Prima Casa risca sa devina o bomba cu ceas pentru datoria publica

Prin programul Prima Casa, statul a emis pana acum garantii de 2 miliarde euro, fara sa isi acopere riscurile in vreun fel. Daca programul se va perpetua in aceasta forma, creditele neperformante s-ar putea transforma direct in datorie publica.

Programul Prima Casa poate produce un deficit major pentru bugetul de stat, urmand ca o parte din creditele neperformante sa fie achitate de contribuabili.

Statul isi asuma riscul de neplata, pe banii contribuabililor

Creditele Prima Casa se acorda, prin intermediul unor garantii de stat, care echivaleaza acum cu 50% din suma imprumutata. Pentru aceasta garantie, clientul achita un comision de 0,49% catre FNGCIMM.

Acest comision nu acopera insa riscul de neplata, ci doar activitatea administrativa a FNGCIMM (verificarea dosarelor de credit, emiterea garantiilor si alte proceduri birocratice). 

In cazul in care un client nu isi va mai putea achita ratele, banca cere plata imediata a garantiei. Conform legii, aceste sume se achita din bugetul de stat, de catre Ministerul Finantelor Publice. Prin urmare, toate creditele neperformante se vor plati din banii contribuabililor.

Evident, statul va putea sa isi recupereze o parte din aceste pierderi, prin executarea silita a debitorilor. Dar aceste proceduri nu asigura intotdeauna recuperarea integrala a pagubelor, daca avem in vedere ca pericolul apare, in special, in perioade de criza.  

In perioade de criza, valoarea garantiilor scade, iar gradul de recuperare devine mult mai mic. Daca ne raportam la problemele majore pe care bancile le intampina acum cu valorificarea garantiilor imobiliare, o activitate gestionata public (care se presupune care este mai ineficienta) va avea probabil rezultate si mai slabe. Totodata, avansul minim de 5% accentueaza considerabil riscul de pierdere in cazul unei executari silite.

Programul expune sectorul bancar la un risc sistemic 
Daca programul Prima Casa continua in aceasta forma pe termen lung, iar in urmatorii 25-30 ani vom trece printr-o noua criza, bugetul de stat s-ar putea trezi cu o nota de plata colosala din partea bancilor, care vor cere in masa plata garantiilor. 

Cum bugetul de stat nu va putea acomoda o situatie de varf (deoarece nu are nicio rezerva financiara acumulata in acest scop), singura solutie va fi transferarea costurilor in datoria publica. Valoarea garantiilor a ajuns la 2 miliarde euro si, cel mai probabil, va continua sa creasca.

Indirect, riscurile se rasfrang si asupra bancilor, deoarece isi bazeaza activitatea de creditare pe garantii, a caror plata ar putea deveni incerta in situatii de criza. In ultima instanta, BNR ar putea ajunge in situatia de a imprumuta bancile ca sa cumpere titluri de stat, pentru ca statul sa aiba bani ca sa-si plateasca garantiile. Sau, statul va procura acesti bani de la FMI.

Practic, acest program este conceput intr-un mod care poate genera un risc sistemic pentru intreg sectorul bancar. 

In Statele Unite, institutiile care garantau creditele ipotecare  - Freddie Mac si Fannie Mae – au ajuns exact in aceasta situatie in urma crizei financiare, desi isi acopereau riscul de neplata. Chiar si asa, a fost nevoie de interventia statului pentru a nu falimenta.

Cum se acopera acest risc in mod normal?

Programe prin care statul incurajeaza creditele pentru locuinte sunt puse in practica in multe alte tari, iar practica uzuala este ca statul sa se protejeze impotriva riscurilor asumate, printr-un fond de rezerva.

In Marea Britanie, guvernul a introdus in 2013 un program similar “Help to Buy” prin care garanteaza 80% din creditele imobiliare acordate de banci. In schimbul garantiilor, bancile achita un comision catre guvern, prin care se acopera atat cheltuielile administrative cu gestionarea garantiilor, cat si riscul de neplata, din cadrul schemei.

Astfel, riscul de neplata asumat de stat este acoperit prin fonduri dedicate si nu prin finantarea lor direct din banii contribuabililor.

Este ceea ce face acum guvernul Ponta in cazul programului de garantare a creditelor pentru IMM. Firmele sunt obligate sa achite si un comision de risc in valoare de 1,5% pe an. Din aceste sume se alimenteaza un fond special, din care se vor plati garantiile asumate de stat la creditele pentru IMM.

O solutie similara ar trebui adoptata si in cazul programului Prima Casa, pentru ca riscul de neplata sa fie acoperit. Altfel, costurile vor fi platite de contribuabili, iar programul Prima Casa -  introdus de guvernul Boc in 2009 - poate fi la fel de bine reconsiderat ca “o electorata”.

Euroins promite ca va avea un capital social aproape dublu

In plin scandal al pietei asigurarilor, una dintre societatile reclamate frecvent de consumatori, Euroins anunta intentia de a-si majora capitalul social cu 100 milioane lei.

Adunarea actionarilor va vota marirea capitalului pe data de 15 aprilie 2014. Daca operatiunea va fi aprobata, capitalul societatii aproape se va dubla, atingand valoarea de 238,5 milioane lei.

Ultima majorare de capital a avut loc in decembrie 2013 si a avut valoarea de 18,7 milioane lei. Valoarea totala a infuziilor de capital din ultimii ani depaseste 50 milioane euro, se arata in comunicatul trimis de companie.

Cresc fraudele online cu cardul

Pe masura ce tranzactiile pe internet iau amploare, are loc o crestere a fraudelor online prin intermediul cardurilor, arata un raport al Bancii Centrale Europene (BCE). La fiecare 2.365 euro cheltuiti, 1 euro este pierdut prin fraude.

Raportul BCE analizeaza tendintele care au avut loc in zona euro, datele publicate fiind aferente lui 2012. Pentru prima data din 2008, insa, fraudele inregistreaza cresteri. Pierderile din frauda a ajuns la 0,038% dintr-un total de 3,5 trilioane euro de tranzactii in 2012, fata de 0,036% in 2011. Valoarea totala a fraudelor s-a majorat cu 14,8% in 2012 comparativ cu 2011, atingand suma de 1,33 miliarde euro.

In 2012, aproximativ 60% dintre fraude au rezultat din plati in care cardul nu este prezent  - plati prin telefon, internet etc. – in timp ce un sfert au rezultat din tranzactii la comercianti si 17% din operatiuni la ATM.

Fraudele in care cardul nu este prezent se afla pe un trend crescator in ultimii ani, majorandu-se cu 21% in 2012 fata de 2011. Evolutia trebuie privita din prisma dinamicii rapide a valorii acestor tranzactii, care au inregistrat majorari cu 15-20% in ultimii 4 ani, comparativ cu o crestere de numai 4% pentru restul tranzactiilor.

Fraudele s-au raspandit si in tarile care au depus eforturi pentru cresterea securitatii tranzactiilor cu cardul pe internet, deoarece in cele mai multe cazuri masurile de securitate s-au axat pe parole suplimentare si nu pe technici avansate, cum sunt codurile generate aleator prin token.

In acest context, BCE atrage atentie ca reducerea fraudelor necesita introducerea unor tehnici mai complexe pentru autentificare utilizatorilor si cresterea gradului de informare al consumatorilor si comerciantilor in privinta masurilor de precautie pe care ar trebuie sa le adopte.

In cazul platilor online, la fiecare 1.000 euro cheltuit s-a pierdut 1 euro din cauza fraudei. In schimb, in cazul tranzactiilor la ATM si la comercianti cu cardul, s-a pierdut 1 euro la fiecare 5.400 euro cheltuiti. Cardurile emise in Franta, Marea Britanie si Luxembourg au fost cel mai des afectate de frauda.

Volksbank a intrat in noul program de credite pentru IMM-uri

Volksbank a intrat in noul program de credite pentru IMM cu garantii de stat si va putea acorda imprumuturi pentru aproximativ 150 de firme.

Creditele se acorda in lei pentru finantarea capitalului de lucru, rata dobanzii fiind formata dintr-o marja de 3,5 puncte procentuale peste Robor la 3 luni. In prezent, nivelul dobanzii este de 6,90%.

“Sectorul privat din Romania este inca unul tanar si nu a avut timp si nici contextul favorabil, daca ne gandim la ultimii ani de criza, pentru a acumula capital. Garantia oferita prin FNGCIMM, de pana la 50% din valoarea creditului, rezolva aceasta problema pentru mare parte din antreprenori”, afirma Anca Balasu, sef Departament Dezvoltare produse Persoane Juridice la Volksbank.

Pe langa dobanda, firmele trebuie sa achite un comision de garantare de 0,49% pe an si un comision de risc aferent garantiei de stat de 1,5% pe an. Nu exista comisioane de analiza si de administrare. Valoarea maxima a unui imprumut este de 5 milioane lei.