Dobanzile la depozite nu se opresc din picaj

Dobanzile de peste 5% la depozite sunt de domeniul trecutului, majoritatea bancilor platind in prezent dobanzi de 3-4% pentru scadente de sub 1 an. Aproximativ 15 banci au aplicat noi reduceri de dobanzi in ultimele 2 saptamani. 

Cateva banci au venit cu reduceri de pana la 0,25-0,3 pp incepand cu cea de a doua jumatate a lunii ianuarie, insa cele mai multe au coborat dobanzile chiar si cu 0,5 pp pana 1 pp. 

Printre bancile care la ultima scadere de dobanzi au redus usor din castigurile clientilor se numara Raiffeisen Bank, Banca Carpatica, Nextebank, Piraeus Bank sau Bancpost. 

La polul opus se regasesc banci, precum ATE Bank, ING Bank, Credit Agricole, Millennium Bank, OTP Bank, BCR, CEC Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Credit Europe Bank si Banca Romaneasca. 


Dobanzi de peste 4% mai pot fi obtinute numai in cazul bancilor mici si medii, in vreme ce bancile de talie mare au redus cu mult nivelurile de dobanda platite deponentilor cu economii in lei.

Spre exemplu, pentru un depozit pe 3.000 lei constituit pe 3 luni, scadenta pentru care bancile ofereau pana nu demult cele mai mari dobanzi, un client mai poate obtine in prezent o rata de dobanda de 3,65% la BRD, 3,5% la Banca Transilvania, 3,25% la CEC Bank sau 3,15% la Bancpost.

Daca insa clientii prefera sa depuna economiile la banci precum BCR, UniCredit Tiriac sau Raiffeisen Bank, acestea ii vor oferi o dobanda de sub 3% (BCR – de 2,9%, UniCredit si Raiffeisen – de 2,8%).

Bancile cu dobanzi mai mari de 4% pentru un depozit de 3.000 lei pe 3 luni

Banca	Depozit	Rata dobanda
Banca Feroviara	Depozitul Intercity	4,4%
Volksbank	Depozitul Sigur	4,35%
Nextebank	Depozit la termen	4,35%
TBI Bank	Depozitul Simplu	4,25%
Alpha Bank	Depozit la termen	4,2%
Piraeus Bank	Depozitul Binevoitor	4,1%
Marfin Bank	Depozit la termen	4%

Reguli mai stricte pentru platile in numerar

Ministerul Finantelor Publice (MFP) propune introducerea unor limite mai mici pentru platile care se pot efectua in numerar, in scopul reducerii evaziunii fiscale. Vor fi introduse restrictii si pentru platile intre persoane fizice.
In prezent, o persoana juridica nu poate face plati in numerar mai mari de 10.000 lei pe zi. In plus, se pot achita cel mult 5.000 lei pe zi catre un singur furnizor, cu exceptia magazinelor de tip cash&carry, unde cumparaturile de la pana la 10.000 lei pot fi achitate in numerar.

Aceste restrictii sunt valabile doar in cazul platilor intre 2 firme. Platile si incasarile dintre firme si persoanele fizice sau intre 2 persoane fizice nu sunt limitate. Ministerul 
Finantelor Publice (MFP) vrea insa sa introduca si in aceste situatii restrictii si, totodata, sa diminueze plafoanele stabilite pentru platile intre companii.

Conform propunerii legislative, firmele nu vor putea face in numerar mai mari de 2.000 lei, iar plafonul zilnic pentru toate platile in numerar va fi de 5.000 lei. La magazinele cash&carry, limita va fi ca si pana acum, de 10.000 lei.

Operatiunile de incasare in numerar de la persoane fizice – reprezentand contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii – se pot efectua in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/persoana. Pe de alta parte, platile in numerar catre persoane fizice sunt limitate la 2.000 lei/persoana. 

Aceste restrictii nu se vor aplica bancilor, institutiilor financiare nebancare si caselor de schimb valutar. 

Operatiunile de incasari si plati in numerar intre persoane fizice, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, precum si cele reprezentand acordarea/ restituirea de imprumuturi, se pot efectua in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzactie.

Exceptie fac tranzactiile de vanzare-cumparare pentru imobile si autoturisme, unde platile in numerar vor fi interzise.

Comisioanele interbancare la carduri vor fi limitate

Comisioanele interbancare la carduri vor limitate la 0,2% pentru tranzactiile cu carduri de debit si la 0,3% pentru cele cu carduri de credit, conform unei propuneri legislative.

Aceste comisioane sunt generate atunci cand cardurile bancare sunt utilizate pentru plata cumparaturilor. Banca emitenta a cardului este obligata sa achite comisionul catre banca acceptatoare (cea care a instalat dispozitivul de acceptare a cardului, la punctul de vanzare).

Ulterior, acest comision interbancar este recuperat de banca platitoare de la comerciant, iar acesta din urma il recupereaza de la consumator, prin scumpirea produselor vandute.

Comisioanele interbancare actioneaza ca un pret minim, reprezentand 70-80% din pretul platit de comerciant pentru acceptarea cardului, se arata in nota de fundamentare a proiectului. 

Din datele publicate de Ministerul Finantelor, nivelul comisionului interbancar este de 1%. Exceptie fac tranzactiile cu petrol, unde comisionul coboara la 0,7% si tranzactiile e-commerce – cu un comision de 1,5%.

Plafoanele propuse pentru comisioane sunt aceleasi cu cele avansate de Comisia Europeana in proiectul de regulament privind comisioanele interbancare. Acesta prevede ca limitarea comisioanelor sa se aplice gradual: mai intai pentru platite transfrontaliere si abia dupa 2 ani, si pentru platile nationale. La noi, propunerea guvernului nu include o perioada de tranzitie.

Limitarea comisioanelor este de asteptat sa conduca la economii de costuri pentru comercianti. Ulterior, competitia dintre retaileri va contribui la reducerea preturilor, iar beneficiile vor fi resimtite si de catre consumatori.

Pretul locuintelor a scazut lent in 2013

Tendinta de scadere a preturilor la imobile a continuat si in 2013, insa evolutia a fost una lenta. Locuintele s-au ieftinit cu aproximativ 1%.

Preturile la apartamentele din Bucuresti au scazut mai rapid decat media nationala, diminuandu-se cu inca 5%, conform datelor publicate de Eurobank Property Services. In cazul apartamentelor noi, preturile s-au majorat cu 6% la nivel national, insa nu si in capitala. 

Preturile la imobile inregistreaza scaderi permanente, incepand din 2008, cand s-au atins maxime istorice. In ultimii ani, trendul de reducere a devenit mult mai lent, astfel ca analistii speculeaza ca acest lucru ar putea semnala o eventuala stagnare a preturilor in perioada urmatoare.