BNR decide sa pastreze neschimbate dobanda cheie si rezervele minime

Asa cum au anticipat aproape toti analistii, BNR nu a modificat nici in sedinta de la finalul lunii martie dobanda de politica monetara, in conditiile in care presiunile inflationiste raman puternice.

Astfel, rata dobanzii de politica monetara ramane la nivelul de 5,25%, nivel neschimbat din martie 2012. De asemenea, BNR a decis si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii atat pentru lei cat si pentru euro. 

“Analiza celor mai recente evolutii ale indicatorilor macro-economici releva reluarea dezinflatiei, dupa accelerarea temporara a cresterii preturilor de consum in luna ianuarie 2013, precum si o relativa ameliorare a activitatii economice, sustinuta de evolutia favorabila a exporturilor nete”, se precizeaza in comunicatul BNR ulterior sedintei din 28 martie. 

Rata inflatiei a coborat la 5,65% in februarie,dar se mentine in continuare in afara intervalului de variatie din jurul tintei si deasupra nivelului inregistrat in decembrie 2012. 

“Pe masura calmarii situatiei politice si financiare interne, BNR a calibrat atent instrumentele de politica monetara, inclusiv prin modificarea manierei de gestionare a lichiditatii din ferma in adecvata, ceea ce a determinat ameliorarea conditiilor lichiditatii de pe piata monetara si implicit reducerea semnificativa a nivelului ratelor dobanzilor interbancare”, se mai precizeaza in comunicatul BNR. 

Pastrarea neschimbata a dobanzii cheie aduce insa un prejudiciu celor care s-au imprumutat sau doresc sa se imprumute in moneda nationala. In conditiile in care dobanda cheie nu scade sansele ca dobanzile interbancare si implicit, dobanzile percepute de banci, sa scada sunt reduse. 

Clientii bancilor isi doresc retrageri gratuite de la ATM

Sondaj MasterCard si Conso.ro: peste 50% dintre respondenti isi doresc comision 0 la retragerile de numerar.
Impreuna cu MasterCard, am desfasurat in luna februarie un sondaj online pe tema modului in care romanii folosesc cardurile de salariu. Intrebarile au vizat criteriile dupa care este ales un card de salariu, frecventa retragerilor de numerar, facilitatile preferate pe un card de debit si cele mai frecvente operatiuni realizate cu acesta.

Conform sondajului, 51% dintre cititorii Conso isi folosesc cel mai adesea cardul pentru cumparaturi la comercianti, iar 39% pentru retrageri de la bancomat, in timp ce 8% plaseaza pe primul loc plata pe internet. 

Cea mai dorita facilitate pe card este costul 0 la orice ATM, nu doar la cele din reteaua bancii emitente – de catre 55% dintre participanti, urmata de punctele de loialitate (26%).

„Rezultatele ne arata ca majoritatea posesorilor de carduri care au raspuns la sondaj, au un comportament corect de utilizare: platesc la POS si retrag numerar numai pentru cheltuielile mici sau pentru cele pe care, cel mai adesea, nu le pot achita cu cardul, cum este intretinerea”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Romania si Moldova, MasterCard Europe. „Legat de facilitatile cele mai dorite pe un card de debit, raspunsurile confirma interesul pentru retragerile gratuite de numerar, de la orice bancomat. Aceasta solicitare vine pe fondul nevoii de flexibiliate si de confort, stiind ca poti obtine banii de la cel mai apropiat ATM, oricand este nevoie.”

„O banca partenera a desfasurat la sfarsitul anului trecut o campanie promotionala prin care a eliminat comisionul de retragere de numerar de la orice bancomat din tara pentru cardurile MasterCard, foarte bine primita de clientii bancii. Acest lucru a devenit practica standard pentru cardurile de debit MasterCard in tari precum Polonia sau Ucraina”, a mai spus Cosmin Vladimirescu.

Comisioanele de care tin seama clientii unei banci atunci cand aleg un card sunt cel de retragere numerar de la bancomat (34%), apoi comisionul de administrare (32%) si cel de internet banking (5%). In cazul a 20%, cardul este impus de angajator. 

Pentru majoritatea respondentilor (45%), frecventa retragerilor de numerar de la bancomat este de 2-5 pe luna, iar pentru 34%, ori de cate ori au nevoie. Numai 13% au spus ca isi retrag toti banii atunci cand incaseaza salariul. 
 
De regula, posesorii de carduri tin cont de la ce bancomat isi scot banii si cauta unul care sa apartina bancii de la care au cardul: 77% si doar 5% aleg orice bancomat, indiferent de banca emitenta a cardului. Principalele motive care ii determina sa aleaga un anumit ATM sunt acela de a evita sa plateasca un comision mai mare apeland la o retea concurenta (85%), amplasarea in apropierea serviciului (3%) sau relatia de incredere cu banca (3%). 

Valoarea medie a unei tranzactii de retragere de numerar este intre 100-500 de lei pentru 48% dintre respondenti, de 500-1.000 de lei pentru 20% si peste 1.000, in cazul a 18%. Retrageri de sume mai mici de 100 de lei fac numai 7% dintre participanti.

Destinatiile principale (in cazul intrebarilor cu variante multiple de raspuns) pentru banii retrasi de la bancomat sunt cheltuielile zilnice de mica valoare – 51%, plata intretinerii – 49%, a ratei la credit – 29% si a facturilor la utilitati – 28%.

In timpul calatoriilor in Romania, cea mai mare parte dintre respondenti afirma ca retrag doar o parte din banii necesari, iar restul ii pastreaza pe card (49%). 18% retrag toti banii de care au nevoie, inainte de a pleca, 17% retrag banii la fata locului, iar 8% platesc cu cardul si nu au nevoie sa scoata bani.

La sondajul derulat intre 2-28 februarie au raspuns 737 de persoane.

Dobanzi promotionale pentru cei care vor sa investeasca in teren agricol

Carpatica a lansat o campanie promotionala ce presupune dobanzi scazute pentru cei care doresc sa investeasca in terenuri agricole. Creditul poate fi accesat si de catre firmele start-up. 

Pana la finalul anului, producatorii agricoli persoane juridice si asimilate acestora pot achizitiona terenuri prin credit cu dobanda de 9,9%. Banca nu percepe comision de acordare dar percepe un comision de administrare de 0,2% pe luna. 
Creditul se acorda pe cel mult 10 ani cu posibilitatea de a solicita o perioada de gratie de pana la 2 ani pentru plata principalului si de pana la 6 luni pentru plata dobanzii. 

Cei care au deja un teren agriol in proprietate, in suprafata cel putin egala cu cea a terenului pe care doresc sa il achizitioneze, nu mai trebuie sa prezinte avans. In cazul celor care nu mai detin terenuri, avansul este de minim 10% din valoarea fara TVA a terenurilor ce urmeaza sa fie achizitionate. 

Rambursarea creditului se poate face in trase, conform unui grafic adaptat specificului fiecarui producator in parte. 

Cum pot scapa de inregistrarea de la Biroul de Credit?

Intrebare: Am fost inscris la Biroul de Credit cu o restanta si acum nu mai pot obtine un nou imprumut, chiar daca intre timp eu am achitat toate datoriile catre banca. Ce este de facut?

Raspuns: In baza de date a Biroului de Credit se raporteaza de catre banci atat date pozitive (detalii despre creditele in derulare) cat si date negative (detalii despre restante). 

Datele pozitive sunt folosite ulterior de catre banci pentru a stabili ce alte rate lunare mai are un solicitant de credit si pentru a stabili gradul maxim de indatorare al acestuia.

Mai importante sunt insa datele negative. De cele mai multe ori, existenta in trecut a unei restante face ca un nou credit sa fie aproape imposibil de obtinut. 

Solicitantii care au o astfel de “pata” pe raportul de la Biroul de Credit trebuie sa stie ca situatia nu este intotdeauna fara scapare. 

•    Daca banca nu a anuntat clientul anterior raportarii la Biroul de Credit, inregistrarea este nula. Mai exact, bancile au obligatia legala de a-si anunta clientii cu minimum 15 zile inainte de a-i raporta ca restantieri. Prevederea a fost instituita printr-o decizie a ANSPDCP – Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, tocmai pentru a evita inregistrarile eronate si de a oferi clientilor posibilitatea de a-si lamuri situatia si de a plati restanta. 

Cei care au fost inscrisi la Biroul de Credit fara sa fie instiintati pot solicita bancii stergerea informatiilor. Daca acest lucru nu se intampla, se poate formula o sesizare catre ANSPDCP. 

Atentie insa, dupa stergerea datelor, banca va poate inscrie din nou, cu instiintarea prealabila, daca restantele nu au fost achitate. 

•    Datele se sterg automat dupa 4 ani de la ultima raportare a bancii, respectiv dupa 4 ani de la achitarea ei. 

Astfel, chiar daca ati achitat o restanta complet, informatiile despre neplata la termen a ratei la credit va fi trecuta in raportul de la Biroul de Credit timp de 4 ani.  

•    Bancile nu se uita doar la existenta in trecut a unei restante, ci si la valoarea acesteia si la numarul zilelor de intarziere, de tipul de credit la care s-a inregistrat restanta, etc. In plus, o parte din banci solicita, pe langa raportul clasic de la Biroul de Credit si scorul FICO. 

Acest scor este o nota calculata in functie de toate caracteriticile de mai sus. 

BCR vine cu noi scaderi de cost pentru a atrage clienti la creditele in lei

BCR a decis reducerea dobanzilor la creditele ipotecare in lei cu 1,1 procente. Este a doua reducere pe care banca o realizeaza in ultimele luni, dupa ce a renuntat la oferta de credite in valuta. 

Creditul imobiliar Casa Mea are de acum o dobanda redusa, formata din Robor la 6 luni plus o marja fixa cuprinsa intre 1,3% si 1,5%, in functie de disponibilitatea clientului de a-si vira salariul prin BCR. Oferta este valabila doar pentru clientii care au un avans propriu de minim 35%. 
Este a doua oara in acest an cand BCR reduce dobanda la creditele in lei. In ianuarie, banca a scazut marjele de dobanda cu 0,4% atat in cazul creditelor ipotecare cat si in cazul creditelor de nevoi personale cu ipoteca. 

La finalul anului trecut, BCR a luat decizia de a nu mai acorda credite in valuta decat solicitantilor care inregistreaza venituri indexate in euro. 

“Consideram ca noile niveluri ale dobanzilor, coroborate cu trendul descrescator inregistrat in ultima perioada al indicelui Robor, precum si cu eliminarea riscului valutar, conduc la inexistenta unei diferente intre costul total al unui credit in euro si al unui credit acordat in lei”, a precizat Ioana Mihai, sef Departament Credite Garantate din cadrul BCR. 

Cum se poate finanta plecarea prin programul Work&Travel?

BRD ofera credite de pana la 3.000 euro studentilor si masteranzilor care vor sa plece in strainatate cu programul Work&Travel. Creditul se ramburseaza intr-o singura transa. 

Solicitantii finantarii trebuie sa aiba pana la 29 de ani si sa participe la program prin intermediul unei agentii de turism partenere BRD si sa obtina o oferta ferma de munca din partea unui angajator american sau european. 
Creditul finanteaza cheltuielile aferente participarii la program, precumtaxele de program, taxele de viza si SEVIS, costul transportului. 

Plafonul maxim al finantarii este de 4.000 dolari sau 3.000 euro iar urata de pana la 15 luni iar rambursarea se face intr-o singura transa, la finalul perioadei. Rata dobanzii este indexabila, formata din Euribor plus o marja de 6% la euro sau din Libor plus o marja de 8% pe an la dolari. 

Inscrierile in programul Work&Travel se pot face pana pe 12 aprilie. 

Romanii au din ce in ce mai putini bani in conturi si depozite

Soldul depozitelor bancare detinute de populatie si firme a scazut usor in luna februarie. Chiar si comparativ cu anul anterior, cresterea soldului nu a depasit rata inflatiei. 

La finalul lunii februarie, valoarea totala a depozitelor detinute de populatie si firme la banci era de 195,5 miliarde lei, conform datelor BNR, in scaderea usoara fata de luna anterioara. 
Nivelul nu este cu mult mai mare decat cel din februarie 2011, in ultimul an inregistrandu-se o crestere de doar 3,7%, insuficienta pentru a acoperi deprecierea cauzata de rata inflatiei. 

In plus, romanii continua sa aiba mai multa incredere in valuta. In ultimele 12 luni, soldul depozitelor in valuta a urcat cu 16,7% in timp ce soldul depozitelor in lei a scazut cu 2,7%. Ca si pondere insa, valoarea sumelor detinute in lei continua sa reprezinte peste 63% din total. 

Pe segmente de clienti, populatia detine in banci aproximativ 123,4 miliarde lei, in echivalent, in timp ce firmele detin 72,1 miliarde lei.