Legea cash-back se modifica din nou. De data aceasta este vorba de pragul de la care comerciantii sunt obligati sa accepte plata cu cardul. In forma initiala, acesta era de 10.000 de euro cifra de afaceri pe an, iar acum deputatii au votat ridicarea acestuia la 50.000 de euro pe an.
Comisia de buget, finante si banci a Camerei Deputatilor a adoptat modificarea, care urmeaza sa fie votata in plenul Parlamentului.
Parcursul legii, lung si cu multiple modificari
Legea “cash-back” a intrat in vigoare la inceputul anului 2017, dupa numeroase discutii, modificari, inclusiv o reexaminare in Parlament.
In forma finala de la acea vreme comerciantii cu cifra de afaceri de peste 10.000 de euro erau obligati sa accepte plata cu cardul, iar operatiunea de eliberare de numerar, in limita a 200 de lei/operatiune, era optionala.
Initiatorii au avut in vedere clientii din orasele mici sau de la sate care nu au la dispozitie o retea suficienta de ATM-uri si care au nevoie de bani lichizi pentru alte magazine unde nu se poate plati cu cardul. Pe langa faptul ca ar facilita accesul clientului la bani cash, prevederea ar duce si la impulsionarea platilor cu cardul.
Ulterior, insa, Legea a fost repusa in discutie in Parlament.
Efectele ridicarii pragului pentru acceptarea platii cu cardul ar putea fi accentuarea economiei gri, cresterea numerarului aflat in circulatie si eliminarea sprijinului oferit autoritatilor fiscale, prin trasabilitatea tranzactiilor.
Totodata, platile cu cardul reprezinta doar 6,4% din PIB, de peste trei ori mai putin decat media tarilor din Uniunea Europeana si la jumatate fata de media din Europa Centrala si de Est, ceea ce plaseaza Romania pe ultimul loc din UE, arata acelasi studiu.
In acelasi timp, economia gri a tarii este estimata la 27,6% din PIB, unul din cele mai ridicate din UE. In schimb, nivelul de colectare a taxelor este unul din cele mai reduse din Uniune.
Comisia de buget, finante si banci a Camerei Deputatilor a adoptat modificarea, care urmeaza sa fie votata in plenul Parlamentului.
Pe de alta parte, suma maxima pe care comerciantii o pot acorda clientilor in numerar la terminale de plata, odata cu achizitia de bunuri platite cu cardul, scade de la 200 de lei, in prezent, la 100 de lei. Acordarea de numerar este, insa, optionala, desi in varianta initiala operatiunea era obligatorie.
Parcursul legii, lung si cu multiple modificari
Legea “cash-back” a intrat in vigoare la inceputul anului 2017, dupa numeroase discutii, modificari, inclusiv o reexaminare in Parlament.
In forma finala de la acea vreme comerciantii cu cifra de afaceri de peste 10.000 de euro erau obligati sa accepte plata cu cardul, iar operatiunea de eliberare de numerar, in limita a 200 de lei/operatiune, era optionala.
Initiatorii au avut in vedere clientii din orasele mici sau de la sate care nu au la dispozitie o retea suficienta de ATM-uri si care au nevoie de bani lichizi pentru alte magazine unde nu se poate plati cu cardul. Pe langa faptul ca ar facilita accesul clientului la bani cash, prevederea ar duce si la impulsionarea platilor cu cardul.
Ulterior, insa, Legea a fost repusa in discutie in Parlament.
Efectele ridicarii pragului pentru acceptarea platii cu cardul ar putea fi accentuarea economiei gri, cresterea numerarului aflat in circulatie si eliminarea sprijinului oferit autoritatilor fiscale, prin trasabilitatea tranzactiilor.
In Romania, numerarul in circulatie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezinta un nivel de peste 6 ori mai mare decat media tarilor din Zona Euro, potrivit unui studiu PwC.
In acelasi timp, economia gri a tarii este estimata la 27,6% din PIB, unul din cele mai ridicate din UE. In schimb, nivelul de colectare a taxelor este unul din cele mai reduse din Uniune.
