MFP lanseaza noi titluri de stat pentru populatie

Ministerul Finantelor Publice incearca, din nou, sa convinga populatia sa cumpere titluri de stat. Dupa ce anul trecut nu a avut prea mare succes, din cauza valorii nominale prea mari, de 1.000 de lei, si a formulei prea greoaie de stabilire a dobanzii, Ministerul vine cu o noua emisiune, cu dobanda fixa si cu o valoare nominala de 100 de lei.     
Emisiunea este programata pentru luna iulie a acestui an, iar dobanda va fi stabilita atunci, pentru ca ea va tine cont de dobanzile din piata monetara. Finantele au mentinut nemodificata valoarea totala, de 100 de milioane de lei, dar si scadenta, respectiv doi ani. 

Dobanda se plateste anual

In plus, reprezentantii Finantelor anunta ca dobanda obtinuta de detinatori nu va fi impozitata si va fi platita anual. 

”Continuam programul Fidelis, iar editia din acest an se numeste Centenar, pentru ca are scadenta la doi ani, in 2018, anul in care se implinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918. (...) Am redus valoarea, de la 1.000 de lei anul trecut, la 100 de lei pentru a face emisiunea mai atractiva", a explicat ministrul Finantelor, Anca Dragu. 

Potrivit acesteia, demersul are, in principal, un scop educativ, astfel incat oamenii sa inteleaga mai bine procesul de economisire, si faptul ca au la dispozitie mai multe  variante de a-si pastra banii, respectiv la banca, in alte instrumente, dar si in datoria publica a tarii.

In afara de cresterea gradului de educatie financiara, un alt scop al emisiunii, secundar, este acela de a diversifica sursele de finnatare pentru Minister, insa suma este, deocamdata, nesemnificativa pentru necesarul de finantare a statului. 

Posesorii de titluri vor participa si la o loterie

Pentru a face titlurile si mai atractive, Ministerul anunta si o loterie, care insa va fi organizata la scadenta titlurilor, adica peste doi ani. Astfel, cei care au rabdare si pastreaza titlurile pana la final vor participa la o loterie, in urma careia vor fi desemnati 100 de castigatori, care vor primi un premiu de 1.000 de lei fiecare. Selectia se va face dintre detinatorii de titluri, si nu dupa seria documentului, au precizat reprezentantii Finantelor. 

"Emisiunea va fi derulata printr-un consortiu de banci, care va fi anuntat pana la finalul lunii mai. Populatia nu va plati comisioane pentru achizitionarea titlurilor de stat, daca se cumpara prin bancile din consortiul de emisiune. Daca se cumpara prin alte banci, va fi perceput un comision de tranzactie, similar unei tranzactii obisnuite", a adaugat Anca Dragu. 

Ministerul spera sa atraga mai multi investitori

Ministerul Finantelor Publice a lansat, in 2015, titluri de stat pentru populatie dupa 10 ani de absenta pe aceasta piata. Atunci, din 100 de milioane de lei, a reusit sa plaseze doar 65 de milioane de lei, la o dobanda de 2,15% pe an, valoarea maxima din prospectul de emisiune.

Cea mai mare cerere de titluri de stat s-a inregistrat in Bucuresti, cu 46,13% din subscrieri. Pe urmatoarele locuri s-au situat judetele Sibiu (3,37%), Mehedinti (2,97%), Alba (2,87), Dolj (2,80%) si Olt (2,76%).

La emisiune au participat doar 1.236 de investitori, dar de data aceasta, prin faptul ca titlurile sunt mai ieftine, Ministerul spera sa atraga mai multi investitori, mai ales din randul celor cu cunostinte financiare modeste.

Bancpost cere verificarea Legii darii in plata la CCR

Prima cerere de verificare a constitutionalitatii Legii privind darea in plata a fost depusa de Bancpost. Banca a contestat notificarile depuse de doi debitori pentru darea in plata si, in paralel, a cerut instantei sa verifice daca actul normativ respecta prevederile Constitutiei. 
Cererea a fost depusa la Judecatoria Campulung, iar dosarul a fost inregistrat pe 24 mai, la 11 zile dupa ce legea a intrat in vigoare, potrivit datelor publicate pe portalul Justitiei

Bancile au amenintat, inca din perioada dezbaterilor pe marginea Legii ca, daca va intra in vigoare, o vor contesta la Curtea Constitutionala. Dar, cum  reglementarile in vigoare nu le permit sa intreprinda direct acest demers, au asteptat sa se depuna primele notificari de dare in plata si, odata cu contestarea unei astfel de cereri in instanta, sa poata cere si verificarea constitutionalitatii Legii. 

Platile catre banca se sisteaza dupa depunerea notificarii
Instanta poate sa considere exceptia de neconstitutionalitate ca inadmisibila si sa nu o trimita CCR. Daca ajunge, totusi, la CCR o astfel de solicitare, pana la decizia finala debitorul este scutit de orice plata la banca, din momentul in care notificarea ajunge la institutia de credit. In plus, poata sa ramana si in casa pana cand banca semneaza actele la notar. 

Nu se stie, insa, ce se intampla, in cazul in care Curtea Constitutionala decide ca Legea nu respecta prevederile Constitutiei, cu platile aferente creditului pentru perioada dintre depunerea notificarii si decizia Curtii. 

Intre timp, insa, cei care vor sa renunte la locuinta pentru a scapa de creditul la banca pot face demersurile necesare prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui avocat sau al unui notar public. Pot depune notificari si cei executati silit, dar ramasi cu datorii la banca, insa acestia trebuie sa mearga in intanta in acest scop.

Banca are dreptul sa conteste cererea debitorului in 10 zile de la primirea notificarii, dar instanta va judeca aceasta contestatie, si toate cererile legate de aceste proceduri, in regim de urgenta. 

In cazul in care contestatia bancii este respinsa, aceasta trebuie sa se prezinte, prin reprezentanti, la notar pentru semnarea actelor referitoare la transferul de proprietate. 

Notarii sunt de acord sa reduca la jumatate taxele pentru darea in plata
Taxele notariale cad in sarcina debitorului, potrivit Legii. Avand in vedere faptul ca acestea nu sunt deloc neglijabile, Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) a solicitat Uniunii Notarilor Publici din Romania diminuarea acestor taxe cu 90% pentru actele aferente darii in plata. 

Ca urmare a acestui demers, in prima faza, notarii au decis perceperea unui onorariu tranzitoriu de 100 de lei pentru aceste servicii, iar apoi au hotarat, la nivelul Uniunii, sa reduca tarifele la jumatate. Decizia notarilor trebuie aprobata, insa de Ministerul Justitiei.

Pe de alta parte, legea nu face nicio referire la impozitarea acestor transferuri de proprietate, drept pentru care AURSF a solicitat Ministerului Finantelor Publice scutirea acestor tranzactii de impozit, pentru ca debitorul nu castiga nimic ci, din contra pierde din acest demers.

Insa MFP sustine ca nu este necesara o prevedere speciala pentru aceste cazuri si considera ca la darea in plata se aplica prevederile Codului Fiscal referitoare la tranzactiile imobiliare, respectiv o cota din valoarea proprietatii. Insa, in acest caz, nu se ia in calcul valoarea de piata a imobilului, ci datoria ramasa de plata la banca. 

Debitorii sunt nemultumiti de aceasta formula, avand in vedere ca datoria la banca depaseste de cele mai multe ori valoarea de piata a imobilului, din cauza ca ei au contractat creditul in perioada de boom imobiliar, iar intre timp valoarea locuintelor a scazut puternic.