Zuckerberg trebuie sa plateasca taxe de 1,1 mld. dolari, la aproape un an dupa listarea Facebook

Fondatorul si CEO-ul Facebook Mark Zuckerberg, cu o avere estimata la 13 miliarde de dolari, are de platit taxe in valoare totala de 1,1 miliarde de dolari aferente veniturilor de anul trecut, potrivit unei analize CNN Money.

Suma uriasa provine din castigurile obtinute de Zuckerberg in urma listarii Facebook la bursa, mai precis din exercitarea unei optiuni prin care omul de afaceri a preluat 60 milioane de actiuni la un pret preferential de numai 6 centi pe actiune pentru a pastra votul majoritar la companie.

Chiar daca a pastrat actiunile, Fiscul din SUA le trateaza drept venituri inregistrate la momentul exercitarii optiunii, deoarece astfel de operatiuni sunt considerare o forma de compensatie financiara sau bonus.

Astfel, Zuckerberg are de raportat incasari de aproape 2,3 miliarde de dolari rezultat in urma exercitarii acestei optiuni, la care se adauga alte venituri obtinute din alte surse.

Cu o taxa federala de pana la 35% pe venitul personal, plus un impozit de 13,3% in California, Zuckerberg ar avea de plata 48,3% din veniturile de anul trecut, inainte de a lua in calcul eventuale scutiri.

Situatia fiscala personala a miliardarului nu poate fi verificata independent, insa trei birouri de contabilitate din statul California au calculat, la solicitarea CNN Money, ca Zuckerberg are de platit taxe de peste 1 miliard de dolari pentru 2012.

"Cu astfel de cifre, de obicei vorbim despre castiguri de capital, nu venituri obisnuite", noteaza un partener de la biroul din Silicon Valley al firmei de contabilitate Moss Adams, care lucreaza cu clienti bogati.

Castigurile de capital sunt impozitate la o rata mult mai scazuta, de maximum 15%.

Autoritatile nu pot divulga situatia fiscala personala a cetatenilor, insa publica anual date anonime privind cele mai mari 400 de venituri personale impozitate. Potrivit celui mai recent astfel de raport, care se refera la anul 2009, cel mai mare venit personal declarat in acel an in SUA a fost de 202 milioane de dolari, pentru care au fost percepute taxe totale de 41 milioane de dolari.

Zuckerberg a inceput inca de anul trecut sa se pregateasca pentru suma uriasa pe care o are de platit in contul actiunilor preluate la pretul simbolic de 6 centi. El a vandut 30,2 milioane de actiuni in oferta publica initiala a Facebook, incasand 1,13 milarde de dolari, compania precizand la acea data ca CEO-ul urma sa utilizeze fondurile astfel obtinute pentru a-si plati taxele.

Fondatorul Facebook mai poate prelua, pana in 2015, inca 60 milioane de actiuni la pret preferential, care ar reprezenta la cotatia bursiera actuala un venit taxabil de 1,6 miliarde de dolari - rezultand taxe de peste 800 milioane de dolari la cotele actuale.

Trezoreria SUA si guvernul statului California vor beneficia in acest an de incasari substantiale din taxele percepute de la angajatii Facebook care isi vor exercita optiunile de preluare de actiuni la preturi preferentiale.

Statul California estimeaza ca va incasa 1,5 miliarde de dolari din veniturile generate de listarea Facebook la bursa.

BNR decide sa pastreze neschimbate dobanda cheie si rezervele minime

Asa cum au anticipat aproape toti analistii, BNR nu a modificat nici in sedinta de la finalul lunii martie dobanda de politica monetara, in conditiile in care presiunile inflationiste raman puternice.

Astfel, rata dobanzii de politica monetara ramane la nivelul de 5,25%, nivel neschimbat din martie 2012. De asemenea, BNR a decis si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii atat pentru lei cat si pentru euro. 

“Analiza celor mai recente evolutii ale indicatorilor macro-economici releva reluarea dezinflatiei, dupa accelerarea temporara a cresterii preturilor de consum in luna ianuarie 2013, precum si o relativa ameliorare a activitatii economice, sustinuta de evolutia favorabila a exporturilor nete”, se precizeaza in comunicatul BNR ulterior sedintei din 28 martie. 

Rata inflatiei a coborat la 5,65% in februarie,dar se mentine in continuare in afara intervalului de variatie din jurul tintei si deasupra nivelului inregistrat in decembrie 2012. 

“Pe masura calmarii situatiei politice si financiare interne, BNR a calibrat atent instrumentele de politica monetara, inclusiv prin modificarea manierei de gestionare a lichiditatii din ferma in adecvata, ceea ce a determinat ameliorarea conditiilor lichiditatii de pe piata monetara si implicit reducerea semnificativa a nivelului ratelor dobanzilor interbancare”, se mai precizeaza in comunicatul BNR. 

Pastrarea neschimbata a dobanzii cheie aduce insa un prejudiciu celor care s-au imprumutat sau doresc sa se imprumute in moneda nationala. In conditiile in care dobanda cheie nu scade sansele ca dobanzile interbancare si implicit, dobanzile percepute de banci, sa scada sunt reduse. 

Clientii bancilor isi doresc retrageri gratuite de la ATM

Sondaj MasterCard si Conso.ro: peste 50% dintre respondenti isi doresc comision 0 la retragerile de numerar.
Impreuna cu MasterCard, am desfasurat in luna februarie un sondaj online pe tema modului in care romanii folosesc cardurile de salariu. Intrebarile au vizat criteriile dupa care este ales un card de salariu, frecventa retragerilor de numerar, facilitatile preferate pe un card de debit si cele mai frecvente operatiuni realizate cu acesta.

Conform sondajului, 51% dintre cititorii Conso isi folosesc cel mai adesea cardul pentru cumparaturi la comercianti, iar 39% pentru retrageri de la bancomat, in timp ce 8% plaseaza pe primul loc plata pe internet. 

Cea mai dorita facilitate pe card este costul 0 la orice ATM, nu doar la cele din reteaua bancii emitente – de catre 55% dintre participanti, urmata de punctele de loialitate (26%).

„Rezultatele ne arata ca majoritatea posesorilor de carduri care au raspuns la sondaj, au un comportament corect de utilizare: platesc la POS si retrag numerar numai pentru cheltuielile mici sau pentru cele pe care, cel mai adesea, nu le pot achita cu cardul, cum este intretinerea”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Romania si Moldova, MasterCard Europe. „Legat de facilitatile cele mai dorite pe un card de debit, raspunsurile confirma interesul pentru retragerile gratuite de numerar, de la orice bancomat. Aceasta solicitare vine pe fondul nevoii de flexibiliate si de confort, stiind ca poti obtine banii de la cel mai apropiat ATM, oricand este nevoie.”

„O banca partenera a desfasurat la sfarsitul anului trecut o campanie promotionala prin care a eliminat comisionul de retragere de numerar de la orice bancomat din tara pentru cardurile MasterCard, foarte bine primita de clientii bancii. Acest lucru a devenit practica standard pentru cardurile de debit MasterCard in tari precum Polonia sau Ucraina”, a mai spus Cosmin Vladimirescu.

Comisioanele de care tin seama clientii unei banci atunci cand aleg un card sunt cel de retragere numerar de la bancomat (34%), apoi comisionul de administrare (32%) si cel de internet banking (5%). In cazul a 20%, cardul este impus de angajator. 

Pentru majoritatea respondentilor (45%), frecventa retragerilor de numerar de la bancomat este de 2-5 pe luna, iar pentru 34%, ori de cate ori au nevoie. Numai 13% au spus ca isi retrag toti banii atunci cand incaseaza salariul. 
 
De regula, posesorii de carduri tin cont de la ce bancomat isi scot banii si cauta unul care sa apartina bancii de la care au cardul: 77% si doar 5% aleg orice bancomat, indiferent de banca emitenta a cardului. Principalele motive care ii determina sa aleaga un anumit ATM sunt acela de a evita sa plateasca un comision mai mare apeland la o retea concurenta (85%), amplasarea in apropierea serviciului (3%) sau relatia de incredere cu banca (3%). 

Valoarea medie a unei tranzactii de retragere de numerar este intre 100-500 de lei pentru 48% dintre respondenti, de 500-1.000 de lei pentru 20% si peste 1.000, in cazul a 18%. Retrageri de sume mai mici de 100 de lei fac numai 7% dintre participanti.

Destinatiile principale (in cazul intrebarilor cu variante multiple de raspuns) pentru banii retrasi de la bancomat sunt cheltuielile zilnice de mica valoare – 51%, plata intretinerii – 49%, a ratei la credit – 29% si a facturilor la utilitati – 28%.

In timpul calatoriilor in Romania, cea mai mare parte dintre respondenti afirma ca retrag doar o parte din banii necesari, iar restul ii pastreaza pe card (49%). 18% retrag toti banii de care au nevoie, inainte de a pleca, 17% retrag banii la fata locului, iar 8% platesc cu cardul si nu au nevoie sa scoata bani.

La sondajul derulat intre 2-28 februarie au raspuns 737 de persoane.

Dobanzi promotionale pentru cei care vor sa investeasca in teren agricol

Carpatica a lansat o campanie promotionala ce presupune dobanzi scazute pentru cei care doresc sa investeasca in terenuri agricole. Creditul poate fi accesat si de catre firmele start-up. 

Pana la finalul anului, producatorii agricoli persoane juridice si asimilate acestora pot achizitiona terenuri prin credit cu dobanda de 9,9%. Banca nu percepe comision de acordare dar percepe un comision de administrare de 0,2% pe luna. 
Creditul se acorda pe cel mult 10 ani cu posibilitatea de a solicita o perioada de gratie de pana la 2 ani pentru plata principalului si de pana la 6 luni pentru plata dobanzii. 

Cei care au deja un teren agriol in proprietate, in suprafata cel putin egala cu cea a terenului pe care doresc sa il achizitioneze, nu mai trebuie sa prezinte avans. In cazul celor care nu mai detin terenuri, avansul este de minim 10% din valoarea fara TVA a terenurilor ce urmeaza sa fie achizitionate. 

Rambursarea creditului se poate face in trase, conform unui grafic adaptat specificului fiecarui producator in parte. 

Cum pot scapa de inregistrarea de la Biroul de Credit?

Intrebare: Am fost inscris la Biroul de Credit cu o restanta si acum nu mai pot obtine un nou imprumut, chiar daca intre timp eu am achitat toate datoriile catre banca. Ce este de facut?

Raspuns: In baza de date a Biroului de Credit se raporteaza de catre banci atat date pozitive (detalii despre creditele in derulare) cat si date negative (detalii despre restante). 

Datele pozitive sunt folosite ulterior de catre banci pentru a stabili ce alte rate lunare mai are un solicitant de credit si pentru a stabili gradul maxim de indatorare al acestuia.

Mai importante sunt insa datele negative. De cele mai multe ori, existenta in trecut a unei restante face ca un nou credit sa fie aproape imposibil de obtinut. 

Solicitantii care au o astfel de “pata” pe raportul de la Biroul de Credit trebuie sa stie ca situatia nu este intotdeauna fara scapare. 

•    Daca banca nu a anuntat clientul anterior raportarii la Biroul de Credit, inregistrarea este nula. Mai exact, bancile au obligatia legala de a-si anunta clientii cu minimum 15 zile inainte de a-i raporta ca restantieri. Prevederea a fost instituita printr-o decizie a ANSPDCP – Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, tocmai pentru a evita inregistrarile eronate si de a oferi clientilor posibilitatea de a-si lamuri situatia si de a plati restanta. 

Cei care au fost inscrisi la Biroul de Credit fara sa fie instiintati pot solicita bancii stergerea informatiilor. Daca acest lucru nu se intampla, se poate formula o sesizare catre ANSPDCP. 

Atentie insa, dupa stergerea datelor, banca va poate inscrie din nou, cu instiintarea prealabila, daca restantele nu au fost achitate. 

•    Datele se sterg automat dupa 4 ani de la ultima raportare a bancii, respectiv dupa 4 ani de la achitarea ei. 

Astfel, chiar daca ati achitat o restanta complet, informatiile despre neplata la termen a ratei la credit va fi trecuta in raportul de la Biroul de Credit timp de 4 ani.  

•    Bancile nu se uita doar la existenta in trecut a unei restante, ci si la valoarea acesteia si la numarul zilelor de intarziere, de tipul de credit la care s-a inregistrat restanta, etc. In plus, o parte din banci solicita, pe langa raportul clasic de la Biroul de Credit si scorul FICO. 

Acest scor este o nota calculata in functie de toate caracteriticile de mai sus. 

BCR vine cu noi scaderi de cost pentru a atrage clienti la creditele in lei

BCR a decis reducerea dobanzilor la creditele ipotecare in lei cu 1,1 procente. Este a doua reducere pe care banca o realizeaza in ultimele luni, dupa ce a renuntat la oferta de credite in valuta. 

Creditul imobiliar Casa Mea are de acum o dobanda redusa, formata din Robor la 6 luni plus o marja fixa cuprinsa intre 1,3% si 1,5%, in functie de disponibilitatea clientului de a-si vira salariul prin BCR. Oferta este valabila doar pentru clientii care au un avans propriu de minim 35%. 
Este a doua oara in acest an cand BCR reduce dobanda la creditele in lei. In ianuarie, banca a scazut marjele de dobanda cu 0,4% atat in cazul creditelor ipotecare cat si in cazul creditelor de nevoi personale cu ipoteca. 

La finalul anului trecut, BCR a luat decizia de a nu mai acorda credite in valuta decat solicitantilor care inregistreaza venituri indexate in euro. 

“Consideram ca noile niveluri ale dobanzilor, coroborate cu trendul descrescator inregistrat in ultima perioada al indicelui Robor, precum si cu eliminarea riscului valutar, conduc la inexistenta unei diferente intre costul total al unui credit in euro si al unui credit acordat in lei”, a precizat Ioana Mihai, sef Departament Credite Garantate din cadrul BCR. 

Cum se poate finanta plecarea prin programul Work&Travel?

BRD ofera credite de pana la 3.000 euro studentilor si masteranzilor care vor sa plece in strainatate cu programul Work&Travel. Creditul se ramburseaza intr-o singura transa. 

Solicitantii finantarii trebuie sa aiba pana la 29 de ani si sa participe la program prin intermediul unei agentii de turism partenere BRD si sa obtina o oferta ferma de munca din partea unui angajator american sau european. 
Creditul finanteaza cheltuielile aferente participarii la program, precumtaxele de program, taxele de viza si SEVIS, costul transportului. 

Plafonul maxim al finantarii este de 4.000 dolari sau 3.000 euro iar urata de pana la 15 luni iar rambursarea se face intr-o singura transa, la finalul perioadei. Rata dobanzii este indexabila, formata din Euribor plus o marja de 6% la euro sau din Libor plus o marja de 8% pe an la dolari. 

Inscrierile in programul Work&Travel se pot face pana pe 12 aprilie. 

Romanii au din ce in ce mai putini bani in conturi si depozite

Soldul depozitelor bancare detinute de populatie si firme a scazut usor in luna februarie. Chiar si comparativ cu anul anterior, cresterea soldului nu a depasit rata inflatiei. 

La finalul lunii februarie, valoarea totala a depozitelor detinute de populatie si firme la banci era de 195,5 miliarde lei, conform datelor BNR, in scaderea usoara fata de luna anterioara. 
Nivelul nu este cu mult mai mare decat cel din februarie 2011, in ultimul an inregistrandu-se o crestere de doar 3,7%, insuficienta pentru a acoperi deprecierea cauzata de rata inflatiei. 

In plus, romanii continua sa aiba mai multa incredere in valuta. In ultimele 12 luni, soldul depozitelor in valuta a urcat cu 16,7% in timp ce soldul depozitelor in lei a scazut cu 2,7%. Ca si pondere insa, valoarea sumelor detinute in lei continua sa reprezinte peste 63% din total. 

Pe segmente de clienti, populatia detine in banci aproximativ 123,4 miliarde lei, in echivalent, in timp ce firmele detin 72,1 miliarde lei. 

Inceputul anului nu a adus o revigorare a creditarii, ci scaderi pe toate segmentele

Soldul creditului acordat catre populatie si companii continua sa se reduca. Luna februarie a adus o scadere pe toate segmentele, cele mai pregnante reduceri fiind in zona creditarii populatiei. 

Astfel, creditele in lei acordate populatiei au scazut cu 0,5% in timp ce creditele in valuta cu 0,2%. si pe segmentul de clientii companii, soldul creditului a scazut cu pana la 0,4%. 

Comparativ cu anul anterior, doar creditul in lei a cunoscut o crestere de sold, datorata in intregime majorarii valorii imprumuturilor obtinute de firme cu aproape 10%. 
In rest, in ultimul an, valoarea imprumuturilor din portofoliile bancilor s-au redus substantial, atat pentru lei cat si pentru valuta. 

Evolutia era asteptata de bancheri si analisti, care nu vad in 2013 anul revenirii creditarii. Pe de o parte, persista riscul mare pe care atat populatia cat si IMM-urile le comporta, in viziunea bancherilor. La aceasta se adauga si recentele restrictii impuse de BNR pentru limitarea finantarii in valuta a populatiei si firmelor. 

De asemenea, pe lamnga inghetarea creditarii, sistemul bancar a se confrunta si cu o pierdere de 2,12 miliarde lei inregistrata in 2012, aproape tripla fata de anul anterior.  

Platile cu numerar intre firme ar putea fi limitate la 2.000 lei

Ministerul Finantelor Publice doreste sa reduca la 2.000 lei limita platilor in numerar care pot fi realizate intre firme. In prezent, limita este de 10.000 lei, informeaza Agerpres.  

“Se intentioneaza ca, in aceasta zona a relatiilor intre comercianti, la acest moment, sa fie redus acest plafon [...] pentru a stimula si a impinge agentii economici sa faca plati intre ei prin sisteme bancare si o extindere a zonei de aplicare a acestei limitari de la persoana juridica la persoana juridica, la comercianti, in general”, a precizat Dan Manolescu, secretar de stat in cadrul Ministerul Finantelor. 
Astfel, in proiectul de ordonanta sunt supuse acestei reglementari nu doar platile catre persoane juridice ci si plati intre persoane juridice si PFA. 

De asemenea, se doreste limitarea inclusiv a platilor pe care firmele le fac catre persoanele fizice, spre exemplu rambursari de imprumuturi sau plati de dividende, tot la plafonul de 2.000 lei in numerar, restul urmand sa se faca tot prin instrumente bancare. 

Masura are ca scop descurajarea evaziunii fiscale si eliminarea problemelor in urmarirea si administrarea tranzactiilor. 

Brokerii avertizeaza asupra tranzactiilor Forex realizate prin intermediari neautorizati

Asociatia Brokerilor atrage atentia asupra riscurilor la care sunt expusi cei care accepta sa tranzactioneze pe platforme Forex, avand in vedere ca acestea nu sunt reglementate. 
In acest moment, piata tranzactiilor Forex nu se afla sub directa reglementare a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), iar avertizarile internationale nu si-au gasit inca ecoul. 

Riscul implicat este mult mai mare decat cel aferent tranzactiilor de pe piata reglementata, iar o mare parte din firmele care opereaza pe astfe de platforme sunt inregistrate in paradisuri fiscale. In plus, din lipsa de informare, investitorii confunda aceste platforme cu piata reglementata. 
“In ultima perioada a existat o publicitate extrem de agresiva in favoarea acestor tranzactii prin care se promit castiguri mari in termen scurt. De aceea, Asociatia Brokerilor promoveaza avertizarile transmise de Autoritatea Europeana pentru Valori Mobiliare si Piete (ESMA) catre investitori, pe care ii sfatuieste sa verifice daca firmele de brokeraj ofertante sunt autorizate de autoritatile nationale de supraveghere”, este mesajul Asociatiei Brokerilor. 

In plus, Asociatia avertizeaza ca din cauza acestor practici este afectata si imagineaza intermediarilor autorizati, deoarece este foarte greu pentru public sa faca diferenta. Lista intermediarilor autorizati poate fi gasita pe site-ul CNVM. 

Conteaza varsta codebitorilor la acordarea unui credit?

Intrebare: Daca parinti mei au mama varsta de 51 ani si tatal 55 ani ii pot folisi ca codebitori?

Raspuns: Majoritatea bancilor accepta unul sau mai multi codebitori la acordarea unui credit. Astfel, venitul solicitantului de credit se cumuleaza cu cel al codebitorilor si astfel permite obtinerea unui imprumut mai mare. De cele mai multe ori, codebotorii devin si coproprietari, in cazul creditelor de achizitie imobil. 

In unele cazuri se impune ca acestia sa fie chiar rude apropiate cu solicitantul sau sa aiba acelasi domiciliu. 

Totusi, nu intotdeauna un codebitor aduce avantaje. El va fi tratat si analizat de banca la fel ca si solicitantul principal al creditului, iar acordarea imprumutului poate fi conditionata de anumite criterii care il vizeaza si pe codebitor. 

Spre exemplu, perioada maxima pe care se poate acorda imprumutul depinde de varsta titularului si a co-debitorilor. Bancile calculeaza aceasta perioada astfel incat la finalul imprumutului atat titularul cat si oricare dintre codebitori sa nu depaseasca 65-70 ani. 

In consecinta, in cazul dvs se va lua in considerare varsta tatalui dvs, de 55 ani. Daca il doriti ca si codebitor, perioada maxima pe care veti putea obtine imprumutul este de 10-15 ani. 

Cu cat perioada este mai scurta, cu atat rata lunara va fi mai mare si este posibil sa nu va puteti incadra in gradul maxim de indatorare impus de banca, chiar daca se iau in considerare veniturile cumulate. 
Pe de alta parte, o perioada mai scurta de rambursare conduce la reducerea cheltuielilor cu dobanda, un avantaj pe care orice client ar trebui sa-l urmareasca cu prioritate.

Cum economisim corect printr-un contract de economisire-creditare?

Contractele de economisire-creditare pot reprezenta o forma avantajoasa de economisire, daca sunt utilizate in mod corect. Afla mai jos cat de mult poti castiga printr-un astfel de contract si cand este acest produs recomandat.

Contractele de economisire-creditare sunt adecvate celor care vor si pot sa economiseasca pe termen lung. 

Ce primesti pentru banii tai economisiti?

Daca poti economisi 5 ani sau chiar mai mult, atunci aceste contracte iti pot aduce castiguri semnificative in timp. Pe langa dobanda de 3% (sau 1,5% in functie de tariful ales) pe an, bonificata de banca, vei avea dreptul la o prima de stat. Aceasta este egala cu 25% din sumele economisite in cursului anului, echivalentul in lei a maxim 250 euro.

Pentru a profita la maxim de avantajele produsului, e bine sa economisesti an de an. Doar in acest mod vei putea beneficia pe tot parcursul perioadei de economisire de toate primele de stat. 

Daca faci o singura depunere la inceputul contractului, vei avea dreptul doar la prima de stat aferenta anului respectiv.

Cum maximizezi veniturile?

Pentru a incasa prima de stat maxima (de 250 euro pe an), depunerile anuale pe care trebuie sa le efectuezi trebuie sa fie de aproximativ 4.500 lei.

Familia ta poate economisi mai mult? Nu este nicio problema. Contractele de economisire-creditare pot fi incheiate pentru fiecare membru al familiei. 

Astfel, o familie de 2 persoane poate beneficia de 2 prime de stat de cate 250 euro, daca incheie 2 contracte (cate unul pentru fiecare membru al familiei) si depune 9.000 lei pe an la banca, adica 4.500 lei pe fiecare contract.

Mai mult, contractele de economisire-creditare pot fi incheiate chiar si pentru copii, care pot primi la randul lor, prime de stat pentru economiile depuse de parinti in contul lor. 

Studiu de caz

O persoana care face depuneri lunare de 375 lei, va acumula dupa 5 ani peste 29.000 lei la banca. In acest interval, depunerile sale lunare (inclusiv comisioanele platite) vor fi de 23.000 lei. 

Castigul net se va ridica la peste 6.000 lei.

Perioada de economisire nu este insa limitata. Clientii pot continua sa economiseasca mai departe. 

De exemplu, daca depui 375 lei pe luna, timp de 7 ani, suma economisita va ajunge la 42.000 lei. Sumele totale depuse de client vor fi de 32.200 lei, astfel ca se va inregistra un castig net de aproape 10.000 lei.

Mai mult, un lucru extrem de important este posibilitatea accesarii unui credit in lei, cu dobanda fixa, oferit dupa perioada de economisire. Acesta este un produs oferit doar de bancile de locuinte.

Astfel, dupa perioada de economisire, poti lua un credit cu dobada fixa, intre 4,5% si 6% (in functie de tariful ales). Creditul il poti utiliza doar pentru casa: renovare, reabilitare, constructie, achizitie locuinta etc. 

Informatii despre acest tip de creditare cu dobanzi mici si fixe puteti afla la Raiffeisen Banca pentru Locuinte sau accesand Ghidul de economisire-creditare, realizat de Conso.ro. 

Pentru consiliere personalizata, poti trimite un email la adresa info@railoc.ro sau poti suna la call-center-ul Raiffeisen Banca pentru Locuinte (021 2333 000). De asemenea, poti cere detalii suplimentare in orice agentie Raiffeisen Bank.

Ce e un credit anticipat?

Contractele de economisire-creditare sunt o solutie atractiva de finantare a proiectelor imobiliare (randament bun la economisire, dobanzi mici si fixe la creditare), insa trebuie sa economisesti o anumita perioada pana cand vei putea obtine creditul. 

Daca nu te grabesti sa iei imediat un credit, in prima etapa, trebuie sa economisesti pana cand acumulezi o suma prestabilita (40% sau 50% din valoarea proiectului locativ), iar apoi banca iti acorda creditul locativ cu dobanda fixa de 4,5% sau 6%. In general, perioada de economisire este de aproximativ 5 ani (in functie de valoarea proiectului tau locativ).

Daca trebuie sa-ti renovezi apartamentul sau sa incepi imediat constructia unei case si nu poti astepta o perioada lunga ca sa economisesti bani, dar nici nu vrei sa renunti la avantajele contractelor de economisire-creditare, solutia potrivita este un credit anticipat. 

Acest produs are doua mari avantaje:
-    iti pastreaza dreptul la primele de stat si la creditul locativ, cu dobanda fixa si redusa la lei;
-    poti obtine imediat banii necesari pentru investitia locativa.

Loteria pensiilor private s-a adjudecat cu o rata de 93% in februarie 2013

Daca la Loto 6/49 se castiga tot mai rar, loteria pensiilor private trage jokerul in fiecare luna. In runda din februarie 2013, 93% dintre noii participanti au fost repartizati prin loterie.

In februarie, peste 29.000 de romani au devenit participanti la fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II). Dintre acestia, numai 1.933 s-au interesat de pensia privata si au semnat un act de aderare.

Restul de 27.500 de persoane nu le-a pasat la ce fond de pensie privata vor plati contributii, astfel ca sistemul de repartizare aleatorie a luat decizia in locul lor. Acestia au fost impartiti in mod egal intre fondurile de pensii, fiecare dupa cum a avut noroc.
Pentru fondul de pensii Vital, loteria a asigurat 99,8% din toti clienti atrasii in luna februarie. Altfel spus, clientii atrasi in mod direct de administrator intr-o luna aproape ca se numara pe degetele de la o singura mana.

Situatia este similara la toate fondurile de pensii private. Ponderea noilor clienti veniti prin loterie inregistreaza cel mai scazut nivel la Eureko (82%), conform datelor CSSPP pentru luna februarie 2013.

Asa cum Conso.ro a semnalat in mod repetat, sistemul de loterie a devenit in ultimii ani un model de business pe piata pensiilor private: poti sa nu faci absolut nimic si totusi vei avea mai multi clienti, de la care sa incasezi comisioane pana cand acestia vor iesi la pensie.

Bonurile fiscale de pana in 100 euro pot fi utilizate pentru deducerea TVA

Bonurile fiscale a caror valoare nu depaseste echivalentul a 100 euro permit deducerea TVA de catre beneficiar, conform ultimelor modificari fiscale. Afla ce conditii trebuie indeplinite.

Procedura de deducerea a TVA pentru achizitiile de bunuri si servicii pe baza de bonuri fiscale a fost modificata recent, prin HG nr. 84/2013. Aceasta transpune prevederile Directivei 2010/45/CE privind facturarea.
Bonurile de la benzinarii au reguli noi de TVA

Din 14 martie 2013, intra in vigoare urmatoarele reguli:

- pentru orice achizitie de bunuri si servicii, TVA poate fi dedusa de beneficiar in baza bonului fiscal, daca valoarea acestuia (inclusiv TVA) nu depaseste echivalentul a 100 euro, conform cursului de la data emiterii bonului. Conditia este ca furnizorul sa mentioneze pe bon, cu ajutorul casei de marcat, codul fiscal al beneficiarului. Aceste reguli se aplica inclusiv pentru bonurile de la benzinarii;

- din acesta data, si-au incetat aplicabilitatea prevederile referitoare la justificarea deducerii TVA pentru carburanti pe baza bonurilor fiscale, indiferent de valoarea acestora, in conditiile in care acestea erau stampilate si aveau inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului. 

Pentru aplicarea noilor prevederi este nevoie ca furnizorii sa isi adapteze softul de la casele de marcat, pentru a permite introducerea codului fiscal al beneficiarului. 

Daca softul nu este adaptat, singurul mod in care TVA va putea fi dedusa este prin solicitarea de catre beneficiar a unei facturi fiscale.

Cine suporta prejudiciile aduse clientilor de clauzele abuzive?

Clientii bancilor nu au primit raspunsurile asteptate in urma colocviului organizat de BNR la inceputul lunii martie. De altfel, ei nici nu au avut posibilitatea sa-si spuna punctul de vedere, reprezentantii bancilor monopolizand manifestarea. In urma au ramas cateva intrebari legitime pe care au tot dreptul sa si le puna clientii nemultumiti.

Colocviul organizat la Banca Nationala a Romaniei a tratat multe teme, insa cu exceptia reprezentantului Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, care a avut ocazia sa vorbeasca cateva minute spre finalul manifestarii care a durat aproape sase ore, toti ceilalti vorbitori au reprezentat interesele bancilor.

Evenimentul a reflectat pe larg pozitia bancilor, insa punctele de vedere si argumentele clientilor bancilor au fost ignorate. Raman astfel mai multe intrebari care nu si-au gasit inca raspuns, dar la care ar trebui sa reflecteze serios atat reprezentantii bancilor, cat si cei ai Bancii Nationale.

Intrebari la care inca nu s-a gasit raspuns

1. Care este temeiul juridic in baza caruia, in mod deliberat, desi existau texte de lege, respectiv art. 14 din Legea 190/1999, art. 8 din Legea 289/2004 si art. 9 indice 3 lit. g din Ordonanta 21/1992, plus recomandari ale BNR, bancile au stabilit in contractele de credit in mod incorect formula de calcul a dobanzii variabile, anterior intrarii in vigoare a OUG 50/2010?

2. Cine suporta prejudiciile aduse clientilor prin majorarea nelegala a dobanzii in perioada 2000-2010?

3. Cine suporta prejudiciile aduse clientilor prin lipsa mentionarii DAE (element obligatoriu potrivit Directivei 87/102 transpusa si in legislatia interna) in anumite contracte de credit?

4. In baza carui temei juridic banca a majorat marja din anumite contracte de credit, dupa intrarea in vigoare a Ordonantei 50/2010 in conditiile in care clientii au refuzat actele aditionale propuse de banca?

Jurisprudenta europeana este de partea consumatorilor

De altfel, in ultimii ani am asistat la o implicare tot mai activa a consumatorilor romani de produse bancare, in respectarea drepturilor prevazute de lege sau de contractele incheiate cu bancile.
Nemultumiti de imposibilitatea de negociere a contractului la momentul semnarii si de introducerea in cadrul acestuia a unor clauze care erau diferite de oferta initiala si care sunt contrare legislatiei nationale, europene si chiar bunei credinte, consumatorii au apelat la specialisti in drept bancar si la asociatii de profil, pentru eliminarea acestora din contract si pentru repararea integrala a prejudiciului suferit.

Sa nu uitam ca pana la intrarea in vigoare a OUG 50/2010, in iunie 2010, in majoritatea cazurilor contractul se prezenta consumatorului la data stabilita pentru semnare, in fata ofiterului de credit.

In plus, atat practicile nationale cat si cele internationale sunt favorabile consumatorului. Practica europeana are un pronuntat caracter de protectie a consumatorului si stabileste cu titlu obligatoriu pentru instantele nationale, contrar sustinerilor in instanta ale bancilor parate din Romania, posibilitatea judecatorului national de a analiza obiectul contractului de credit, chiar daca acesta a fost redactat in mod clar si inteligibil.

Cu titlu de exemplu mentionam practica CJUE:

- Cauza C - 484/08, Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid consfinteste dreptul statelor de a aplica o protectie mai mare consumatorilor decat minimul stabilit de directiva, si permite instantelor nationale constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.

- Cauza C-70/10, avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Krajsky sud v Presove – Curtea regionala din Presov (Slovacia). Astfel, contractele de credit cu clauze abuzive pot fi anulate in instanta daca in acest fel se asigura mai buna protectie a consumatorului, a considerat CJUE. Printre practicile comerciale considerate inselatoare se include si mentionarea intr-un contract a unei valori a DAE mai mica decat cea reala.

Si nu in ultimul rand, merita amintita si speta in care CJUE a dat dreptate ANPC, dupa ce dupa ce Volksbank a contestat eliminarea comisionului de risc din contractul unui client (C-602/10). Prin decizia CJUE, au fost invalidate absolut toate argumentele comunitatii bancare care au fost folosite in 2010 pentru contracararea formei initiale a OUG 50.

BCR: imbatranirea populatiei va afecta puternic economia, in lipsa unor reforme structurale

Imbatranirea populatiei continua sa se accelereze iar efectele negative se vor vedea in special in franarea cresterii economice si o mai mare presiune pe bugetul de stat, conform unui raport BCR. 

Scaderea populatiei si imbatranirea acesteia produc 3 efecte economice majore, conform analistilor BCR – incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei Romaniei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung. 

Astfel, conform statisticilor BCR, unul din 7 romani are peste 65 ani. In lipsa unei imbunatatiri rapide a natalitatii, unul din 5 romani va avea peste 65 ani in anul 2030, iar in 2060 raportul va ajunge la 1 din 3. 
Cea mai grava situatie se intalneste in sectorul agricol, unde o treime din persoanele ocupate au peste 55 ani. 

Situatia este generata de numarul mare de nasteri din anii 1967-1970, ceea ce va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035. 

“Economisirea individuala a fiecaruia dintre noi devine astfel o necesitate majora pentru asigurarea resurselor financiare la batranete. In caz contrar, ne vom confrunta cu o reducere abrupta a resurselor financiare dupa momentul pensionarii”, a precizat Eugen Sinca, analist sef al BCR. 

In prezent, numai 9% din pensionarii romani isi permit o vacanta de o saptamana pe an departe de casa, fata de 76% din pensionarii germani, conform statisticilor bancii. 

Recuperatorii de credite au voie sa perceapa dobanzi de la clienti?

Intrebare: Ce parere aveti despre faptul ca un credit la o banca vandut spre recuperare la o firma specializata continua sa acumuleze dobanzi, desi relatia contractuala s-a creat intre banca si debitor, iar banca vinde creditul in valoare de x euro, sa zicem. Este normal ca dobanda sa curga si creditul sa se mareasca la nesfarsit in loc sa ramana la valoarea din momentul transferului de la banca spre firma de recuperari? 
La ce prevederi legale poate apela un client in apararea sa? Exista asemenea legislatie? 

Raspuns: Din expunerea spetei si sub rezerva necunoasterii documentelor semnate intre banca si debitor, rezulta ca ar fi vorba despre o cesiune de creanta de la banca creditoare catre o firma de recuperare, avand ca obiect creanta bancii impotriva unui debitor – consumator (In sensul dispozitiilor art.7 al.1 din OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, modificata, consumatorul este persoana fizica ce actioneaza in scopuri care se afla in afara activitatii sale comerciale sau profesionale.)

In conformitate cu dispozitiile art.71 al.4 si 5 din OUG 50/2010 modificata, cesiunea se notifica de catre cedent (banca) catre consumator (debitorul), în termen de 10 zile de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. 

Notificarea va mentiona creditorul (firma de recuperare) care va încasa de la consumator (debitorul) sumele pentru rambursarea creditului dupa cesiune, precum si numele si adresa sediului social si a punctului de lucru al reprezentantului legal în România.

De la din momentul in care s-a comunicat in scris cesiunea catre debitor, acesta va plati cesionarului sumele datorate in baza contractului de credit, avand dreptul sa invoce împotriva acestuia orice mijloc de aparare la care putea recurge împotriva creditorului initial.

Potrivit dispozitiilor art.1576 Noul Cod civil, odata cu dreptul de creanta, cesionarul dobandeste, prin efectul cesiunii si in lipsa oricarei stipulatii exprese in acest sens, toate drepturile, accesoriile si garantiile de orice natura ale creantei cesionate, asadar si dobanzile. 

Societatea de recuperare va respecta costurile mentionate in contractul de credit incheiat intre banca si debitor. Fiind vorba despre intarzieri la plata, singurele costuri pe care o societate de recuperare le poate solicita de la debitor sunt penalitatile/dobanzile penalizatoare prevazute in contractul de credit, care continua sa curga si dupa transmisiunea creantei. 

In urma cesiunii unei creante, firma de recuperare nu este obligata sa respecte graficul de plati aferent contractului de credit. Acesta este valabil numai pe perioada in care contractul se deruleaza cu banca.

Conform prevederilor legale in vigoare si clauzelor contractuale, in cazul executarilor silite debitorul plateste si costurile aferente acestor executari.

Nota: In practica judiciara in materie, exista si opinia potrivit careia, in cazul in care cesionarul nu este un creditor in sensul indicat de dispozitiile art.7 pct.5 din OUG 50.2010 (si anume persoana juridica, inclusiv sucursalele institutiilor de credit si ale institutiilor financiare nebancare din strainatate, care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei si care acorda sau se angajeaza sa acorde credite in exercitiul activitatii sale comerciale ori profesionale) debitorul nu ar mai beneficia, ulterior cesiunii, de protectia instituita de OUG 50/2010.

Norme legislative aplicabile: 
•    art.1566 si urmatoarele din Noul Cod Civil, cu privire la cesiunea de creanta;
•    art.2193-2195 din Noul Cod civil, cu privire la facilitatea de credit;
Observatie: potrivit dispozitiilor art.145 din L.71/2011 de punere in aplicare a Noului Cod civil: “Efectele contractului de facilitate de credit încheiat înainte de data intr?rii în vigoare a Codului civil si care s-a încheiat pe termen nedeterminat sunt guvernate de legea în vigoare la data producerii lor.”
•     OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, modificata; 
•    L.nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, modificata.