Tuesday, June 30, 2015

Finantari europene pentru IMM

Firmele mici si mijlocii din Romania vor avea la dispozitie 865 de milioane de euro din fonduri europene prin noul Program Operational Regional (POR) 2014-2020. Programul a fost aprobat recent de Comisia Europeana. La acesti bani se vor adauga si altii din Progranul de Capital Uman, cel de Competitivitate si Programul National de Dezvoltare Rurala.
Daca se adauga si partea de cofinantare din fonduri nationale, sumele destinate IMM-urilor in noul POR sar de 1 miliard de euro in perioada de programare 2014-2020.
 
"Circa 206 milioane euro vor fi alocati pentru centrele de transfer tehnologic,o noutate fata de programul anterior, iar 877 milioane euro - pentru a sprijini IMM sa devina mai competitive", a anuntat Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), care gestioneaza, prin autoritatea sa de management noul program. 

La randul sau, Comisia Europeana sustine ca, prin noul POR, mai mult de 5.000 de firme mici si mijlocii vor fi sprijinite, ceea ce va duce la o crestere de aproape 50% a productivitatii muncii in regiunile mai putin dezvoltate.

Pasii urmatori constau in publicarea, de catre autoritatile romane, a ghidurilor solicitantilor si demararea apelurile oficiale pentru proiecte. 

In noul program, IMM-urile au la dispozitie doua axe priorotare din cele 11. Este vorba de Axa prioritara 1 – Bani pentru inovare si transfer tehnologic,  prin care firmele mici si mijlocii vor avea la dispozitie 165 de  milioane de euro pentru consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii. 

Pentru a primi bani europeni, firmele trebuie sa prezinte un plan de afaceri  care sa dmonstreze orientarea catre piata si durabilitatea investitiei, precum si incadrarea in domeniile prioritare de dezvoltare, identificate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

In Axa prioritara 2 - Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor, firmele vor avea la dispozitie 700 de milioane de euro pentru consolidarea pozitiei pe piata a IMM-urilor in domeniile de competitivitate ale Romaniei, prcum si pentru cresterea productivitatii muncii in firmele din acele sectoare. 

Cele 10 sectoare pe care statul roman le considera "de viitor" pentru Romania sunt: Turism si ecoturism, Textile si pielarie, Lemn si mobila, Industrii creative, Industria auto si componente, Tehnologia informatiilor si comunicatiilor, Procesarea alimentelor si a bauturilor, Sanatate si produse farmaceutice, Energie si management de mediu, precum si Bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologii.

Creste deductibilitatea pentru asigurarile private de sanatate

Majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurarile private de sanatate de la 250 de euro la 400 de euro pe an/persoana a fost aprobata odata cu Codul Fiscal. Reprezentantii companiilor de asigurari  sustin ca masura va conduce la stimularea investitiilor in sectorul de sanatate din Romania. 

"Un aspect important adus de noul Cod Fiscal este ridicarea plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurarile private de sanatate, de la 250 euro, la 400 euro pe an/persoana. Facilitatea fiscala a fost extinsa si pentru primele platite individual, nu doar pentru cele sustinute de angajator. Astfel, deductibilitatile pentru asigurarile private de sanatate pot ajunge la un nivel cumulat (angajat si angajator) de 800 de euro pe an/persoana", mentioneaza UNSAR, intr-un comunicat de presa. 

Noul Cod Fiscal intra in vigoare la 1 ianuarie 2016.

Potrivit sursei citate, efectele pozitive acestei masuri se vor vedea in faptul ca asiguratorul va suporta cheltuielile acoperite de polita de sanatate, degrevand astfel sistemul national de asigurari de sanatate. Pe de alta parte, vor fi stimulate investitiile in sectorul de sanatate din Romania, contribuind la dezvoltarea calitativa a serviciilor si, totodata, la retentia in sistemul national a medicilor romani.

"Fireste, aceasta masura reprezinta un prim pas catre impulsionarea dezvoltarii pietei asigurarilor private de sanatate. Insa, numai printr-o reasezare a sistemului sanitar, prin crearea cadrului legislativ specific asigurarilor private de sanatate si prin cresterea gradului de informare a cetatenilor se va realiza adevaratul potential al asigurarilor private de sanatate", precizeaza UNSAR.

Programe gratuite de formare profesionala pentru femei

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) ofera programe gratuite de formare profesionala femeilor din Romania. Astfel, pana in luna octombrie a acestui an, 1.100 de femei pot beneficia de aceste programe. 

Proiectul ”STEP2SUCCESS - Promovarea egalitatii de sanse a femeilor pe piata muncii este implementat de CNIPMMR in parteneriat cu compania Market Scope.

”Discriminarea la locul de munca inca exista, iar maternitatea e principalul motiv de discriminare. Acest fenomen are drept cauze principale educatia si mentalitatea. Femeile, in general, lucreaza mai mult, pe un salariu mai mic, insa sunt mai constiincioase decat barbatii. In functiile de top, discriminarile dintre barbati si femei sunt mai reduse, insa ele se accentueaza in cazul pozitiilor de baza sau de nivel mediu dintr-o companie”, sustine Marian Gherghescu, consultant de implementare al proiectului. 

Obiectivele specifice ale programului se refera la cresterea gradului de ocupare si integrare a femeilor pe piata muncii, prin cursuri de calificare si recalificare pentru minimum 660 de femei, la organizarea de programe pentru competente antreprenoriale pentru 320 de femei, dar si la acordare

Bancnota de 100 de lei, in topul falsurilor in 2014

La Banca Nationala a Romaniei (BNR) au fost expertizate, anul trecut, 2.631 de bancnote false, in crestere cu 122% fata de anul 2013, potrivit raportului anual al BNR pentru 2014. Cele mai multe bancnote false descoperite sunt de 100 de lei, respectiv 1.725 de bucati. 

Pe locul al doilea s-a situat bancnota de 50 lei, cu un numar de 673 de falsuri, iar pe locul al treilea, bancnota de 200 de lei, cu un numar de 187 de falsuri.

Din numarul total de bancnote false, 229 au fost capturate de politie in cursul unor actiuni specifice, inainte de a fi puse in circulatie, iar 2.402 falsuri au fost depistate in circulatie (cu 225% mai multe decat in anul 2013).

Astfel, potrivit datelor BNR, numarul de falsuri la un milion de bancnote autentice in circulatie a fost de 2,4 bucati, in crestere de la 0,82 bucati in anul 2013.

Anul trecut, numarul de bancnote in euro false descoperite in circulatie pe teritoriul Romaniei si expertizate la BNR a fost de 2.607 bucati, cu 2,6% mai multe decat in 2013.

Better Finance: Atentie la interesele micilor investitori!

Federatia Europeana a Utilizatorilor de Servicii Financiare – Better Finance solicita centrarea Uniunii Pietelor de Capital pe interesele deponentilor si investitorilor individuali. Organizatia a transmis, in acest sens, o scrisoare deschisa comisarului european pentru Servicii Financiare, Jonathan Hill. 

Better Finance sustine ca intentia declarata a comisarului european, de a proteja deponentii si investitorii individuali, trebuie tradusa in prioritati de actiune in cadrul Uniunii.

”Asa cum foarte corect ati mentionat, populatia din UE reprezinta sursa principala de finantare pe termen lung a economiei europene. Acesta este motivul pentru care deponentii si investitorii individuali trebuie sa fie plasati in centrul initiativei Uniunii Pietelor de Capital. De asemenea, ati mentionat ca succesul Uniunii nu este posibil fara succesul deponentilor si al investitorilor individuali”, se arata in scrisoarea mentionata. 

In plus, reprezentantii Federatiei atrag atentia asupra faptului ca exista, inca, obstacole majore in stabilirea unui canal eficient intre economiile populatiei si  investiiile individuale si economia reala, principalul obstacol fiind increderea, asa cum si comisarul Hill a mentionat.  

Better Finance este ingrijorata de faptul ca discursurile publice se refera doar la cele cinci prioritati pe termen scurt cuprinse deja in Cartea Verde a Uniunii Pietelor de Capital, avand in vedere ca niciuna dintre acestea nu tine cont de interesele deponentilor si investitorilor individuali. 

Federatia sustine ca, pentru a restabili increderea micilor investitori, Uniunea trebuie sa extinda prioritatile declarate pe termen scurt cu inca cinci directii de actiune. 

Prioritati pentru micii investitori


In primul rand, cetatenii UE (si supraveghetorii) ar trebui sa aiba acces la informatii cuprinzatoare si comparabile privind rezultatele istorice si preturile tuturor produselor de investitii. Din pacate, regulamentele recent aprobate au eliminat cerintele pentru fondurile de investitii de a publica performantele lor anterioare intr-un mod standardizat. In acest context, autoritatile europene de supraveghere ar trebui sa colecteze, sa analizeze si sa publice date privind performanta si preturile produselor de investitii.

O a doua directie de actiune solicitata de Better Finance se refera la adoptarea unor norme de protectie a investitorilor, care sa se aplice tuturor produselor de investitii, inclusiv asigurarilor de viata, pensii, actiuni si obligatiuni.

In plus, Federatia solicita ca ofertele de produse de investitii de retail sa fie standardizate, astfel incat investitorii sa aiba acces, la nivel pan-european, la produse mai simple, mai transparente si mai eficiente din perspectiva cost-beneficiu. 

Pe de alta parte, autoritatile publice ar trebui sa nu mai permita pietelor de actiuni sa incline balanta in favoarea investitorilor cu un nivel de tehnologie ridicat in detrimentul micilor investitori. 

Nu in ultimul rand, Better Finance avertizeaza ca Directiva Drepturilor Actionarilor nu ar trebui sa se transforme in Directiva Drepturilor Intermediarilor. 

”Better Finance propune cateva amendamente la Directiva Drepturilor Actionarilor, care este in prezent in discutie in Parlamentul European, pentru a permite milioanelor de actionari individuali sa-si exercite cu adevarat drepturile de vot - in special prin metode trans-frontaliere gratuite in UE. Dar nu ne-am facut auziti pana acum. Cu toate acestea, masurile sunt foarte simplu de implementat, astfel incat Directiva Drepturilor Actionarilor sa fie in concordanta cu Uniunea Pietelor de Capital”, se mai arata in comunicatul Better Finance. 

Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) este membru, din primavara anului 2014, al Federatiei Europene a Utilizatorilor de Servicii Financiare (Better Finance).

Romania, in impas cu CE si FMI

Comisia Europeana nu a ajuns la un acord cu Romania in cadrul misiunii de evaluare a economiei pe care a derulat-o la Bucuresti, din cauza neintelegerilor pe marginea Codului Fiscal. Ministrul roman al Finantelor declara recent ca nici Fondul Monetar International nu va mai veni in iulie, pentru ca va avea la dispozitie concluziile Comisiei. 
”Pasi importanti au fost facuti in anumite sectoare, iar situatia macroeconomica este buna. Cu toate acestea, progresul general in punerea in aplicare a masurilor agreate de comun acord nu au fost suficient, in principal in ce priveste politica fiscala, pentru a ajunge la un acord cu autoritatile romane", se arata intr-o declaratie a Comisiei Europene (CE) transmisa in urma misiunii din perioada 16-26 iunie.

Potrivit reprezentantilor CE, realizarile programului ar trebui mentinute, pentru ca reprezinta baza pentru continuarea unei cresteri puternice si echilibrate si pentru crearea de locuri de munca. Politici fiscale solide si continuarea reformelor in cadrul programului vor fi importante in aceasta privinta, se mai spune in declaratia CE.

Sprijinita de trei programe consecutive de asistenta privind balanta de plati, Romania si-a corectat dezechilibrele externe si interne si a redobandit accesul pe piata. Cresterea a fost robusta in ultimii ani, somajul este in scadere, inflatia este la minime istorice, iar sectorul financiar a aratat rezistenta puternica, constata reprezentantii forului european. 

Ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a admis, de asemenea, ca nu s-a ajuns la un acord cu reprezentantii Comisiei Europene in privinta Codului Fiscal, dar stadiul acordului cu Romania se va decide in cadrul intalnirii ministrilor de Finante (Ecofin) din 14 iulie. In plus, ministrul a precizat ca Fondul Monetar International nu va mai efectua vizita de evaluare luna viitoare pentru ca va avea deja concluziile misiunii Comisiei Europene.

Actualul program de asistenta financiara cu UE in ceea ce priveste balanta de plati, convenit in mod oficial in octombrie 2013, se desfasoara in paralel cu un acord stand-by cu FMI. Programul a fost de tip preventiv si nu au avut loc trageri de fonduri. Acordul Romaniei cu institutiile financiare expira in septembrie, dar pana acum doar o misiune de evaluare, din cele patru care ar fi trebuit realizate, s-a incheiat cu succes.

Bancile din Grecia, inchise si cu retrageri limitate

Bancile din Grecia vor ramane inchise pana la 6 iulie, a doua zi dupa referendum. Pana atunci, retragerile de la bancomate vor fi limitate la 60 de euro pe zi, potrivit deciziei privind controlul capitalurilor publicate in monitorul oficial grecesc in noaptea de duminica spre luni. De asemenea, si Bursa de la Atena ramane inchisa. 
Intitulata ”Vacanta bancara de scurta durata”, aceasta decizie contine masurile valabile intre 28 iunie si 6 iulie pentru institutiile financiare, informeaza AFP. Documentul citat, semnat de presedintele tarii Prokopis Pavlopoulos si de premierul Alexis Tsipras, face referire la ”caracterul de extrema urgenta si necesitatea neprevazuta de a proteja sistemul financiar si economia greceasca din cauza lipsei de lichiditati provocata de decizia Eurogrupului din 27 iunie de a refuza prelungirea acordului de imprumut pentru Grecia”.

Bancile care incalca reglementarile pot fi amendate cu pana la 10% din valoarea oricarei tranzactii ce nu respecta restrictiile impuse miscarilor de capital.

Tsipras nu a dat detalii cu privire la introducerea unor controale asupra capitalului, dar analistii se asteapta la limitarea sumelor de bani ce pot fi transferate in afara tarii. 

Premierul elen, Alexis Tsipras a anuntat, duminica, intr-un discurs televizat adresat natiunii, ca Banca Centrala a Greciei a recomandat inchiderea bancilor si aplicarea de restrictii asupra miscarilor de capital, dupa ce Banca Centrala Europeana a decis sa nu majoreze finantarea de urgenta (ELA) destinata bancilor grecesti.

Amenintarea intrarii Greciei in incapacitate de plata a determinat populatia sa-si retraga masiv banii din conturi, astfel incat plafonul liniei de finantare de urgenta, situat in prezent la 89 miliarde de euro, ar putea sa nu fie suficient.

Analistii se asteapta ca aceste restrictii sa adanceasca recesiunea din Grecia si sa o aduca mai aproape de iesirea din zona euro (Grexit). 

Un oficial elen a declarat ca restrictiile asupra miscarilor de capital nu se vor aplica celor care detin conturi in banci straine, care au carduri emise peste hotare. Astfel, grecii care au conturi peste hotare si turistii nu vor fi afectati de masurile autoritatilor elene. 

Grecia este a doua tara din zona euro care impune restrictii asupra miscarilor de capital, dupa decizia similara adoptata de Cipru, in 2013. In aprilie 2015, Nicosia a ridicat si ultimele restrictii impuse asupra miscarilor de capital in timpul crizei financiare din 2013. Dar situatia Greciei este mult mai dificila, intrucat aceasta trebuie sa achite marti FMI 1,6 miliarde de euro, altfel intra in incapacitate de plata.

Ministrii de Finante din zona euro s-au reunit, sambata, la Bruxelles, de urgenta, pentru a discuta deblocarea unui ajutor de 15,5 miliarde de euro pentru Grecia si extinderea pana in noiembrie a programului de asistenta pentru aceasta, insa, conform AFP, au refuzat sa prelungeasca programul dupa 30 iunie, data la care acesta expira. 

Atena a cerut creditorilor internationali prelungirea ajutorului pentru Grecia pentru a putea organiza un referendum, convocat pentru 5 iulie, la care alegatorii sa se pronunte asupra masurilor de austeritate cerute de creditorii Greciei.

Leul pierde pe seama Greciei

Criza din Grecia isi face simtite efectele si pe piata din Romania. Leul s-a depreciat puternic, luni, in fata tuturor valutelor, iar in fata euro a atins cel mai slab curs din ultimele cinci luni, potrivit cotatiilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Moneda nationala a fost cotata de BNR la un curs de 4,4931 lei/euro, in crestere cu 3,54 bani (0,79%) fata de vineri, cand un euro valorade 4,4577 lei/euro.

Pe piata interbancara, cursul euro/leu a trecut de pragul de 4,5. Analistii din piata romaneasca se asteapta ca raportul leu/euro sa testeze pragul superior al "zonei de stabilitate a BNR (4,38-4,52)" in asteptarea rezultatelor referendumului din Grecia privind acceptarea programului de masuri asociate extensiei finantarii externe. ”Ne asteptam ca BNR sa fie prezenta in piata peste nivelul de 4,5 pentru a limita volatilitatea ridicata pe termen scurt, ceea ce va conduce la reducerea excesului de lichiditate din piata monetara si va pune presiune ascendenta pe ratele de dobanda", sustine economistul sef al ING Bank, Ciprian Dascalu.

In schimb, banca isi mentine prognoza de apreciere a leului catre finalul anului spre limita inferioara a intervalului mentionat de banca centrala (4,38 lei/euro). In ceea ce priveste perechea euro/dolar american, banca mentine tinta de unu la unu pentru finalul acestui an. 

In raport cu dolarul american, leul s-a depreciat luni chiar mai mult luni, la 4,0469 lei/dolar, in crestere cu 6,86 bani (1,72%) fata de vineri, cand cursul era de 3,9783 lei/dolar.

Fata de francul elvetian, leul a scazut pana la un curs de 4,3251 lei pe franc, in crestere cu 6,04 bani (1,41%), comparativ cu valoarea din sedinta anterioara, de 4,2647 lei pentru un franc. 

Si gramul de aur s-a scumpit luni cu aproape trei lei (2%), pana la valoarea de 153,2420  lei, fata de cotatia precedenta, cand se stabilise o valoare de 150,2526 lei pe gram.

Monday, June 29, 2015

Fonduri suplimentare pentru IMM in cadrul JEREMIE

Intreprinderile mici si mijlocii din Romania au, incepand din aceasta saptamana, la dispozitie fonduri in crestere pentru finantare in cadrul initiativei JEREMIE. Trei banci, respectiv Raiffeisen Bank, CEC Bank si Banca Transilvania, au anuntat suplimentarea acestor fonduri. 

Raiffeisen Bank a semnat cu Fondul European de Investitii (FEI) suplimentarea resurselor disponibile in cadrul initiativei JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises). Prin intermediul acesteia, banca va putea acorda credite in valoare de 50 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al bancii.

Totalul creditelor destinate IMM-urilor prin acest instrument financiar cumuleaza 90 de milioane de euro. Produsul de creditare consta in finantarea activitatii curente si a investitiilor, pe termen mediu si lung, cu dobanda subventionata si cerinte reduse de garantii.

Pana in prezent, banca a acordat, prin intermediul primei initiative, peste 2.370 de finantari, in valoare de aproximativ 170 milioane euro. ”In cadrul celui de-al doilea program, capitalizand succesul primului instrument financiar implementat sub initiativa JEREMIE, au fost acordate deja peste 700 de finantari IMM-urilor, iar prin intermediul acestei suplimentari ne asteptam macar la dublarea acestui numar", a declarat Monica Udrescu, director executiv al Ariei IMM la Raiffeisen Bank.

Si CEC Bank a anuntat recent suplimentarea acordului de finantare si garantare cu partajarea riscurilor in cadrul initiativei JEREMIE. Potrivit bancii, valoarea totala disponibila pentru noile imprumuturi este de 24 de milioane de euro, in echivalent lei, contributia fiecareia dintre institutii fiind de 50% din valoarea finantarilor acordate.  

”Suma de 10 milioane euro alocata initial (5 milioane euro din surse FEI si 5 milioane euro din sursele proprii ale bancii) a fost utilizata integral, creditele fiind acordate pentru finantarea capitalului de lucru,  pentru realizarea unor proiecte de investitii cu destinatii, precum constructia/achizitionarea de hale industriale, achizitionarea de spatii comerciale si de productie, extinderea si modernizarea  unitatilor de cazare si turism sau achizitionarea de echipamente industriale si medicale”, se arata intr/un comunicat al bancii.

De asemenea, Banca Transilvania anunta o suplimentare de 13 milioane de euro a fondurilor JEREMIE. Astfel, IMM-urile vor beneficia, prin intermediul bancii de finantari suplimentare in valoare totala de 26 de milioane de euro, destinate investitiilor si capitalului de lucru. In plus, banca sustine ca acorda aceste finantari cu dobanda si comisioane reduse la jumatate fata de nivelul pietei, si cu cerinta de a avea garantii pentru doar 70% din valoarea imprumutului.

”Banca Transilvania a beneficiat anul trecut de 15 milioane euro in cadrul initiativei JEREMIE, banca dubland fondurile puse la dispozitia intreprinzatorilor eligiblili. Programul s-a bucurat de succes, suma fiind folosita integral, prin acordarea de credite in valoare de 30 de milioane de euro. Aproape 80% din aceasta suma a fost destinata proiectelor de investitii, iar aproximativ 20%, capitalului de lucru si extinderii afacerilor. Aproape 200 de IMM-uri, clienai ai Bancii Transilvania, au beneficiat pana acum de imprumuturi JEREMIE. Valoarea medie a creditelor acordate de BT intreprinderilor mici si mijlocii este de aproximativ 170.000 euro”, se arata intr-un comunicat al bancii. 

Principala misiune a Fondului European de Investitii, parte din Grupul Bancii Europene de Investitii, este de a sustine IMM-urile europene, sprijinind accesul acestora la finantare.

JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises) este o initiativa comuna a Comisiei Europene si a Bancii Europene de Investitii care are ca obiectiv cresterea accesului la finantare pentru IMM-urile din Uniunea European? in cadrul Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013.

Titlurile pentru populatie, tranzactionate pe BVB

Titlurile de stat, in valoare de 65 de milioane de lei, vandute de Ministerul Finantelor Publice in cadrul emisiunii dedicata populatiei, intra vineri la tranzactionare pe Bursa. Cu aceasta ocazie, reprezentanti ai Ministerului au declarat ca, pentru urmatoarele emisiuni se ia in calcul reducerea valorii nominale la 100 de lei. 

Titlurile vandute au o valoare nominala de 1.000 de lei, considerata prea mare. Aceasta, alaturi de procedura complicata de subscriere, prin care investitorul trebuia sa aleaga dobanda dintr-un interval, au facut ca subscrierile sa fie mult sub oferta. 

Un numar de 1.236 persoane fizice au cumparat 64.999 de obligatiuni de stat, scoase la vanzare de Ministerul Finantelor in perioada 8-19 iunie. Titlurile au o maturitate de doi ani si vor beneficia de o dobanda de 2,15% pe an.

Astfel, prima oferta de titluri de stat destinata populatiei din ultimii zece ani s-a subscris in proportie de 65%, in conditiile in care statul a oferit 100.000 de titluri, cu valoarea totala de 100 de milioane de lei. 
Prin listarea la Bursa, titlurile de stat vor putea fi vandute inainte de scadenta de doi ani, insa la un pret stabilit de piata. Simbolul bursier sub care se vor tranzactiona titlurile de stat este R1706A.

Titlurile de stat pentru populatie sunt tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti incepand cu data 26 iunie 2015.

Programe gratuite de formare profesionala pentru femei

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) ofera programe gratuite de formare profesionala femeilor din Romania. Astfel, pana in luna octombrie a acestui an, 1.100 de femei pot beneficia de aceste programe. 

Proiectul ”STEP2SUCCESS - Promovarea egalitatii de sanse a femeilor pe piata muncii este implementat de CNIPMMR in parteneriat cu compania Market Scope.

”Discriminarea la locul de munca inca exista, iar maternitatea e principalul motiv de discriminare. Acest fenomen are drept cauze principale educatia si mentalitatea. Femeile, in general, lucreaza mai mult, pe un salariu mai mic, insa sunt mai constiincioase decat barbatii. In functiile de top, discriminarile dintre barbati si femei sunt mai reduse, insa ele se accentueaza in cazul pozitiilor de baza sau de nivel mediu dintr-o companie”, sustine Marian Gherghescu, consultant de implementare al proiectului. 

Obiectivele specifice ale programului se refera la cresterea gradului de ocupare si integrare a femeilor pe piata muncii, prin cursuri de calificare si recalificare pentru minimum 660 de femei, la organizarea de programe pentru competente antreprenoriale pentru 320 de femei, dar si la acordarea de asistenta pentru initierea unei afaceri pentru minimum 100 de femei.

Bancnota de 100 de lei, in topul falsurilor in 2014

La Banca Nationala a Romaniei (BNR) au fost expertizate, anul trecut, 2.631 de bancnote false, in crestere cu 122% fata de anul 2013, potrivit raportului anual al BNR pentru 2014. Cele mai multe bancnote false descoperite sunt de 100 de lei, respectiv 1.725 de bucati. 

Pe locul al doilea s-a situat bancnota de 50 lei, cu un numar de 673 de falsuri, iar pe locul al treilea, bancnota de 200 de lei, cu un numar de 187 de falsuri.

Din numarul total de bancnote false, 229 au fost capturate de politie in cursul unor actiuni specifice, inainte de a fi puse in circulatie, iar 2.402 falsuri au fost depistate in circulatie (cu 225% mai multe decat in anul 2013).

Astfel, potrivit datelor BNR, numarul de falsuri la un milion de bancnote autentice in circulatie a fost de 2,4 bucati, in crestere de la 0,82 bucati in anul 2013.

Anul trecut, numarul de bancnote in euro false descoperite in circulatie pe teritoriul Romaniei si expertizate la BNR a fost de 2.607 bucati, cu 2,6% mai multe decat in 2013.

Friday, June 26, 2015

Populatia ramane baza creditarii

Crediterea in lei creste, insa insuficient pentru a compensa scaderea finantarilor in valuta pe care bancile le au in portofoliu. Bancile locale aveau, in luna mai, credite acordate populatiei si companiilor de aproximativ 213 miliarde de lei (echivalentul a 48 de miliarde de euro), in scadere cu 2% fata de aceeasi perioada a anului trecut. 

Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, imprumuturile in moneda nationala acordate populatiei cumulau, in luna mai, 43,8 miliarde de lei, in urcare cu 20% fata de mai 2014, in timp ce finantarile in lei care au mers catre companii au urcat cu 3% la 55 miliarde de lei.

In acelasi timp, soldul creditelor in valuta a scazut cu 10% la echivalentul a 114 miliarde de lei. Finantarile in valuta catre populatie au insumat 61 miliarde de lei, cu 7% mai putin fata de mai 2014, iar soldul creditelor in valuta acordate companiilor a scazut cu 14% de la an la an, la 53,5 miliarde de lei.

Pe de alta parte, stocul depozitelor atrase de la populatie si companii a crescut cu 6% in mai 2015 fata de anul trecut, ajungand la 228 miliardede lei (51 miliarde de euro). Cel mai mult au crescut economiile in moneda nationala, cu 7% peste nivelul de anul trecut, pana la 150 de miliarde de lei. Depozitele populatiei in lei insumau 88 de miliarde de lei, in timp ce economisirile atrase de la companii, tot in lei, au ajuns la 62 de miliarde de lei, cu 6% peste nivelul din mai 2014.

Depozitele in valuta au urcat, in aceeasi perioada, cu 4% la 78 miliarde de lei.

CNIPMMR lanseaza editia 2015 a Cartii Albe pentru IMM-uri

Cartea Alba a IMM-urilor, editia 2015, cuprinde, pe langa problematica specifica IMM-urilor si contextului economico-social national si european. Astfel, documentul incorporeaza cele mai ample, cuprinzatoare si actuale analize si proiectii privind sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania.

Potrivit Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), la realizarea lucrarii din acest an s-a tinut cont de principalele documente strategice ale Uniunii Europene care marcheaza major evolutia IMM-urilor din Europa si implicit din Romania. Este vorba de Strategia UE 2020, Programul UE de finantare 2014-2020 si a programului Small Business Act.  

Principalele categorii de analize incorporate in documentul mentionat se axeaza pe aprofundarea situatiei IMM-urilor in 2015 la nivel national, regional, sectorial si judetean. De asemenea, se prezinta studii cu privire la IMM-uri dar si la celelalte categorii de intreprinderi din Romania, cu accent asupra performantelor de ansamblu, comerciale, financiare, inovationale si sociale.

In plus, Cartea Alba va cuprinde o analiza esentializata a problematicii IMM-urilor, fiecare capitol finalizandu-se cu o selectie de aspecte semnificative, sustin realizatorii documentului. 

In finalul lucrarii vor fi formulate o serie de prioritati si modalitati strategice si tactice in vederea eliminarii principalelor dificultati cu care se confrunta sectorul IMM-urilor din Romania, dar si a diminuarii impactului amenintarilor contextuale si valorificarii la un nivel ridicat a oportunitatilor economice nationale si internationale.

Potrivit CNIPMMR, utilitatea volumului rezida in abordarea a cinci categorii de probleme majore deosebit de actuale. In primul rand, este vorba despre perceperea ultimelor evolutii economico-sociale de catre intreprinzatorii din Romania in anul 2015, de reliefarea principalelor probleme cu care s-au confruntat IMM-urile in primavara anului 2015 si de caracterizarea esentializata a intreprinzatorilor din Romania, asa cum se prezinta ei in perioada post criza economica. De asemenea, sunt abordate aspecte legate de reliefarea unor caracteristici constructive si functionale majore de natura manageriala, comerciala, financiara, inovationala, umana, ale IMM-urilor din Romania global si pe anumite tipologii (dimensionale, sectoriale, teritoriale, juridice etc.). In plus, documentul prevede conturarea unui set de masuri privind relansarea sectorului de IMM-uri.

Codul Fiscal, aprobat in ciuda opozitiei CE si FMI

Codul Fiscal a trecut de Parlament in forma anuntata de Guvern, cu cateva modificari. Printre cele mai importante se numara reducerea cotei generale de TVA la 19%, incepand cu 1 ianuarie 2016, nu la 20% cum se propusese initial. In schimb, in cazul dividendelor, desi s-a promis eliminarea impozitului, acestea vor fi taxate cu 5%.

Astfel, incepand de anul viitor se elimina taxa pe constructiile speciale si supraacciza la carburanti, iar microintreprinderile for fi impozitate diferit. Contributiile de asigurari sociale vor scadea, atat la angajat cat si la angajator, insa abia din 2018. Tot din 2018 este prevazuta si reducereacotei generale de TVA la 18%. De asemenea, Codul Fiscal propune reducerea cotei unice de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019.  

Ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a anuntat ca impactul bugetar al implementarii tuturor masurilor cuprinse in Codul Fiscal  pentru 2016 este de 12 miliarde de lei. 

Institutiile financiare internationale, respectiv Comisia Europeana si Fondul Monetar International, au avertizat ca masurile fiscale anuntate de autoritatile romane pot produce dezechilibre bugetare importante pentru Romania. 

La randul sau, ministrul Finantelor a declarat ca deficitul bugetar convenit cu institutiile financiare internationale va fi, intr-adevar depasit, dar Romania se va incadra in limita de deficit excesiv de 3% din PIB. 

Odata cu Codul Fiscal a fost aprobat si Codul de Procedura Fiscala. 

In aceeasi zi, parlamentarii au dat votul final si pentru Legea prvind anularea unor obligatii fiscale, prin care se sterg o serie de datorii la stat datorate si neachitate pana la 1 iulie 2015, in principal aferente veniturilor din profesii liberale, dar nu numai. Parlamentarii nu au lamurit, insa, ce se intampla cu cei care au platit acele datorii si nici ce ce intampla intre 1 iunie si 31 decembrie 2015, pana la intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal, care prevede o sserie de lamuriri, cel putin pentru profesiile liberale.

Creste deductibilitatea pentru asigurarile private de sanatate

Majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurarile private de sanatate de la 250 de euro la 400 de euro pe an/persoana a fost aprobata odata cu Codul Fiscal. Reprezentantii companiilor de asigurari  sustin ca masura va conduce la stimularea investitiilor in sectorul de sanatate din Romania. 

"Un aspect important adus de noul Cod Fiscal este ridicarea plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurarile private de sanatate, de la 250 euro, la 400 euro pe an/persoana. Facilitatea fiscala a fost extinsa si pentru primele platite individual, nu doar pentru cele sustinute de angajator. Astfel, deductibilitatile pentru asigurarile private de sanatate pot ajunge la un nivel cumulat (angajat si angajator) de 800 de euro pe an/persoana", mentioneaza UNSAR, intr-un comunicat de presa. 

Noul Cod Fiscal intra in vigoare la 1 ianuarie 2016.

Potrivit sursei citate, efectele pozitive acestei masuri se vor vedea in faptul ca asiguratorul va suporta cheltuielile acoperite de polita de sanatate, degrevand astfel sistemul national de asigurari de sanatate. Pe de alta parte, vor fi stimulate investitiile in sectorul de sanatate din Romania, contribuind la dezvoltarea calitativa a serviciilor si, totodata, la retentia in sistemul national a medicilor romani.

"Fireste, aceasta masura reprezinta un prim pas catre impulsionarea dezvoltarii pietei asigurarilor private de sanatate. Insa, numai printr-o reasezare a sistemului sanitar, prin crearea cadrului legislativ specific asigurarilor private de sanatate si prin cresterea gradului de informare a cetatenilor se va realiza adevaratul potential al asigurarilor private de sanatate", precizeaza UNSAR.

Soferii vor sa beneficieze de propria RCA

Romanii ar fi dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru asigurarea de raspundere obligatorie auto daca si-ar putea repara masina pe propria polita. Astfel, soferii si-ar alege compania de asigurari in functie de alte criterii, respectiv calitatea reparatiei si timpul scurt de asteptare, si nu dupa cel mai mic pret. 

Aceasta este una din concluziile care se desprind din studiul calitativ realizat in aceasta luna compania Exact Cercetare si Consultanta. 

Potrivit analizei, in acest moment, polita RCA este perceputa de romani ca fiind “hartia pe care trebuie sa o ai, pentru ca politia sa nu-ti ia talonul” sau “biletul de reparatie al masinii persoanei pe care ai accidentat-o”. 

“Nefiind vorba despre un produs pe care soferii il achizitioneaza in propriul folos, acesta nu are vreo insemnatate. Din acest motiv, ei se orienteaza spre cele mai ieftine polite RCA, fiind astfel favorizate companiile care ofera cele mai competitive preturi”, sustine Irina Rainer, coordonatorul studiului. 

Soferii inteleg, insa, utilitatea RCA-ului si sunt de acord sa achite anual o taxa pentru a putea circula pe drumurile publice. „Ei nu sunt, insa, de acord cu tarifele ridicate pe care toti asiguratorii le practica atunci cand vine vorba de tinerii cu varste mai mici de 30 de ani si care ajung sa achite circa 500 de euro pe an pentru a se putea deplasa, spre exemplu, cu o masina autohtona. Sunt de asemenea nemultumiti in legatura cu cresterile constante de preturi, operate an de an de companiile ce emit polite de tip RCA si de scumpirile politelor, in cazul incadrarii intr-un anumit grad de risc, in functie de istoricul asiguratului (bonus malus)”, mai reiese din analiza citata. 

In plus, asiguratii acuza companiile de profil ca „trag de timp” atunci cand este vorba de acordarea autorizatiei de reparatie dar si de efectuarea platii finale. 

„In anumite cazuri, asiguratorul nu ofera autorizatia de reparatie pe loc, ci isi rezerva un termen pentru derularea unei anchete, termen ce poate atinge chiar  90 de zile”, sustin asiguratii. 

In ceea ce priveste utilitatea asigurarii de tip CASCO, parerile participantilor la studiu sunt total diferite din perspectiva categoriilor de gen. Barbatii considera ca o astfel de investitie anuala, pe langa faptul ca este una ridicata, nu le este utila. “Daca aduni banii cheltuiti in decursul unui an pentru a repara daunele survenite din vina ta, cheltui mai putin decat valoarea primei anuale de asigurare CASCO”, sustin barbatii chestionati. 

Femeile, insa, iau un calcul posibilitatea unor evenimente rutiere cu daune semnificative. “Stiu ca, daca se va intampla un accident, o pot repara fara a fi nevoita sa scot din buzunar in cateva zile o suma imensa de bani. Investitia merita pentru siguranta ta si a bugetului”, au declarat femeile participante la studiu. 

Pe de alta parte,barbatii ar fi deschisi sa incheie o polita CASCO daca ar putea recupera o parte din suma platita, de exemplu 10%, in cazul in care nu utilizeaza polita.

Tot femeile sunt cele care apreciaza mai mult beneficiile unei asigurari pentru locuinta. „Femeile se simt in siguranta atunci cand stiu ca orice ar putea aparea isi gaseste o rezolvare imediata, fara un extra cost”, mai reiese din studiul mentionat.

La realizarea studiului au participat femei si barbati, posesori ai unor polite RCA CASCO sau de locuinta, cu varste cuprinse intre 18 si 39 de ani. Analiza a fost realizata in intervalul 3-17 iunie 2015.

CEC Bank lanseaza doua pachete de produse si servicii bancare

CEC Bank lanseaza doua pachete de produse si servicii bancare operationale pentru persoane fizice, unul pentru adulti si unul pentru tineri. In aceste pachete, banca integreaza cele mai solicitate produse operationale in randul clientilor bancii, potrivit unui comunicat al institutiei. 

Pachetul “Beneficiu" este destinat persoanelor fizice majore si Pachetul “Independent” este dedicat tinerilor cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani.

Pachetele contin  contul curent in lei, cardul de debit cu circulatie internationala, serviciul de Internet Banking CEConline si serviciul Info SMS. 
 
Noile pachete se adreseaza atat clientilor actuali ai bancii dar si clientilor noi.

Potrivit bancii, un astfel de pachet costa, lunar, 4,9 lei pentru cel destinat adultilor, respectiv 3,9 lei la cel pentru tineri.

„Cardurile de debit incluse in pachete permit efectuarea de tranzactii comerciale directe, cu comision zero, in tara si in strainatate, precum si tranzactii securizate 3D Secure, pentru comert electronic. De asemenea, acestea pot fi utilizate pentru plata facturilor emise de diversi furnizori de utilitati la ATM-urile CEC Bank din intreaga tara”, se precizeaza in comunicatul bancii.

Finantari europene pentru IMM

Firmele mici si mijlocii din Romania vor avea la dispozitie 865 de milioane de euro din fonduri europene prin noul Program Operational Regional (POR) 2014-2020. Programul a fost aprobat recent de Comisia Europeana. La acesti bani se vor adauga si altii din Progranul de Capital Uman, cel de Competitivitate si Programul National de Dezvoltare Rurala.
Daca se adauga si partea de cofinantare din fonduri nationale, sumele destinate IMM-urilor in noul POR sar de 1 miliard de euro in perioada de programare 2014-2020.
 
"Circa 206 milioane euro vor fi alocati pentru centrele de transfer tehnologic,o noutate fata de programul anterior, iar 877 milioane euro - pentru a sprijini IMM sa devina mai competitive", a anuntat Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), care gestioneaza, prin autoritatea sa de management noul program. 

La randul sau, Comisia Europeana sustine ca, prin noul POR, mai mult de 5.000 de firme mici si mijlocii vor fi sprijinite, ceea ce va duce la o crestere de aproape 50% a productivitatii muncii in regiunile mai putin dezvoltate.

Pasii urmatori constau in publicarea, de catre autoritatile romane, a ghidurilor solicitantilor si demararea apelurile oficiale pentru proiecte. 

In noul program, IMM-urile au la dispozitie doua axe priorotare din cele 11. Este vorba de Axa prioritara 1 – Bani pentru inovare si transfer tehnologic,  prin care firmele mici si mijlocii vor avea la dispozitie 165 de  milioane de euro pentru consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii. 

Pentru a primi bani europeni, firmele trebuie sa prezinte un plan de afaceri  care sa dmonstreze orientarea catre piata si durabilitatea investitiei, precum si incadrarea in domeniile prioritare de dezvoltare, identificate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

In Axa prioritara 2 - Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor, firmele vor avea la dispozitie 700 de milioane de euro pentru consolidarea pozitiei pe piata a IMM-urilor in domeniile de competitivitate ale Romaniei, prcum si pentru cresterea productivitatii muncii in firmele din acele sectoare. 

Cele 10 sectoare pe care statul roman le considera "de viitor" pentru Romania sunt: Turism si ecoturism, Textile si pielarie, Lemn si mobila, Industrii creative, Industria auto si componente, Tehnologia informatiilor si comunicatiilor, Procesarea alimentelor si a bauturilor, Sanatate si produse farmaceutice, Energie si management de mediu, precum si Bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologii.

Reguli noi pentru Loteria bonurilor fiscale

Legea privind organizarea Loteriei bonurilor fiscale a fost promulgata de presedintele Romaniei cu o serie de modificari fata de Ordonanta initiala. Astfel, la extragerile urmatoare vor fi desemnati cel mult 100 de castigatori, pentru a stimula participantii cu premii mai consistente.

Potrivit noilor proceduri, in urma extragerii, unitatea teritoriala a Fiscului unde se depune bonul fiscal castigator in original va elibera titularului o copie conform cu originalul, care va contine un numar unic de inregistrere atribuit automat printr-o aplicatie informatica la nivel national.

Pentru asigurarea transparentei, o lista privind bonurile prin care au fost revendicate premiile se va publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si pe cel al Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala.

Daca in urma centralizarii listei bonurilor fiscale pe care s-au revendicat premiile se va constata depasirea numarului maxim de premii care se acorda, se va proceda la extragerea aleatorie a unui numar de 100 de bonuri fiscale castigatoare din totalitatea bonurilor fiscale din lista.

Deputatii au votat, la sfarsitul lunii mai amendamentele la ordonanta Guvernului, dupa ce ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a propus aceasta solutie pentru ca sumele castigate de participantii la loterie sa fie mai consistente.

Pentru prima loteria a bonurilor fiscale, organizata a doua zi de Pasti, au fost depuse 18.215 cereri de revendicare a premiului, cele mai multe in Bucuresti, Cluj si Brasov, iar la polul opus s-au situat judetele Giurgiu, Calarasi si Ilfov, castigul fiind de 54,9 lei pentru fiecare bon daca toate bonurile ar fi validate.

Permiul total, de un milion de lei, va fi impartit egal la numarul castigatorilor validati de catre inspectorii fiscali. Lista castigatorilor va fi publicata pe site-ul Ministerului Finantelor, iar plata premiilor se va efecua in maxim 60 de zile de la incheierea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, respectiv pana la 13 iulie.

Urmatoarea extragere de bonuri fiscale prevazuta in Ordonanta este programata pentru luna iulie, insa ministrul a declarat ca va mai fi organizata o extragere ocazionala pana la finalul acestei luni pentru bonurile din aprilie si mai.