Comisionul perceput titularului de card nu poate depasi, insa, 1% din valoarea sumei acordate. 

In cazul in care numerarul aflat la dispozitia comerciantilor nu acopera suma solicitata de catre utilizatorul de card, clientului i se va oferi suma disponibila pentru astfel de operatiuni, astfel incat comerciantului sa ii ramana la dispozitie numerar si pentru alte operatiuni, cum ar fi restul la plata.

Institutiile publice sunt obligate sa accepte plata cu cardul

Pe de alta parte, actul normativ prevede reducerea plafonului privind cifra de afaceri de la care comerciantii sunt obligati sa accepte plata cu cardul. Astfel, daca pana acum obligatia de a accepta ca mijloc de plata cardurile era impusa comerciantilor cu amanuntul cu o cifra anuala de afaceri de peste 100.000 de euro (echivalent lei), acum acest plafon al cifrei de afaceri a fost redus la 10.000 de euro.

Totodata, legea obliga si institutiile publice sa accepte plata cu cardul. "Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice, inclusiv cele care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata sunt obligati sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit", se mentioneaza in proiect.

FMI: Dobanzile reale au devenit negative in Romania

Fondul Monetar International (FMI) il contrazice pe guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei in privinta dobanzilor. In timp ce Mugur Isarescu sustine ca in Romania nu exista dobanzi negative, instituatia financiara internationala atrage atentia bancii centrale sa ia masuri pentru a reduce diferenta dintre dobanda cheie si dobanzile din piata. 

In recomandarea sa, FMI sustine ca BNR ar trebuisa mentina actualul nivel al dobanzii de politica monetara, de 1,75% pe an, si sa inceapa sa reduca diferenta dintre dobanda cheie si dobanzile din piata, prin absorbtii de lichiditate si ingustarea coridorului de dobanzi.

Raportul FMI, realizat in cadrul consultarilor cu Romania pe baza Articolului IV, mentioneaza ca pe piata monetara persista o diferenta intre dobanda cheie si ratele interbancare care ar putea sa submineze eficacitatea cadrului de politica monetara. ”Dobanzile reale, ajustandu-se in linie cu inflatia, au devenit negative”, explica expertii FMI.

Fondul recomanda BNR sa dea un semnal de intarire a politicii monetare

Ca argumente pentru mentinerea dobanzii cheie, FMI mentioneaza inflatia negativa, un nivel redus al inflatiei importate, dar si incertitudinile cu privire la expectatiile inflationiste. Astfel, institutia internationala sustine ca actuala dobanda poate fi pastrata neschimbata pana cand proiectia privind inflatia se indreapta mai clar catre un nivel deasupra tintei. ”Oricum, BNR ar trebui sa dea un semnal de intarire si sa inceapa sa reduca diferenta dintre dobanda de politica monetara ai dobanzile din piata, prin absorbtii de lichiditate si ingustarea coridorului de dobanzi. Aceste masuri vor duce la intarirea cadrului de politica monetara. Avand in vedere impulsul fiscal puternic pro-ciclic, ar putea fi necesar ca politica monetara sa sprijine reducerea efectelor nedorite in gestionarea cererii interne”, subliniaza expertii FMI.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a negat, in repetata randuri, ca in Romania ar exista dobanzi negative, desi a admis ca bancile practica, in anumite cazuri, comisioane ridicate, care erodeaza castigul deponentilor. Pe de alta parte, guvernatorul a anuntat recent ca la nivelul bancii centrale se analizeaza reducerea coridorului de dobanzi, dintre facilitatea de depozit (dobanda la care bancile isi plaseaza banii la BNR) si dobanda de politica monetara, pe de o parte, si cel dintre dobanda cheie si dobanda Lombard (la care se imprumuta bancile de la banca centrala in caz de necesitate). In acest moment, coridorul de dobanda este de 1,5 puncte procentuale. 

FMI nu se intelege cu BNR nici pe inflatie

Nici in privinta evolutiei preturilor de consum, specialistii Fondului nu par a fi pe aceeasi lungime de unda cu BNR. Acestia se asteapta la o inflatie de 3,5% la finalul anului viitor, la limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei de 2,15%, insa cea mai recenta prognoza a bancii centrale arata o crestere a preturilor de consum de 2,7% la finalul lui 2017. 

”Avand in vedere cererea interna puternica, restrangerea deficitului de cerere, impulsul fiscal consistent si cresterile semnificative de venituri, inflatia este de asteptat sa creasca aproape de 3,5%, nivelul superior al intervalului din jurul tintei de inflatie, la finalul anului 2017”, se mai arata in documentul FMI.