Clientii bancilor, vizati de o serie de initiative legislative

Parlamentul dezbate, in aceasta perioada, o serie de proiecte legislative care vizeaza clientii institutiilor financiare, persoane fizice. Ca urmare a acestor initiative, clientii ar putea beneficia de o serie de avantaje, cum ar fi plafonarea dobanzilor la credite si limitarea valorii creantei pe care cesionarul o poate recupera de la debitor.

In cazul plafonarii dobanzilor, initiativa vizeaza, in principal, limitarea costurilor platibile (DAE) conform contractului de catre consumator la de 2,5 ori dobanda legala (egala cu dobanda cheie a BNR, de 2,25% in prezent) pentru imprumuturile ipotecare. In prezent, aceasta limita ar fi de 5,63% pe an. Pentru creditele de consum, plafonul propus este fix, respectiv 18%. 

Mai mult, limitele ar urma sa se aplice si contractelor in derulare. In aceste conditii, consumatorii care au contracte de credit in derulare ale caror rate de dobanda sunt peste plafoanele mentionate vor beneficia de o reducere a costurilor si implicit o crestere a resurselor disponibile pentru consum si economisire. 

Care este motivatia limitarii dobanzilor?

Autorul initiativei, senatorul liberal Daniel Zamfir, considera ca romanii platesc dobanzi prea mari in comparatie cu statele din UE si ca bancile obtin astfel un profit nemeritat, iar ca in unele cazuri institutiile financiare nebancare practica "camataria" prin dobanzile exorbitante cerute de la debitori.  

El a facut referire, in sustinerea initiativei, la faptul ca si alte state din UE utilizeaza plafoane de dobanda, sub diverse forme. 

Proiectul a fost votat, in aceasta varianta, in Senat si se afla in debatere in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor. 

Creanta, limitata la dublul sumei cu care a fost vanduta

O alta initiativa care, de asemenea, a trecut de Senat, este cea referitoare la cesiunea creantelor, si anume limitarea valorii pe care cesionarul unei creante o poate recupera de la consumator la maximum dublul sumei platite de acesta pentru a cumpara creanta de la cedent. 

Modificarea legislatiei nu numai ca ar reduce datoriile celor care au fost cedati recuperatorilor de creante, dar ar da si dreptul rau-platnicilor sa rascumpere la de doua ori pretul de transfer creanta si sa se elibereze de datorii, inclusiv cu eliberarea de sarcini a bunurilor ipotecate/gajate.

Debitorii cu lichiditati vor beneficia, astfel, de o iertare de datorie, indiferent de situatia lor economica si sociala.

A treia initiativa prevede eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de leasing/de credit incheiate cu consumatorii, precum si pentru contractele de garantie aferente acestora si limitarea penalitatilor si a altor obligatii de plata in cazul rezilierii contractului de creditare/leasing. Autorul proiectului motiveaza ca astfel instantele vor verifica contractele privind existenta clauzelor abuzive inainte ca creditorii sa poata incepe executarea silita. Aceasta se afla inca in dezbatere in Senat. 

Reprezentantii institutiilor financiare sustin, insa, ca fiecare dintre aceste initiative vor avea, in final, efecte adverse asupra consumatorilor de servicii financiare, avand in vedere faptul ca punerea lor in aplicare va determina bancile sa inaspreasca conditiile de creditare, chiar disparitia unor produse de creditaare, cu efecte in special asupra consumatorilor vulnerabili.  

BNR pledeaza pentru o legiferare echilibrata in sistemul bancar

Banca Nationala a Romaniei pledeaza pentru un sistem de legiferare care sa mentina un echilibru intre drepturile si obligatiile partilor contractuale. In plus, reprezentantii institutiei sustin ca bancile trebuie sa isi intensifice eforturile in sensul educarii financiare a propriilor clienti, iar acestia din urma sa isi asume responsabilitatea in momentul in care contracteaza un credit.

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, remarca faptul ca Romania se confrunta cu o efervescenta la nivel legislativ, care se poate constata si la nivelul Uniunii Europene, cu intentia declarata de a genera o informare mai adecvata si o protectie sporita consumatorului.

“Sunt promovate, intr-un ritm relativ alert, reglementari care isi propun cresterea gradului de protectie a consumatorului de servicii financiare. Obiectivul declarat al acestor initiative este eliminarea acelor practici nedorite ale unor actori ai pietei financiarecare vulnerabilizeaza clientela deservita”, a explicat Georgescu in cadrul unei conferinte de specialitate.

Oficialul BNR sustine, insa, ca accesul la astfel de servicii nu reprezinta si nu poate reprezenta un drept al consumatorului si, implicit, o obligatie pentru creditor, ci este un serviciu eminamente comercial, oferit pe baza cererii si ofertei, si pentru care este necesar acordul ambelor parti in vederea incheierii contractului, cu deplina cunoastere a riscurilor asumate.

Efectele unei legiferari dezechilibrate

Pe de alta parte, acesta precizeaza ca, desi nu se incadreaza pe linia de competente a Bancii Nationale a Romaniei, problematica protectiei consumatorului prezinta o importanta deosebita.

“Romania se situeaza, inca, in partea de jos a clasamentelor, atat la nivel european, cat si mondial, in ceea ce priveste educatia financiara, incluziunea si intermedierea financiara. Aceste elemente, coroborate cu gradul ridicat de indatorare, in special in cazul persoanelor cu venituri mici, si cu o incredere scazuta in sistemul fianciar - bancar conduc in unele cazuri catre o tendinta de reglementare dezechilibrata in sensul supra-protejarii consumatorilor”, a punctat prim-viceguvernatorul BNR.

El este de parere ca, desi o astfel de abordare poate da iluzia solutionarii problemelor, nu trebuie neglijate efectele secundare ale acesteia, atat cele imediate, cat si cele pe termen mediu si lung, respectiv: perturbarea mecanismelor de functionare a pietei creditului si prejudicierea intereselor creditorilor de buna credinta, ce pot conduce chiar la decizii de reamplasare a investitiilor, dar si la influentarea negativa a clientilor prin incetinirea inovatiei in domeniu, restrangerea ofertei de creditare sau stimularea unui comportament caracterizat printr-o responsabilitate scazuta din partea debitorului, cu cresterea gradului de nerambursare a creditelor.

Creditorul trebuie sa isi asume responsabilitatea fiecarui credit

“Trebuie sa ne asumam insa nivelul precar al educatiei financiare a clientelei de produse financiare, ce se traduce prin nevoia acuta de informare si educare a consumatorilor cu privire la implicatiile deciziilor adoptate in aceasta materie. (...) Nu trebuie insa neglijata sarcina deloc usoara ce revine fiecarei entitati ce presteaza activitati cu caracter financiare , si anume aceea de a identifica modalitati de implicare activa in imbunatatirea gradului de cunoastere si constientizare a populatiei cu privire la efectele pe care le pot avea deciziile luate in materie financiara. Dincolo de aspectele specifice vizate de legislatia protectiei consumatorului referitoare la necesitatea derularii, pe baze oneste, transparente si cu profesionalism, de catre creditori a relatiilor contractuale cu consumatorii, bancile trebuie sa isi intensifice eforturile in sensul educarii financiare a propriilor clienti”, a mai spus oficialul BNR.

Totodata, acesta sustine ca este necesara implicarea activa a asociatiilor profesionale ale industriei financiare atat in rezolvarea problemei educatiei financiare. 

“Pana vom ajunge, insa, la momentul la care vom vedea in mod real si efectiv roadele acestor demersuri, ar putea fi necesar, ca lipsa de educatie financiara a clientilor proprii sa fie suplinita de actiuni ale creditorilor. Acestia trebuie sa isi asume responsabilitatea fiecarui  credit acordat in ceea ce priveste evaluarea riscului din ambele perspective - a creditorului si a debitorului - cel putin pana la momentul la care clientii vor atinge un nivel suficient de informare pentru a fi in masura sa participe in mod activ la propria protectie si sa-si minimizeze riscul de supraindatorare”, a adaugat Florin Georgescu.