Majoritatea unitatilor bancare vor fi inchise vineri, 1 mai. Exceptie fac agentiile unor banci situate in centre comerciale, care vor fi deschise, potrivit informatiilor transmise de banci.Bancile directioneaza clientii, in aceasta perioada, catre canalele bancare alternative.Sucursalele Bancii Comerciale Romane (BCR) de retail si centrele de afaceri corporate nu vor avea program cu publicul in ziua de 1 mai 2015, avand in vedere ca este sarbatoare legala, se arata intr-un comunicat al bancii. ”Programul de lucru cu publicul va fi afisat la loc vizibil in toate unitatile bancii. BCR a luat toate masurile pentru a asigura colectarea numerarului de la clientii bancii. Totodata, va fi asigurata si alimentarea cu cash a bancomatelor (ATM), a automatelor de schimb valutar (ASV) si a masinilor multifunctionale (MFM) ce vor fi permanent la dispozitia clientilor, 24 de ore din 24, sapte zile din sapte, inclusiv sarbatorile legale”, se precizeaza in comunicat.
Potrivit BCR, in aceasta perioada, detinatorii de carduri BCR vor putea face plati la oricare dintre comerciantii care accepta carduri, iar serviciul de asistenta de urgenta pentru detinatorii de carduri va fi disponibil 24 de ore din 24. In plus, clientii banci au la dispozitie aproape 2.000 de bancomate si 13.500 de POS-uri.In plus, clientii bancii vor avea acces 24/7 la propriile resurse financiare si vor putea sa efectueze operatiuni bancare prin internet.Ziua de 1 mai este nelucratoare si in unitatile Raiffeisen Bank, cu exceptia celor din hypermarketuri si mall-uri. ”Agentiile Raiffeisen Bank din reteaua Selgros au program intre 9,00 si 19,00”, se arata intr-un comunicat al bancii. In plus, institutia precizeaza ca asistenta clientilor va fi asigurata permanent prin intermediul call center-ului bancii, pentru carduri, mobile banking sau internet.
Banca Carpatica nu reuseste sa gaseasca o solutie pentru problemele cu care se confrunta. Actionarii au respins, in Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor, atat propunerea de micsorare a capitalului social pentru reducerea pierderilor, dar si propunerea de majorare de capital.Principala problema cu care se confrunta banca este lipsa capitalului. Institutia a incercat constant, in ultimii ani, sa atraga un investitor strategic. Anul trecut, Carpatica a incercat o fuziune cu Nextebank, iar in 2011 au existat zvonuri privind negocieri cu fondul de investitii AnaCap. Insa in niciun caz nu s-a ajuns la o finalizare.
In plus, in cadrul AGA presedintele Consiliului de Supraveghere al Bancii, Nicolae Petria, si unul din membrii Consiliului, Doina Toader, si-au dat demisia din functiile ocupate din anul 2012. Decizia acestora a survenit pe fondul unor viziuni diferite fata de cea a actionarilor cu privire la evolutia bancii, se arata in comunicat. Carpatica este listata la Bursa de Valori Bucuresti, iar in prezent are o capitalizare bursiera de aproximativ 132 milioane de lei.
Statisticile in privinta insolventelor arata mai bine, dar efectele negative se amplifica de la an la an. Potrivit datelor Coface, numarul companiilor intrate in insolventa a scazut cu 58% in primul trimestru al acestui an, dar concedierile au crescut cu 24%. "Aproximativ 98% din scaderea numarului de insolvente se inregistreaza in randul companiilor mici, cu cifra de afaceri sub 100.000 de euro. Aceste deviatii raman relevante doar din punct de vedere statistic, pentru ca, in ciuda scaderii majore a numarului de insolvente deschise, impactul social si financiar propagat in economie este mai mare. Numarul locurilor de munca pierdute odata cu intrarea in insolventa a acestor companii este mai mare cu 24%", a declarat Iancu Guda, analist Coface, in cadrul unei conferinte. Numarul de insolvente in Romania raportat la 1.000 de companii este de 45 de companii, de patru ori mai mare decat media pe plan regional.
Reprezentantul Coface a precizat ca ponderea companiilor care reusesc sa se reorganizeze este de 3%, de zece ori mai mica decat media la nivel regional."Din punct de vedere financiar, companiile intrate in insolventa, desi isi colectau creantele de doua ori mai lent, plateau la furnizorii lor de trei ori mai lent, pentru a face investitii in active fixe, care nu s-au revazut nici in venituri mai mari, care din contra, au scazut cu 18%, arata analizele noastre pe sase ani in urma in bilanturile insolventelor", a adaugat Guda.Pe de alta parte, reducerea numarului de insolvente a fost determinata de un efect de baza, comparativ cu o valoare istorica foarte ridicata, si se suprapune cu o perioada in care mediul de afaceri invata noul cod al insolventei.Potrivit datelor Coface, in ultimii 5 ani si-au intrerupt activitatea din cauza insolventei circa 100.000 de companii, dintr-un total de 450.000 de firme active in România, respectiv una din patru. "La nivelul intregii economii, insolventele vor scadea in continuare ca numar, insa nu este relevant pentru ca impactul in economie este dat de insolventa companiilor mari, cu afaceri de peste 1 milion de euro", a mai spus analistul Coface.
Persoanele care vor investi intre 3.000 si 200.000 de euro in microintreprinderi si intreprinderi mici vor beneficia de anumite facilitati fiscale. Acestea sunt prevazute intr-o noua lege pentru stimularea investitorilor individuali "business angels", adoptata de Parlament. Pentru a intra in vigoare, legea trebuie promulgata de presedintele Romaniei si publicata in Monitorul Oficial. Potrivit reglementarii, un investitor privat ofera unei firme tinere un imprumut de minimum 3.000 de euro, pe 3 ani si primeste, in schimb, parti sociale in afacere. Initial, proiectul Guvernului prevedea un prag minim de investitie de 5.000 de euro, insa parlamntarii l-au scazut la 3.000 de euro, dar au introdus, in schimb, un plafon maximal de 200.000 de euro. Investitorul, „business angel” este scutit de impozit asupra veniturilor din dividendele de la firma in care a facut investitia, timp de 5 ani. In plus, cand decide sa vanda partile sociale obtinute in firma, este scutit de impozit pe diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si pretul de cumparare, daca transferul are loc dupa trecerea unui termen de 3 ani de la dobandire.Pentru a beneficia de prevederile legii, investitorul trebuie sa fie persoana fizica si poate primi maximum 49% din SRL-ul in care investeste. In plus, nu are voie sa-si vanda partile sociale timp de 3 ani.
Firma in care se investeste obtine capitalul necesar dezvoltarii afacerii, printr-un imprumut fara dobanda. Pe langa bani, atrage in firma si experienta si know-how de la investitor. La randul sau, firma in care se investeste trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: sa fie societate cu raspundere limitata (SRL), sa fie intreprindere autonoma, nu se afla in stare de faliment ori lichidare. In plus, trebuie sa fie o microintreprindere sau o firma mica (cu active si cifra de afaceri mai mici de 10 milioane de euro si mai putin de 50 salariati). Potrivit Legii adoptata de Parlament, nu beneficiaza de aceasta lege investitiile realizate in societati care desfasoara activitati in domeniile bancar, asigurari si reasigurari, piata de capital, intermedieri financiare, orice alte activitati in domeniul financiare, tranzactii imobiliare, inchiriere active imobiliare, intermedieri in domeniul imobiliar, dezvoltare imobiliara, jocuri de noroc si pariuri, productie sau comercializare de otel, productie sau comercializare de carbune, constructii de nave maritime si fluviale, productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, consultanta in orice domeniu.
