Indicele ROBOR la trei luni a scazut usor, miercuri, la 1,79% pe an, de la 1,8% cu o zi in urma, dupa trei saptamani de cresteri galopante. Insa scaderea este nesemnificativa si vine prea tarziu pentru debitorii in lei, carora bancile le actualizeaza ratele cu valoarea ROBOR de la finalul trimestrului trei sau inceputul trimestrului patru, dubla fata de actualizarea anterioara.
Care este explicatia acestor cresteri? La ce trebuie sa ne asteptam in perioada urmatoare? Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a oferit explicatiile sale pe aceasta tema.
Guvernatorul sustine ca majorarea ROBOR a avut la baza incasarile statului din septembrie, mai mari decat de obicei. Asadar, statul ar fi principalul vinovat pentru majorarea indicelui monetar. Iar Banca Nationala este Fat-Frumosul care vine si salveaza situatia, injecteaza lichiditate in piata si calmeaza avantul ROBOR. Reactia BNR vine insa prea tarziu, cel putin pentru majoritatea celor cu credite in lei.
Ce ne asteapta in perioada urmatoare?
Mugur Isarescu explica, insa, ca BNR nu putea interveni mai devreme, pentru ca era necesar ca dobanzile din piata sa ajunga la nivelul dobanzii de politica monetara, pentru ca “injectia” de lichiditate se realizeaza la acest nivel, in prezent 1,75%. Guvernatorul nu a mentionat nimic despre sustinerea pragului de 4,6 lei pentru un euro de catre BNR, sustinere care a calmat piata valutara, dar a generat tensiuni in piata monetara.
Pentru viitor, insa, guvernatorul promite ca va asigura lichiditatea necesara in piata, astfel incat ROBOR sa nu mai derapeze. In consecinta, Isarescu da asigurari ca va lua masuri in acest sens, prima fiind adoptata chiar in sedinta de politica monetara de marti, respectiv ingustarea coridorului de dobanzi din jurul ratei cheie, de la 1,5 puncte procentuale la 1,25 puncte procentuale. Cel mai probabil, in urmatoarea sedinta coridorul va continua sa se ingusteze la un punct procentual, astfel incat dobanzile din piata monetara vor fluctua in intervalul 0,75% - 2,75% pe an, cel putin atat timp cat dobanda de politica monetara ramane la 1,75% pe an.
In perioada imediat urmatoare, Isarescu estimeaza ca ROBOR la 3 luni va scadea pana in jurul a 1% si chiar sub acest nivel in conditii de lichiditate excesiva, care, insa, va fi greu de obtinut in aceasta perioada. Pe termen lung, insa, dobanzile urmeaza sa cresca, avand in vedere presiunile inflationiste tot mai puternice, admite guvernatorul. “Nu vindem iluzii populatiei. S-a iesit din perioada de dobanzi foarte scazute peste tot in lume. Nu le mai vedem acolo (la minimele istorice -n.r.). Inflatia se duce spre 2% la sfarsitul anului. Dobanzile se vor plimba in acest interval (1,75% plus/minus 1,25 puncte procentuale)”, a subliniat guvernatorul.
Bancile pot sa nu supuna clientii la socuri...daca vor
Pana atunci, insa, cei cu credite in lei trebuie sa plateasca oalele sparte, indiferent cine ar fi vinovatul pentru cresterea abrupta a ROBOR. Si asta desi bancile ar avea posibilitatea sa isi protejeze clientii de astfel de situatii, fie prin reducerea marjei, aplicata peste indicele de referinta, sau, pur si simplu, sa nu foloseasca automat valoarea ROBOR majorata la calculul ratelor din trimestrul patru.
Reglementarile legale in vigoare in materie de credite – OUG 50/2010 si OUG 52/2016 mentioneaza foarte clar ca bancile pot, pe perioade de timp limitate, sa acorde propriilor clienti o gura de oxigen. Astfel, “in acord cu politica comerciala a fiecarui creditor, acesta poate reduce marja si/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referinta, avand dreptul ca, pe parcursul derularii contractului, sa revina la valoarea marjei mentionate in contract la data incheierii acestuia si/sau la nivelul real al indicelui de referinta”.
Vor proceda bancile, sau macar unele dintre ele, in acest fel, dovedind ca nu vor sa profite de o conjunctura de piata pentru a-si rotunji profiturile sau se vor face ca uita de prevederile legale exprese care le permit acest comportament si vor arunca toata povara pe umerii consumatorilor?
Cu noua ani in urma, Guvernatorul BNR le transmitea bancilor sa nu isi traga un glont in picior aruncand spre clienti intreaga povara a cresterii ROBOR. Acum, ce-i drept in conditii de piata mult mai putin dramatice decat atunci, un mesaj similar se lasa (inca) asteptat.
Care este explicatia acestor cresteri? La ce trebuie sa ne asteptam in perioada urmatoare? Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a oferit explicatiile sale pe aceasta tema.
Guvernatorul sustine ca majorarea ROBOR a avut la baza incasarile statului din septembrie, mai mari decat de obicei. Asadar, statul ar fi principalul vinovat pentru majorarea indicelui monetar. Iar Banca Nationala este Fat-Frumosul care vine si salveaza situatia, injecteaza lichiditate in piata si calmeaza avantul ROBOR. Reactia BNR vine insa prea tarziu, cel putin pentru majoritatea celor cu credite in lei.
Ce ne asteapta in perioada urmatoare?
Mugur Isarescu explica, insa, ca BNR nu putea interveni mai devreme, pentru ca era necesar ca dobanzile din piata sa ajunga la nivelul dobanzii de politica monetara, pentru ca “injectia” de lichiditate se realizeaza la acest nivel, in prezent 1,75%. Guvernatorul nu a mentionat nimic despre sustinerea pragului de 4,6 lei pentru un euro de catre BNR, sustinere care a calmat piata valutara, dar a generat tensiuni in piata monetara.
Pentru viitor, insa, guvernatorul promite ca va asigura lichiditatea necesara in piata, astfel incat ROBOR sa nu mai derapeze. In consecinta, Isarescu da asigurari ca va lua masuri in acest sens, prima fiind adoptata chiar in sedinta de politica monetara de marti, respectiv ingustarea coridorului de dobanzi din jurul ratei cheie, de la 1,5 puncte procentuale la 1,25 puncte procentuale. Cel mai probabil, in urmatoarea sedinta coridorul va continua sa se ingusteze la un punct procentual, astfel incat dobanzile din piata monetara vor fluctua in intervalul 0,75% - 2,75% pe an, cel putin atat timp cat dobanda de politica monetara ramane la 1,75% pe an.
In perioada imediat urmatoare, Isarescu estimeaza ca ROBOR la 3 luni va scadea pana in jurul a 1% si chiar sub acest nivel in conditii de lichiditate excesiva, care, insa, va fi greu de obtinut in aceasta perioada. Pe termen lung, insa, dobanzile urmeaza sa cresca, avand in vedere presiunile inflationiste tot mai puternice, admite guvernatorul. “Nu vindem iluzii populatiei. S-a iesit din perioada de dobanzi foarte scazute peste tot in lume. Nu le mai vedem acolo (la minimele istorice -n.r.). Inflatia se duce spre 2% la sfarsitul anului. Dobanzile se vor plimba in acest interval (1,75% plus/minus 1,25 puncte procentuale)”, a subliniat guvernatorul.
Bancile pot sa nu supuna clientii la socuri...daca vor
Pana atunci, insa, cei cu credite in lei trebuie sa plateasca oalele sparte, indiferent cine ar fi vinovatul pentru cresterea abrupta a ROBOR. Si asta desi bancile ar avea posibilitatea sa isi protejeze clientii de astfel de situatii, fie prin reducerea marjei, aplicata peste indicele de referinta, sau, pur si simplu, sa nu foloseasca automat valoarea ROBOR majorata la calculul ratelor din trimestrul patru.
Reglementarile legale in vigoare in materie de credite – OUG 50/2010 si OUG 52/2016 mentioneaza foarte clar ca bancile pot, pe perioade de timp limitate, sa acorde propriilor clienti o gura de oxigen. Astfel, “in acord cu politica comerciala a fiecarui creditor, acesta poate reduce marja si/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referinta, avand dreptul ca, pe parcursul derularii contractului, sa revina la valoarea marjei mentionate in contract la data incheierii acestuia si/sau la nivelul real al indicelui de referinta”.
Vor proceda bancile, sau macar unele dintre ele, in acest fel, dovedind ca nu vor sa profite de o conjunctura de piata pentru a-si rotunji profiturile sau se vor face ca uita de prevederile legale exprese care le permit acest comportament si vor arunca toata povara pe umerii consumatorilor?
Cu noua ani in urma, Guvernatorul BNR le transmitea bancilor sa nu isi traga un glont in picior aruncand spre clienti intreaga povara a cresterii ROBOR. Acum, ce-i drept in conditii de piata mult mai putin dramatice decat atunci, un mesaj similar se lasa (inca) asteptat.
