Romania iese din procedura de deficit excesiv

Ministrii ECOFIN au aprobat in unanimitate abrogarea procedurii de deficit excesiv pentru Romania.

Decizia reprezinta recunoasterea oficiala a faptului ca deficitul bugetar al Romaniei s-a incadrat sub tinta de 3% din PIB in 2012, informeaza Ministerul Finantelor Publice. De asemenea, acest lucru intareste credibilitatea politici fiscale pentru anul in curs si cel urmator.
In 2008, deficitul bugetar a urcat la peste 5% din PIB, iar in 2009, dezechilbrul bugetar a atins 9% din PIB. Corectarea deficitului a inceput din 2010, prin introducerea unor masuri de austeritate, iar in 2012, s-a revenit sub pragul de 3% din PIB. 

Statele membre vor putea introduce mai usor taxarea inversa

Consiliul UE a agreat un pachet de masuri care vor permite statelor membre sa introduca mai usor taxarea inversa la unele bunuri, pentru a combate mai eficient frauda cu TVA.

Masurile au la baza doua directive:
-    una are in vedere activarea unor masuri imediate in cazul unor fraude masive si imediate (mecanismul de reactie rapida);
-    cealalta urmareste sa permita statelor membre sa implementeze, in mod optional si pe o perioada limitata, taxarea inversa la TVA in cazul anumitor bunuri si servicii.

Slabiciunile sistemului de colectare a TVA, in special in cazul tranzactiilor transfrontaliere, fac statele membre vulnerabile la frauda, cu consecinta serioase pentru trezoreriile nationale. 
Schemele de frauda evolueaza rapid si necesita o reactie imediata. Un exemplu il reprezinta frauda “carusel”, cand bunurile sunt vandute in mod repetat, fara sa se plateasca TVA. Aceste situatii erau pana acum abordate cu ajutorul unor derogari de la directiva privind TVA, care se aprobau insa in cateva luni.

Mecanismul de reactie rapida va accelera procedura si va permite statelor membre sa introduca taxarea inversa pentru anumite bunuri, astfel ca responsabilitatea pentru plata TVA va fi mutata de la furnizor la beneficiar. Aceste masuri vor putea fi utilizate de statele membre pana la sfarsitul lui 2018.

Ce este DAE? Dobanda anuala efectiva

Dobanda anuala efectiva exprima sub forma procentuala costul total al unui credit. Acesta este un concept impus atat in Uniunea Europeana, cat si Statele Unite, fiind implementat pentru a permite consumatorilor sa compare usor costul creditelor.

Cel mai usor mod de a intelege ce inseamna DAE este sa analizam un caz concret. De exemplu, daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci cel mai bun credit se poate alege prin simpla comparare a ratelor de dobanda, urmand sa alegem imprumutul cu dobanda cea mai scazuta.

In realitate, bancile percep o serie intreaga de comisioane, care fac dificila compararea creditelor. Sa presupunem ca o banca acorda un credit, care are o rata a dobanzii de 10% si un comision initial de 3%, in timp ce alta practica o dobanda de 11%, cu un comision lunar de 0,1%, aplicat la sold. Care este mai scump? Greu de spus deoarece in aceasta forma datele nu pot fi comparabile.

Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile unui credit. Mai precis, DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei dobanzi anualizate. In acest fel, devine posibila compararea a doua credite, indiferent de tipul comisioanelor percepute. Iar diferenta dintre DAE si rata dobanzii se datoreaza, in mare parte, acestor costuri suplimentare: comisioane initiale, lunare, anuale, prime de asigurare de viata, etc.

Nu trebuie confundat DAE cu rata dobanzii, deoarece ele joaca roluri diferite. DAE este doar un indicator care se exprima in forma procentuala si nu este folosit in calculul dobanzii platite de client. El poate fi comparat cu clasa energetica de la electrocasnice. Un aparat cu clasa A consuma mult mai putin decat unul cu clasa C. La fel, in cazul imprumuturilor, un credit cu DAE mai mic este mai ieftin decat unul cu DAE mai mare.

Cardul a devenit un accesoriu de nelipsit in vacanta

Un studiu MasterCard arata ca aproape niciun european nu pleaca in vacanta fara sa ia cu el cardul. Dintre respondenti, 91% au precizat ca au un astfel de comportament.
Interesant este utilizarea cardului a devenit mai frecventa in vacanta decat atunci cand sunt acasa, pentru o parte importanta dintre consumatori. Doar 60% dintre participantii la sondaj spun ca au cardul in portofel atunci cand sunt orasul de domiciliu. 
Principalele motive care ii determina pe europeni sa utilizeze cardul in vacanta sunt confortul (65%), teama de a nu li se fura banii (41%), siguranta (38%), faptul ca nu au suficient numerar la indemana (37%), viteza mai mare (34%) si o mai buna urmarire a cheltuielilor (30%).

Sunt totusi anumite cheltuieli pe care consumatorii nu se simt in largul lor sa le faca pe card si pentru care recurg, cel mai adesea la numerar. Printre acestea se numara cartile postale (85%), inghetata sau alte gustari (84%), bacsisul pentru chelneri (83%), calatoria cu taxiul (77%) sau cumpararea unui suvenir (61%). 

Cerinte mai dure de capital pentru banci din 2014

Consiliul UE a adoptat noua directiva privind cerintele de capital, prin care se implementeaza in UE acordul Basel III. Bancile vor trebui sa respecte noile reguli de la 1 ianuarie 2014, cu o intarziere de 1 an fata de termenul initial.

Pachetul CDR 4 – asa cum este prescurtat – cuprinde reglementari prudentiale pe care institutiile de credit trebuie sa le respecte si o directiva privind accesul la activitatile de atragere de depozite.

Cerinte noi de capital

Noile reglementari impun institutiilor de credit sa detina un capital propriu (Tier 1) de cel putin  4,5% din activele ponderate la risc (cu 2 pp mai mult decat in prezent). Pana la sfarsitul lui 2014, va exista o perioada de tranzitie, cand ponderea minima acceptata va fi de 4%.

Cerintele totale de capital trebuie sa fie de 8% din activele ponderate la risc, nivel egal cu cel actual.
Cerinte de lichiditate

Din 2015, vor fi introduse cerinte minime de lichiditate pentru banci. Aceste vor trebui sa detina suficiente lichiditati care sa acopere posibilele iesiri de fonduri pe o perioada de 30 zile, in conditii de turbulente financiare.

La inceput, bancile trebuie sa acopere 60% din acest necesar de fonduri, iar pana la 2018, rata de acoperire va creste gradual pana la 100%.

Buffer de capital

O alta noutate o reprezinta introducerea unor rezerve buffer pentru conservarea capitalului bancilor, care sa contracareze pierderile din credite. Aceste rezerve vor reprezenta 2,5% din expunerea totala la risc.

In plus, autoritatile nationale vor stabili si un buffer anticiclic, care sa protejeze bancile cu un ritm de crestere rapida a creditarii. Nivelul buffer-ului poate ajunge pana la 2,5% din expunerea bancilor. 

Statele membre pot adopta insa si un buffer de capital pentru riscul sistemic – cuprins intre 1% si 3% din toate expunerile si pana la 5% din expunerea locala si pe cea de pe piete din afara UE, fara sa solicite aprobarea Comisiei.

Bonusurile bancherilor

Bonusurile acordate conducatorilor din banci nu vor putea depasi nivelul salariului. 

Primele pot ajunge pana la maxim de 2 ori valoarea salariului, doar daca cel putin 66% dintre actionari voteaza in favoarea deciziei, cu conditia ca minim 50% dintre actionari sa participe la vot. Daca hotararea se ia cu o participare mai mica de actionari, este necesar ca 75% dintre voturile exprimate sa fie pentru.

Primele bonusuri acordate in acest sistem sunt cele ce vor fi platite in 2015 pentru activitatea din 2014.