Cand luam in calcul rambursarea anticipata a creditelor?

 

Achitarea datoriilor inainte de scadenta ar putea fi o optiune, atunci cand avem incasari sau anticipam venituri mai mari sau cand conditiile din pietele financiare tind sa se schimbe intr-un mod defavorabil noua. 

Nu trebuie insa sa platiti intreaga sum? a imprumutului deodata, ci pute?i opta oricand pentru o solutie de rambursare anticipata partiala. Aceasta se poate realiza cu diminuarea valorii ratei lunare si pastrarea numarului de rate sau cu diminuarea numarului de rate de rambursat si pastrarea valorii lunare a ratei.

Un credit ipotecar aflat in preajma scadentei finale ar putea fi stins daca titularii sunt tentati de o zona mai buna sau de un imobil mai spatios, mai ales daca veniturile le-au crescut intre timp si isi permit acest lucru sau daca numarul membrilor familiei s-a marit. 

In acest caz ar trebui puse in balanta si costurile colaterale. Acordarea unui nou imprumut presupune costuri suplimentare. Vorbim de comisioane de analiza a dosarului,  de comisionul de administrare, de costuri pentru evaluarile imobilelor la creditele imobiliare si de comisionul de rambursare anticipata in cazul creditelor de consum. 

Acesta din urma poate varia intre 0 si 1% in functie de tipul creditului, tipul dobanzii sau perioada ramasa pana la scadenta finala a creditului conform contractului in vigoare.

Refinantare la cresterea capacitatii de rambursare

Daca debitorii au mariri de venituri la job, daca un membru al familiei revine in campul muncii sau daca au fost identificate surse suplimentare de venituri, rambursarea anticipata a vechiului imprumut pentru a fi inlocuit de unul mai cuprinzator este o solutie de luat in calcul, mai ales daca s-au identificat obiective noi (imbunatatiri ale locuintei, oferte de vacanta sau de studii, etc).

Situatia in care un imprumut vechi este stins prin acordarea unui credit nou este intalnita frecvent si apare in special in cazul creditelor de consum, cand debitorii identifica alte prioritati sau au nevoie de resurse financiare mai mari. 

In aceste situatii, cei care solicita o refinantare ar trebui sa isi calculeze foarte bine pasii, sa evalueze noul raport rata/venituri si sa estimeze in ce masura acesta este sustenabil pe termen mai lung, daca rezista la o potentiala crestere a dobanzilor, daca ofera marje de siguranta in cazul unei posibile recesiuni economice, etc. 

Prudenta este necesara pentru ca ciclurile economice se succed odata la cativa ani, veniturile angajatilor pot fluctua pe termen lung, iar conditiile din piata monetara reflecta starea economiei.

Rambursari anticipate la conditii de piata schimbate

Chiar daca multi dintre cei care ramburseaza anticipat o fac pentru ca au descoperit obiective noi, exista si persoane care se grabesc sa achite fractiuni mai mari din vechiul credit pentru ca intuiesc o schimbare iminenta a raportului de forte din piata monetara. 

De pilda, daca au parut primele semne ale cresterii inflatiei si autoritatile iau in calcul o inasprire a politicii monetare, este de asteptat o majorare a dobanzilor la creditele cu dobanzi variabile, deci rate mai mari de achitat lunar. 

In aceste conditii, achitarea unor felii din principal cat mai repede reduce povara dobanzilor care se calculeaza la sold, deci in final se vor achita mai putini bani bancii. Este o masura justificata si de temerile legate de starea pietei muncii, o majorare a dobanzilor in economie presupunand de multe ori reducerea cererii si politici salariale mai prudente. 

Cine are bani pusi deoparte, mai ales atunci cand  gradul de indatorare (raport intre rata si venituri) este relativ impovarator, isi poate folosi resursele suplimentare pentru a achita anticipat o parte din imprumuturile bancare, mai ales ca in majoritatea cazurilor o dobanda la depozitele la termen va fi inferioara celei la creditele in derulare, deci economisirea n-ar fi suficient de motivanta, mai ales intr-o piata monetara cu dobanzi in crestere. 

De ce este important sa ai un fond de urgenta?

 Neprevazutul face parte din viata noastra. Fiecare dintre noi poate trece la un moment dat printr-o perioada marcata de incertitudine si instabilitate. Atunci cand traversam aceste „zile negre”, este important sa avem un „as” in maneca si sa ne ridicam, pas cu pas, din criza. Desi este greu sa fii pregatit pentru ceva ce nu poti anticipa, exista o solutie salvatoare - fondul de urgenta.

Ce este un fond de urgenta?

Fondul de urgenta este acea suma de bani pe care sa stii ca te poti baza atunci cand apare o situatie neprevazuta. De exemplu, atunci cand ai o nevoie urgenta de bani pentru o consultatie medicala, pentru o reparatie a casei sau a masinii, care nu suporta amanare, ori atunci cand traversezi o perioada dificila din punct de vedere financiar.

Ca sa intelegem cand putem folosi banii din fondul nostru de urgenta este important sa stabilim ce inseamna „urgenta”, pentru ca poate avea o acceptiune diferita pentru fiecare dintre noi. De aceea, este important sa nu o confundam cu „dorinta” si sa ne raspundem singuri la urmatoarea intrebare - sanatatea mea sau a familiei mele depinde de acea suma de bani? Vom detalia mai jos cateva situatii in care se poate folosi fondul de urgenta si situatii in care nu este indicat sa cheltuim banii pe care i-am economisit.

4 situatii in care poti apela la un fond de urgenta

Situatiile sunt numeroase, insa ne oprim asupra catorva care sunt cele mai importante si pot aparea in viata fiecaruia dintre noi la un moment dat:

1. O consultatie sau interventie medicala costisitoare pentru tine sau pentru cineva din familie - poate fi vorba despre o vizita la dentist, dar care nu poate si nu este indicat sa suporte amanare.

2. O reparatie in casa - fie ca s-a spart o teava sau centrala termica are nevoie de revizie, caminul este important sa fie sigur si sa asigure cel putin un minimum de confort pentru tine si familia ta. 

3. O reparatie a masinii - siguranta si viata este important sa fie mereu pe primul loc, de aceea, reparatiile la masina nu trebuie amanate.

4. Pierderea locului de munca - intr-un context instabil, cum este cel provocat de pandemie, este bine sa te gandesti la neprevazut si sa ai o plasa de siguranta in cazul in care, din diverse motive, poti ramane fara job-ul care iti aduce venitul principal.

4 situatii cand NU trebuie sa apelezi la fondul de urgenta

1. O vacanta pe care ti-o doresti de mult timp.

2. Un telefon mai performant, dar si mai scump.

3. Un televizor nou, chiar daca cel actual functioneaza inca.

4. Cumparaturi de haine, incaltaminte, parfumuri, bijuterii, de care nu ai chiar mare nevoie.

Ce suma de bani ar trebui sa aiba un fond de urgenta?

Valoarea fondului de urgenta difera in functie de venitul tau. Un fond de urgenta este indicat sa aiba echivalentul venitului tau net pentru cel putin 3-4 luni. 

Cum iti creezi un fond de urgenta?

Economisind! Cel mai important aspect atunci cand vrei sa-ti creezi un fond de urgenta este sa-ti gestionezi foarte bine venitul. Poti incepe prin a trece pe hartie, in medie, toate cheltuielile pe care le ai intr-o luna. Iti mai raman bani? Ai avut cheltuieli care puteau fi evitate? 

Dupa ce iti raspunzi la aceste intrebari, stabileste suma pe care o poti pune deoparte in fiecare luna pentru a ajunge sa ai un fond de urgenta de cel putin 3 venituri nete. Regula de aur este ca intotdeauna sa pui banii deoparte atunci cand primesti salariul si, nu uita! Fondul de urgenta este numai pentru urgente!

Produse si servicii bancare pentru clientii cu dizabilitati

 

Bancile au inceput sa isi adapteze oferta pentru a ajunge si la persoanele cu deficiente de auz sau de vedere, din dorinta a largi cat mai mult posibil baza actuala de clienti. 

Institutiile financiare din Romania au fost printre primele  care au oferit platforme pentru persoanele cu handicap locomotor la intrarea in sediile lor, cu ani buni in urma. Dorinta de a creste baza de clienti cu persoanele la care oferta bancilor ajungea mai greu din cauza dificultatilor de interpretare a facut ca in acest moment sa se propuna solutii si pentru clientii cu probleme de vedere sau de auz.

BCR isi popularizeaza oferta in limbaj mimico-gestual

BCR a incheiat un parteneriat cu Asociatia Nationala a Surzilor din Romania, prin care faciliteaza accesarea serviciilor si produsele bancare pentru persoanele cu deficiente de auz, care cunosc limbajul mimico-gestual. 

Este vorba de utilizarea unei aplicatii, "Voci pentru maini", care realizeaza conexiuni directe video si audio intre angajatii BCR si interpretii care activeaza pe platforma. 

BCR devine astfel prima institutie bancara din Romania care va putea deservi clientii care au deficiente de auz si care cunosc limbajul mimico-gestual, conform nevoilor lor specifice.

Aplicatia dezvoltata de catre Asociatia Nationala a Surzilor din Romania permite conexiuni video si audio, prin intermediul telefoanelor mobile cu sistem de operare Android. 

Tot ceea ce conteaza este ca persoana cu deficienta de auz sa se afle, la momentul respectiv, langa persoana cu care trebuie sa comunice. 

Concret, angajatii BCR se conecteaza la aplicatie si trimit un apel care ajunge in acelasi timp la toti interpretii disponibili pe platforma. Legatura cu interpretul este realizata la cerere si nu necesita echipamentul tehnic al clientului. 

Primul interpret care preia acest apel este pus in legatura directa audio-video cu angajatul BCR care se afla langa beneficiarul final, iar comunicarea poate avea loc. Toti interpretii care folosesc aplicatia sunt autorizati conform legii.

CEC Bank are solutii pentru clientii cu dizabilitati de vedere

In premiera in Romania, banca ofera spre consultare documente in limbaj Braille prin care clientii vizati pot avea acces la informatiile esentiale despre oferta CEC Bank-costuri, comisioane si conditii contractuale. 

In acest mod, prin consultarea documentelor in limbaj specific, clientii cu dizabilitati de vedere pot lua decizii informate, fara a depinde de insotitor sau de alte persoane. 

Acest gen de documente includ conditiile de afaceri ale CEC Bank, tarife de comisioane si termeni si conditii specifice produselor din pachetele de cont curent, informatiile oferite deponentilor cu privire la garantarea depozitelor, glosarul de termeni pentru consumatori si conditiile generale din contractele de credit.

Documentele in Braille sunt deja disponibile in toate cele peste 1.000 de unitati ale bancii. In Romania sunt inregistrate peste 100.000 de persoane nevazatoare. 

Ecartul dintre inflatie si dobanzile la termen se majoreaza

 

Cresterea preturilor in ultimele 12 luni a depasit 6% in vreme ce dobanzile la depozite par batute in cuie, iar titlurile de stat la un an ofera in prezent o pierdere de 2,8% in termeni reali, cu tendinte de crestere in lunile viitoare.

Institutul National de Statistica a anuntat marti inflatia la nivelul lunii septembrie iar vestea proasta este ca aceasta a ajuns la 6,3% raportat la septembrie 2020. 

Fata de august, cand inflatia anuala era de 5,3%, avem un salt de un punct procentual, foarte mare pentru o singura luna. De unde vine aceasta inflatie? Din pacate, nu doar din combustibili, energie electrica si gaze, chiar daca acestea au salturi de 16%, 24% si 20% fata de nivelurile de pret din urma cu un an. 

Ponderea combustibililor in cosul inflatiei este insa de 8,7% iar cea a energiei electrice, gazelor si incalzirii centrale de 8,2%, ceea ce face sa avem o contributie cumulata din aceste surse de 3,2 puncte procentuale din cresterea preturilor, cam jumatate din inflatia raportata. 

Restul pot fi contabilizate in buna parte ca o contributie a cresterii preturilor la energie si combustibili in celelalte preturi de consum, o evolutie care va continua si lunile urmatoare. 

Unde se plaseaza bonificatiile pentru economisire

In vara lui 2018, cand se relansau titlurile de stat pentru populatie, dobanda oferita era de 5% pentru titlurile cu maturitate de 5 ani. Inflatia in 2018 urma sa fie de 4,6%, deci exista un mic bonus raportat la inflatie, care se va mari in anii urmatori cand inflatia a fost de 3,8% (2019) si 2,6% (2020). Acum lucrurile s-au schimbat radical iar statul ofera randamente real-negative pe toate scadentele programului Tezaur. 

Astfel, la un an dobanda este de 3,5%, la 3 ani de 4% iar la 5 ani de 4,4%. Este cel mai mare ecart fata de inflatie din ultimii ani, de aceasta data in defavoarea celor care economisesc. 

Daca cresterea preturilor va ajunge la 7% pe final de an, cum de altfel estimeaza una dintre cele mai importante banci din Romania, atunci dobanzile de la titlurile de stat pe un an vor reprezenta doar jumatate din avansul preturilor de consum, o pedeapsa aspra pentru cei care economisesc disciplinat. 

Daca ne mutam in zona depozitelor la termen, o singura banca ofera o dobanda usor peste dobanda titlurilor de stat pentru populatie la 12 luni (TBI Bank cu 3,6%), dar sa nu uitam ca in aceste cazuri dobanda se impoziteaza cu 10% astfel incat randamentul final scade. 

Majoritatea bancilor mari (cu exceptia CEC Bank, care plateste 3,5% pe an) se plaseaza insa in intervalul 1%-1,6% nefiind inca interesate sa atraga economiile populatiei. 

Majorarea inflatiei a determinat recent BNR sa scumpeasca costul creditului majorand dobanda de politica monetara la 1,5% (de la 1,25%) si este de asteptat sa urmeze miscari similare in perioada urmatoare dat fiind faptul ca dobanda BNR este inca mult sub inflatia anualizata, iar leul ar putea fi supus unor presiuni de depreciere din cauza diferentei mari dintre inflatia locala si cea din zona euro. 

Cum se descurca activele in inflatie

O inflatie mai mare echivaleaza cu reducerea puterii de cumparare pentru consumatori, parte din cauza incapacitatii angajatorilor de a le acoperi prin majorari de salarii cresterea preturilor, parte din cauza majorarii ratelor la imprumuturi. 

Iar reducerea puterii de cumparare inseamna o cerere mai redusa in economie si profituri corporative mai mici, cu exceptia domeniiilor favorizate in aceasta perioada (producatorii de energie). Astfel incat bursele au, in cel mai fericit caz, o evolutie laterala in perioadele cu inflatie crescuta. 

In mod traditional, metalele pretioase supraperformeaza, iar pretul obligatiunilor listate cu ani in urma, cand dobanzile erau mai mici, se corecteaza pentru a-si ajusta randamentul la inflatie. Cei mai castigati vor fi cei care investesc in obligatiuni lansate pe finalul ciclului inflationist si care se vor bucura de dobanzi mai mari dar si de preturi in crestere ale titlurilor cand inflatia va reintra pe scadere. 

Ce efecte va avea majorarea dobanzii de politica monetara a BNR?

 

Cu o inflatie ce ameninta sa sara de 7% la finalul acestui an (exista o banca importanta din Romania ce prognozeaza o inflatie de 7,3% in decembrie), Banca Nationala a decis pe 5 octombrie sa urce dobanda de politica monetara de la 1,25% (minimul istoric) la 1,5%. 

Cresterile dobanzii operate de bancile centrale au darul de a tempera avansul inflatiei si deprecierea monedei nationale. 

Cum leul a ramas relativ stabil in ultimul an, spre deosebire de preturile la energie, decizia BNR este tintita mai degraba spre acestea din urma, in incercarea de a da o mana de ajutor pentru cumintirea acestor preturi, chiar daca banca centrala nu poate controla direct cotatiile la gaze si energia electrica. 

Cum influenteaza dobanzile facturile la utilitati

Recent autoritatile au decis sa compenseze cu 25% cresterea facturilor la energia electrica si gazele naturale in cazul in care cei vizati de masura se incadreaza in anumite limite de consum. Cu alte cuvinte, subventia vine cu conditia rationalizarii consumului. 

Un efect asemanator se produce si prin ridicarea dobanzii de politica monetara. Cum multa lume are credite de nevoi personale, imobiliare sau carduri de credit, majorarea ratelor lunare echivaleaza cu rationalizarea altor cheltuieli, iar cele la energie au o pondere in crestere in ultima vreme.

Si iata cum decizia BNR se suprapune peste cea a Guvernului, determinand consumatorii sa isi ajusteze consumul, in acest fel ajungandu-se la reducerea preturilor din energie odata cu reducerea cererii. 

Sigur, autoritatile au la dispozitie si alte masuri posibile in acest scop, cum ar fi plafonarea preturilor in paralel cu interzicerea exporturilor  sau controale drastice la producatori, distribuitori si furnizori din partea ANRE pentru limitarea adaosurilor consistente, care sa grabeasca corectia preturilor in perioada urmatoare, dar cel mai facil de implementat sunt cele deja operate in acest moment.

Ce trebuie sa stie debitorii si investitorii?

Ne aflam la inceputul unui drum presarat cu mai mutle halte de majorare a dobanzii BNR, decizia din 5 octombrie fiind doar inceputul acestuia. 

Cresterea preturilor la energie are si o componenta speculativa (vezi cresterea cotatiilor certificatelor de carbon) dar si una structurala (strategia UE de incurajare a energiei verzi si descurajare a energiilor poluante) si e greu de crezut ca vom scapa prea repede de preturile mari din energie.

De altfel, BNR nu este singura banca din regiune care decide sa isi modifice politica monetara-Ungaria, Cehia si de ieri, si Polonia, au inceput deja acest ciclu. 

Faptul ca dobanzile se vor majora pe termen mediu implica niste corectii atat pe piata imobiliara, unde achizitiile se fac preponderent prin credit, iar o scumpire a creditului duce la micsorarea cererii solvabile, cat si pe piata de capital, unde dividendele incep sa isi piarda din atractivitate in comparatie cu dobanzile la termen. 

Cu alte cuvinte, cei care urmaresc achizitii in aceste zone ar trebui sa astepte ajustari palpabile de preturi inainte de a le demara. 

IRCC e la minim istoric, dar in viitor urmeaza cresteri consistente

 

Ascensiunea dobanzilor e tot mai evidenta, de la ultimele valori Robor la randamentele din piata titlurilor de stat, astfel incat e doar o chestiune de timp pana cand debitorii de data recenta vor incepe sa simta efectele asupra ratelor lunare. 

Indicele Robor la 3 luni s-a intors la valorile de la inceputul anului, cand BNR isi propusese sa sprijine revenirea economiei, asfel incat la inceputul saptamanii, luni 4 octombrie, indicele ajunsese la 1,81% (la inceputul verii aveam insa valori sub 1,5%). 

O inflatie in crestere accelerata a schimbat insa socotelile si se pare ca valoarea de 5% pe care o estima la un moment dat BNR pentru finalul anului va fi depasita in forta. Raiffeisen Bank a mutat de altfel tinta sa peste 7% (7,3%) si este de presupus ca reprezentantii bancii nu vor fi departe de adevar dupa ultimele majorari de preturi anuntate pe piata energiei. 

Faptul ca majorarea dobanzilor este inevitabila se simte si pe piata secundara a titlurilor de stat, unde Guvernul se imprumuta din ce in ce mai scump, randamentul pentru titlurile cu maturitatea de 10 ani urcand de la 4% la 4,5% intr-o singura saptamana, ceea ce reprezinta un salt important. Similar in piata primara, unde noile titluri pentru populatie se vand la dobanzi in crestere. 

Iar cresterea dobanzii de politica monetara va presupune si majorari ale dobanzilor pe piata monetara, atat la depozite cat si la credite. 

Cum influenteaza asta debitorii?

Cei care au credite cu dobanda variabila calculata in functie de Robor vor simti repede majorarea indicelui pentru ca in cazul lor marja bancii se aplica, in majoritatea cazurilor, peste valoarea Robor la 3 luni. 

Cei care au credite unde marja se adauga peste valoarea indicelui IRCC, nu resimt inca vreo diferenta pentru ca valoarea IRCC calculata pentru ultimul trimestru al anului tocmai a atins un minim istoric, la 1,08%.

Dar traiectoria IRCC va intra imediat pe crestere dupa ce decalajul de raportare dispare (este vorba de o diferenta de doua trimestre). De pilda, pentru perioada ianuarie-martie valoarea IRCC va urca din nou spre 1,2%, conform datelor din piata, iar din trimestrele urmatoare ne putem astepta la valori si mai mari. 

Iar o crestere a indicatorilor de referinta echivaleaza cu o crestere a ratelor lunare pe care debitorii trebuie sa le achite bancii.

De exemplu, pentru un credit de 150.000 lei pe 20 ani cu o dobanda variabila de 3% si fara comisioane incluse, rata lunara este de 832 lei dar va urca la 847 lei daca dobanda variabila ar creste cu 0,2 puncte procentuale, la 3,2%. Daca valoarea imprumutului ar fi de 300.000 lei, la aceeasi dobanda si aceasi scadenta, rata s-ar majora la 1.694 lei de la 1.663. Daca dobanda ar urca cu 0,5 puncte procentuale insa, cresterea ar fi de la 1,663 lei la 1.740 lei.

Este cazul sa ne reevaluam prioritatile

Preconizata crestere a dobanzilor la credite impreuna cu preconizata scumpire a facturilor la energie (si, pornind de la energie, se scumpesc de regula si alte produse) va pune presiune in urmatoarele luni pe finantele personale ale multor romani. 

Este necesar ca in perioada urmatoare sa angajam mai putine cheltuieli legate de standardul de viata, sa nu mai facem datorii noi inainte de a ne asigura ca rambursarea celor vechi se face fara probleme, sa tinem de jobul din prezent pentru ca in cazul unei contractii economice unul nou se obtine mai greu.

Cine intentioneaza sa ia totusi un credit in aceasta perioada ar trebui sa fie foarte conservator in ceea ce priveste raportul rata/venituri tinand cont de faptul ca dobanzile se pot majora de mai multe ori pana la scadenta daca imprumutul are dobanzi variabile. 

Un credit cu dobanzi fixe ar elimina acest risc, cu conditia ca dobanzile fixe la care e obtinut acesta sa nu fie prea ridicate in comparatie cu actualele dobanzi variabile.

De ce depasesc cardurile de credit depozitele in preferintele romanilor?

 

Scaderea dobanzilor bancare la termen a avut si efecte mai putin anticipate, precum reevaluarea economisirii cash, dupa cum reiese dintr-un studiu realizat de Unlock Market Research la cererea BCR.

Realizat in luna august 2021 pe un esantion de 800 de persoane, studiul este reprezentativ la nivelul populatiei cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani, din mediul urban. 

Vestea buna este ca pandemia ne-a stimulat apetitul de economisire, probabil pe fondul reducerii cheltuielilor cu concediiile, iar in acest moment 2 din 3 romani au deja o suma de bani deja economisita potrivit studiului Unlock Market Reasearch, ceea ce ii pune la adapost in fata unor eventuale contractii din economie si al asaltului facturilor la energie din timpul iernii.

Dintre acestia, 56% economisesc ocazional iar 44% pun deoparte lunar o suma fixa. Din pacate, mai mult de jumatate dintre romanii care pun bani deoparte nu folosesc un serviciu financiar dedicat economiilor, iar 27% dintre ei prefera sa economiseasca banii cash. 

Pe de-o parte, consideram ca atractia fata de banii cash poate fi pusa pe seama lipsei de educatie financiara, iar pe de alta parte pe dobanzile la termen nestimulative si pe dorinta de a incuraja distantarea sociala (mai putine drumuri la banca si la bancomate unde pot fi si alti oameni la coada).

Carduri de credit vs depozite la termen

Faptul ca dobanzile la termen foarte mici, de sub 2% la majoritatea bancilor in conditiile in care inflatia a sarit de 5% pe an, au o buna parte din vina, reiese si din raspunsurile participantilor la sondaj privind produsele detinute. 

In vreme ce 67% dintre respondenti au un cont curent si un card de debit (majoritatea salariilor se dau pe card asa ca este greu de ocolit un asemenea produs), ponderea celor care au un depozit bancar este de numai 28%, in vreme ce ponderea celor care detin macar un card de credit este de 40%. 

Cu alte cuvinte, desi doua treimi dintre respondenti reusesc sa economiseasca, cardurile de credit sunt totusi mai folosite decat depozitele bancare la termen, ceea ce reprezinta o anomalie. 

De mentionat ca datele concrete de piata arata ca numarul cardurilor de credit active era in iunie 2021 de 2,88 milioane, potrivit nocash.ro, in scadere de la 2,91 milioane raportate in iunie 2020 (cel mai probabil deoarece in 2020 restrangerile de venituri pe fondul pandemiei au obligat unele persoane sa apeleze in mai mare masura la aceasta forma rapida de imprumut).

Cateva sfaturi pentru un plus de inteligenta financiara

BCR, institutia care a finantat studiul Unlock Market Reaserch, deruleaza si o campanie “Pentru o Românie inteligent? financiar” care promoveaza sfaturi concrete de educatie financiara ce vor rula in spatiul online si la TV sub forma unor mesaje de utilitate publica. 

Iata mai jos 4 dintre aceste sfaturi: 

Regula 50/30/20 de impartire corecta a bugetului: 50% pentru cheltuieli uzuale, 30% pentru dorinte si 20% pentru economii si investitii. 

Intai eu: Plateste-te pe tine prima data. Adica economiseste mai intai si cheltuie dupa, din ce a ramas. 

24H: Amana achizitia unui lucru cel putin 24 de ore pentru a te asigura ca ai nevoie de el. 

Fondul de urgenta: Fa un fond de rezerva, unde trebuie stranse intre 3 si 6 salarii lunare.

Economisirea in euro castiga duelul randamentelor la scadente scurte

 

Daca ne raportam la depozitele nou constituite pe termen de maxim 6 luni, aprecierea euro de la inceputul anului a facut mai profitabile depozitele in moneda europeana in fata celor in lei. 

Potrivit ultimului buletin lunar publicat de BNR, cel pentru luna iulie, dobanzile la depozitele in lei nou constituite au fost in medie de 1,16% (cu 0,47% pentru depozitele de pana la o luna inclusiv, 0,79% dobanda pentru depozitele cu scadenta intre 1 si 3 luni si 1,33% pentru depozitele pe 3-6 luni). 

De la inceputul anului si pana pe 27 septembrie euro se apreciase insa in fata leului cu 1,64%, ceea ce face ca toate aceste depozite in lei sa fi oferit un randament mai mic decat unul in euro, chiar daca dobanzile la euro sunt infime (0,05% este de pilda dobanda medie pentru depozitele cu scadenta cuprinsa intre 3 si 6 luni). 

Abia la depozitele cu scadenta cuprinsa intre 6 si 12 luni dobanda medie la lei urcase la 2% (fata de 0,11% la euro) ceea ce ar conferi inca un mic avantaj pentru economisirea in lei. 

Este adevarat ca exista si banci care ofera mai mult decat dobanda medie calculata de BNR pentru economisirea in lei-de pilda la scadenta la 6 luni avem TBI Bank cu 3,2%,  CEC Bank cu 2,5%, Intesa Sanpaolo Bank cu 2,25%, Garanti cu 2,2%-ce ar fi asigurat un gastig deponentilor in lei raportat la detinerile lor in euro pe aceasta scadenta, dar si destule banci sub aceasta medie

Similar in cazul detinerilor la un an, unde sunt banci ce ofera mai mult chiar de de 3% (TBI Bank-3,6%, CEC Bank-3,1%), deci peste media calculata de BNR. 

Cum stau lucrurile pe segmentul titurilor de stat

In acest moment Ministerul Finantelor vinde prin bursa pana pe 1 octombrie titluri de stat in lei cu dobanzi de 3,25% la un an si 3,75% la 3 ani si titluri in euro cu dobanzi de 1,6% la 5 ani. Daca in primii 3 ani deprecierea leului va fi mai mica de 2% anual, putem spune ca titlurile in lei vor fi mai profitabile.

Oricum, experienta ultimelor valuri de depreciere mai consistenta a monedei nationale (vezi precedenta criza financiara) ne-a aratat ca in momentul in care BNR accepta o devalorizare mai accentuata miscarea nu este una de durata ci se consuma rapid, in cateva saptamani. 

Astfel incat nu prea are sens sa cumparam titluri in euro cu scadenta la 5 ani, eventual doar daca mergem pe ideea ca acestea vor fi vandute si schimbate in lei imediat dupa ce se consuma o depreciere mai consistenta a menedei nationale.

Obligatiuni in euro la bursa

Daca dobanzi de 8-9% la lei, regasite deseori in oferta de obligatiuni corporative de la BVB, reprezinta un bonus considerabil raportat la titlurile de stat in lei, ce ati spune despre dobanzi de 7,5%-8% in euro, precum cele oferite de obligatiunile Prefera Foods sau Ansett Logistics listate recent?

Deja exista dobanzi in euro considerate atractive si raportate la plasamentele in lei dar in aceste cazuri un plus de prudenta nu strica, avem totusi de a face cu obligaituni negarantate in vreme ce la depozite sau titlurile de stat exista plafonul de garantare sau bonitatea statului in spate. 

Eventual, cei care ar vrea sa profite de asemenea randamente le pot include doar intr-un portofoliu foarte diversificat, unde expunerea pe cate un emitent sa nu fie prea consistenta. 

Evergrande aminteste de falimentul Lehman Brothers

 

Posibilul faliment al colosului imobiliar Evergrande a dat fiori investitorilor la inceputul saptamanii, bursele suferind corectii severe. La o privire mai atenta insa, cele doua falimente nu sunt comparabile. 

Cu 300 miliarde dolari datorii, cu peste 200.000 angajati directi si alte peste 3,5 milioane de angajati de la companiile care colaboreaza cu Evergrande in China, falimentul sau ar transmite fara indoiala un soc important economiei chineze. 

Cum s-a ajuns aici? 

E vorba de o schema folosita des in constructii, cand dezvoltatorul se imprumuta demarand proiecte noi in speranta ca va incasa repede avansul pentru acestea si va demara alte proiecte si tot asa. 

Asta a facut ca Evergrande sa aiba peste 800 de proiecte mari in faze diferite de dezvoltare. Teoretic, exista garantii in proiectele in derulare pentru creditele angajate. 

Practic, costurile de imprumut au crescut si devine problematica executarea acestora la pretul din contabilitate, pentru ca nimeni nu preia un proiect inceput la valoarea sa intrinseca, ar dori ceva disconturi pentru continuarea sa. 

Vom avea un Lehman Brothers chinez?

Sansele sunt mici desi vorbim de o problema structurala a Chinei. Totusi, strategia tarii e complet diferita de cea a SUA, autoritatile chineze au inceput sa descurajeze formarea unor colosi care sa devina “prea mari ca sa fie lasati sa cada” mai tarziu, vezi sicanele cu care s-a confruntat Alibaba in ultima vreme si alti giganti din IT. 

Scumpirea finantarilor Evegrande are o parte buna, incearca sa taie o craca de sub picioarele unui colos in crestere accelerata care ar putea genera daune mai mari daca se va prabusi mai tarziu. 

In cazul Lehman Brothers, falimentul a declansat destul de repede o teama generalizata in pietele financiare iar bancile au inceput sa ezite sa mai tranzactioneze intre ele pentru ca multe aveau produse toxice in care Lehman era parte. 

In cazul unui dezvoltator imobiliar precum Evergrande nu exista asa ceva, falimentul ar declansa probleme bancilor finantatoare si companiilor partenere dar asta doar daca statul nu intervine nationalizand compania si platind apoi din datorii pe masura ce proiectele demarate sunt finalizate.

Cumva, asta s-a petrecut si in SUA dupa falimentul Lehman (care a atras si alte falimente precum Wells Fargo si Merryl Lynch) cand  masinile de tiparit ale Fed au intrat puternic in priza si statul a preluat la datoria publica banii pompati in banci. 

De ce scad totusi bursele?

Chiar daca investitorii nu cred serios in repetarea scenariului Lehman Brothers, pietele abia asteptau pretextul unei corectii dupa raliul din ultimele luni. 

Din martie 2020, cand a atins un minim de 2.220 puncte, indicele S&P500 urcase de pilda peste 4.500 de puncte la inceputul lunii septembrie 2021. Este o crestere extraordinara pentru o piata matura si toata lumea priveste spre o corectie care sa ofere apoi combustibil pentru aprecieri viitoare. 

Astfel incat orice pretext e folosit in acest scop, fie ca vorbim despre problemele Evergrande, fie de eternele discutii din legislativul SUA despre cresterea pragului de indatorare, fie de posibila modificare a politicii monetare. 

In concluzie, chiar daca nu vom avea un nou Lehman Brothers, bursele tot vor experimenta o corectie importanta pe care pietele o accepta deja. Ramane de vazut cand se va intampla asta (nu si daca se va intampla). 

Scorul de credit. Ce este si cum afecteaza acordarea unui imprumut

 

Ce trebuie sa stii inainte sa soliciti un imprumut nou este ca, in intreaga lume, institutiile financiare aproba sau resping cererile de credit in functie si de scorul de credit, denumit scor FICO, adica un punctaj care arata daca solicitantul este bun platnic sau nu. Tot in functie de acest scor, datele contractuale iti pot fi modificate favorabil sau nu.

Ce este scorul FICO?

Scorul FICO reprezinta o modalitate standardizata prin care Biroul de Credit poate stabili, intr-o maniera obiectiva, gradul de risc al unui potential client care solicita un credit de la o institutie financiara.

Acesta poate avea o valoare intre 300, care este cel mai mic scor, si 850, cel mai mare scor. In general, ca unui potential client sa i se aprobe un credit la o banca sau la un IFN, scorul FICO ar trebui sa fie de minimum 550 - acest lucru arata ca exista probabilitatea ca solicitantul sa-si achite ratele la timp. 

Scorul FICO este calculat in functie de istoricul de plata al fiecarei persoane in parte, cu conditia sa fi avut in trecut un imprumut. 

Cum se calculeaza scorul FICO?

Scorul de credit este stabilit in functie de mai multi indicatori, care au o pondere mai mare sau mai mica in punctajul final. 

In ordinea importantei, acestea sunt:

• Istoricul de plata, care cuprinde numarul total de credite achitate pe care le-a avut persoana in cauza, daca a avut intarzieri, cu cate zile s-a intarziat plata,  ce sume au fost restante si pe ce perioada. 
• Creditele in derulare, unde apar informatii despre tipul de imprumut activ, suma care a fost creditata, care este soldul in prezent, precum si numarul refinantarilor. 
• Durata istoricului, care tine cont de cat timp a trecut de cand a fost luat primul imprumut.
• Cererea de noi credite, despre care sunt luate in calcul informatii despre numarul de credite deschise recent, cat timp a trecut de la ultimul imprumut luat si de ce tip sunt aceste credite.
• Tipul de imprumut utilizat, care cuprinde informatii despre tipurile tuturor creditelor pe care clientul le-a solicitat in trecut.

Se poate imbunatati scorul FICO?

Da, scorul de credit poate fi imbunatatit! Acum ca stii care sunt informatiile de care se tine cont cand este calculat, este important sa acorzi mai multa atentie comportamentului tau de plata. De exemplu, sa platesti la timp ratele, sa rambursezi sumele restante la creditele pe care le ai in desfasurare si sa cheltuiesti in mod responsabil banii imprumutati.

Daca nu ai un istoric la Biroul de Credit, ti-l poti crea foarte usor, prin accesarea unui imprumut rapid, pe care sa-l rambursezi la timp, conform calendarului de rambursare agreat de comun acord.