Inca un paradis fiscal in pericol

Uniunea Europeana si principatul Monaco au initiat, la inceputul acestei saptamani, un nou acord privind transparenta fiscala, pentru combaterea evaziunii fiscale, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene. Acordul va permite statelor membre sa descopere cine isi muta veniturile si bunurile in Monaco pentru a scapa de impozite.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acordul prevede ca Monaco si statele membre ale UE vor schimba in mod automat informatii cu privire la conturile financiare ale rezidentilor incepand din 2018. Informatiile vor incepe sa fie colectate de la 1 ianuarie 2017, iar noul acord trebuie semnat pana in vara, imediat ce Consiliul European va aproba propunerea Comisiei. 

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici, considera ca acest acord marcheaza inceputul unei noi ere intre Monaco si UE, ambele entitati convenind sa lupte impotriva fraudei, in beneficiul platitorilor de taxe onesti. 

La randul sau, ministrul Finantelor din Monaco, Jean Castellini, a declarat ca initierea acestui acord demonstreaza angajamentul principatului Monaco pentru combaterea evaziunii fiscale la nivel international. 

Cei care au conturi in Monaco, vor fi raportati Fiscului national

Conform noului acord, statele membre vor primi numele, adresele, datele de identificare fiscala si datele de nastere ale rezidentilor care au conturi in Monaco. In plus, acestea vor primi si alte informatii financiare relevante, inclusiv date privind tranzactiile din conturi. 

Intensificarea schimbul de informatii va permite autoritatilor fiscale sa combata mai eficient fraudele si, in acelasi timp, actioneaza ca un factor de descurajare pentru cei care sunt tentati sa ascunda veniturile si bunurile in strainatate, se mai arata in comunicatul citat. 

UE a semnat acorduri similare in 2015 cu Elvetia, San Marino si Liechtenstein si, in acest an, cu Andorra. 

CE pregateste masuri de combatere a evaziunii fiscale pentru multinationale

Pe de alta parte, Comisia Europeana pregateste noi masuri pentru combaterea evaziunii fiscale. In luna aprilie, forul european va prezenta o serie de propuneri pentru ca publicul sa poata avea acces la datele fiscale ale companiilor multinationale in fiecare stat membru al Uniunii Europene. 

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici, a declarat, marti, la un post de radio francez, ca o companie multinationala trebuie sa publice datele privind activitatile si rezultatele sale, datele contabile si fiscale pentru fiecare tara in care activeaza.

"Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a stabilit o norma pe care o vom transpune la nivel european, conform careia schimbul de date fiscale si contabile intre administratiile fiscale va fi posibil, ceea ce in prezent nu exista", a explicat comisarul european.

Referitor la posibilitatea ca si cetatenii obisnuiti ai Uniunii Europene sa aiba acces la respectivele date, Moscovici a explicat ca "problema nu este daca, ci cand” se va intampla acest lucru. 

Fostul ministru francez al economiei a afirmat si luni, intr-un interviu acordat cotidianului Le Parisien, ca "pe viitor va trebui sa se interzica unei companii sa plateasca putin sau deloc taxe intr-o tara unde ea a inregistrat beneficii".

Cu ocazia prezentarii planului sau contra optimizarii fiscale a companiilor multinationale, pe 27 ianuarie, Pierre Moscovici estimase amploarea evaziunii fiscale in UE la 50 - 70 miliarde euro pe an.

Zamfir: Senatorii amana deliberat dezbaterea darii in plata

Legea privind darea in plata este, din nou, amanata deliberat de catre senatori, acuza initiatorul actului normativ, deputatul Daniel Zamfir. Intre timp, senatorii au primit si un punct de vedere de la Consiliul Superior la Magistraturii, care, insa are caracter consultativ.
Initiatorul Legii spune ca textul ar fi trebuit sa intre in dezbatere in plenul Senatului la inceputul acestei saptamani, insa nu a trecut inca de Biroul Permanent. Mai mult, Zamfir sustine ca viceguvernatorul Bogdan Olteanu a ”inrosit telefoanele” senatorilor pentru a-i convinge sa sustina introducerea de plafoane in textul legii. 

”Este clar ca senatorii intarzie din nou aprobarea acestui proiect de lege, pentru ca bancile sa-si poata spune si saptamana aceasta opiniile. Aflu de la colegi ca viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu a inrosit telefoanele senatorilor, cerandu-le sa sustina amendantele BNR pe care vor sa le prezinte in plenul Senatului”, a scris Zamfir pe pagina sa de Facebook. 

Intre timp, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) s-au exprimat pe marginea Legii darii in plata, la cererea Senatului, emitand un punct de vedere cu statut consultativ.

Printre altele, magistratii CSM apreciaza ca este posibil ca un demers redus pentru solutionarea contestatiilor sa produca disfunctionalitati in activitatea instantelor de judecata. De asemenea, potrivit reprezentantilor Consiliului, Comisia care a analizat cererea Senatului a apreciat ca trebuie rezolvata, in acord cu principiul constitutional al neretroactivitatii legii, problema contractelor de credit incheiate anterior intrarii in vigoare a legii. In plus, Comisia a retinut ca schimbarea obiectului prestatiei stabilite printr-un contract nu se poate realiza in afara acordului de vointa al partilor.
  
”Concluzia exprimata se fundamenteaza, in esenta, pe argumente juridice care au in vedere ca plata, ca modalitate de executare a obligatiilor, presupune in primul rand executarea prestatiei la care debitorul s-a obligat fata de creditor, creditorul neputand fi obligat sa primeasca alt lucru decat acela pe care debitorul il datoreaza”, se subliniaza in pozitia CSM. 

Florin Citu: Daca nu exista Prima Casa, tinerii ar fi avut acces la case mai ieftine

In ceea ce priveste propunerile inaintate de BNR, si anume ca legea sa se aplice in viitor, doar cazurilor sociale, imobilele vizate sa fie numai casele in care debitorii sau rudele acestora pana la gradul al doilea locuiesc, valoarea creditului sa fi fost de maxim 150.000 de euro la momentul acordarii, Programul Prima Casa sa fie exclus din lege, initiatorul legii spune ca aceste propuneri sunt "total inacceptabile" pentru ca fac legea inutila.

La randul sau, analistul economic Florin Citu a postat pe pagina sa de Facebook un comentariu legat de programul Prima Casa si la solicitarea BNR de excludere a acestuia de sub influenta legii privind darea in plata. "Acest program reprezinta o subventie directa de la stat pentru piata imobliara dar si pentru banci. Prin acest program, statul, si noi implicit, ne asumam un risc legat de piata imobiliara, dar, si mai important, ne asumam un risc fata de debitorii tineri despre care nu stim nimic. Mesajul oficial (n.r. al BNR) suna cam asa: «acest program le permite tinerilor sa-si achizitioneze o casa. Fara acest program - ne spun oficialii bancii centrale -, tinerii nu si-ar mai putea vedea acest vis implinit». Chiar asa?”, se intreaba Florin Citu. 

Potrivit acestuia, in cazul in care nu exista Prima Casa, care reprezinta peste 90% din portofoliul de credite ipotecare in vigoare, piata imobiliara nu ar fi fost sustinuta de credite, iar preturile ar fi scazut, astfel ca tinerii si-ar fi permis locuinte mult mai ieftine, fara subventii de la stat.  

”Nu ar trebui sa fie un secret pentru nimeni ca subventiile, prin transferul riscului asupra societatii, sustin risipa si comportamentul iresponsabil. (...) Dar daca nu exista aceasta subventie? In primul rand preturile pentru imobile ar fi scazut daca bancile nu ar fi creditat acest segement de populatie. Iar preturile mai mici ar fi permis tinerilor care vor sa-si achizitioneze o casa sa o faca in conditiile pietei. Cel mai important, riscul pietei imobiliare ar fi ramas impartit, asa cum este normal, intre cei care isi cumpara o casa si cei care le ofera creditul pentru aceasta tranzactie”, a mai scris Citu. 

Bancile sunt protejate de legi, atunci cand au probleme financiare. Populatia nu!

Analistul citat se declara contrariat de faptul ca ”banca centrala sustine un program care subventioneaza o piata, creste preturile artificial, creste investitiile artificial si arunca un risc asupra intregii societati fara ca societatea sa aiba un cuvant de spus. Pe de alta parte, tot banca centrala vine si explica de ce adoptarea unei legi care introduce protectia debitorilor in fata creditorilor este nedreapta, pentru ca arunca un risc asupra finantatorilor bancilor (actionari, depozitari) fara ca acestia sa fie consultati. (...) Mai mult, banca centrala spune ca astfel de legi ar duce la disparitia subventiei din partea statului pentru piata imobiliara. Foarte bine. Este exact ce ar trebui sa ceara o banca centrala ingrijorata de macrostabilitate".

In plus, analistul citat mai spune ca, in 2016, singurii care nu sunt protejati de creditori sunt persoanele fizice. ”Statul si companiile (inclusiv bancile) au legi care le permit sa acumuleze arierate, se recalculeze datoriile, sa primeasca finantare in momente dificile”, mai scrie Florin Citu.

Romania, in topul scumpirii politelor auto

Tarifele pentru asigurarile auto au crescut, in Romania, cu procente cuprinse intre 20% si 30% in 2015, conform raportului anual dedicat pietelor de asigurari din Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA) realizat de compania MARSH. Tara noastra a inregistrat, potrivit raportului, cele mai mari scumpiri la asigurarile auto din 36 de tari analizate. 
Documentul cuprinde date privind pietele de asigurari din regiunile mentionate, 19 dintre aceste tari fiind membre ale Uniunii Europene. 

Prin comparatie cu Romania, in alte tari europene pretul politelor auto a crescut mult mai modest, cu procente de pana la 10% in Franta, Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, Estonia, Olanda si Spania. 

In Bulgaria si Portugalia, preturile au ramas stabile, osciland intre minus 5% si plus 5%, potrivit raportului citat. In acelasi timp, in celelalte tari din Uniunea Europeana analizate, tarifele au scazut in 2015, cel mai mult in Polonia si Danemarca, cu procente de pana la 20%. 

Realizatorii studiului explica evolutia tarifelor din Romania prin prisma faptului ca piata de asigurari auto, RCA, continua sa se inaspreasca datorita daunalitatii ridicate, in special pentru companiile de transport si pentru expunerea pe Carte Verde (despagubiri in afara Romaniei). In plus, este posibil ca falimentul companiei de asigurari ASTRA sa fi avut un usor impact asupra pietei pentru ca, in prezent, toti asiguratorii cresc primele. Pe linia Casco, exista un trend general de crestere a tarifelor, se mentioneaza in raport. 

Politele de asigurare din aviatie se scumpesc si in 2016

Dintre celelalte tipuri de asigurari, cresteri similare s-au inregistrat in Romania si pe asigurarile din aviatie, unde tarifele au crescut, anul trecut, tot cu cu 20% - 30%. Mai mult, realizatorii studiului estimeaza ca tarifele vor creste semnificativ si in 2016, din cauza pierderilor mari din 2014 si 2015. 


In schimb, pe raspundere civila generala, tarifele de prima au fost in scadere cu pana la 10%, avand in vedere ca aceasta piata continua sa fie una dintre putinele linii profitabile pentru asiguratori si, ca rezultat, competitia pentru clientii noi, cat si pentru retentia celor existenti este foarte puternica. ”Produsele sunt in continuare subdezvoltate, insa, o mai mare acoperire poate fi obtinuta prin extensii. Daunele morale cresc in frecventa si valoare. Primele pot creste ca rezultat al extinderii acoperirii necesare si in functie de istoricul despagubirilor”, se mentioneaza in raport. 

Asigurarile property cu expunere la catastrofe au avut tarife stabile in 2015, cu variatii intre minus 5% si plus 5%, la fel ca si cele fara expunere la catastrofe. ”Romania este o tara cu expunere semnificativa la riscuri catastrofale, in special la cutremur. Tarifele de prima au scazut datorita competitiei, dar, in mod normal, acestea sunt mici si variaza intre 2% si 5%. Majoritatea asiguratorilor mici analizeaza posibilitatea de a creste capacitatea si costurile implicate in incercarea de a accesa riscurile subscrise de asiguratorii mai mari”, subliniaza realizatorii studiului. 

Asigurarile de raspundere fata de mediu nu au trecere in Romania

Asigurarile de mediu au avut preturi stabile, avand in vedere ca interesul cumparatorilor pentru astfel de polite, de raspundere fata de mediu, este inca limitat, astfel ca asiguratorii nu se concentreaza pe promovarea acestei linii de asigurare.

La categoria ”Directors and Officers” preturile sunt, de asemenera, stabile, iar aceasta situatie va ramane neschimbata in 2016, datorita faptului ca nu exista in desfasurare anchete penale sau de alt tip in care sa fie implicate perssoane din conducerea companiilor. 

Si asigurarile de raspundere profesionala au ramas constante, ca pret, in 2015, iar piata este stabila datorita daunalitatii scazute din Romania.

In schimb, tarifele pentru asigurarea de malpraxis medical au crescut cu pana la 10% anul trecut, la fel ca si cele pentru politele de sanatate oferite de angajatori. In schimb, pentru politele de viata oferite de angajatori, tarifele au ramas stabile, cu fluctuatii intre minus 5% si plus 5%.

Bancile pe profit, clientii pe pierdere

Anul 2015 a fost cel mai dur de pana acum in ceea ce priveste conflictele dintre clienti si banci, alimentate si de aprecierea puternica a francului elvetian chiar la inceputul anului, fapt care a ingreunat situatia clientilor cu astfel de credite. Insa,  in timp ce clientii nu au primit mai nimic din ce li s-a promis,  bancile au obtinut profit. 

In cadrul tuturor discutiilor cu privire la eventuale masuri destinate protectiei clientilor, bancile au folosit ca argument pierderile suferite de sectorul bancar in anii post-criza si iminenta unor pierderi viitoare in cazul in care masurile propuse intra in vigoare. Si totusi, in 2015, sistemul bancar a raportat un profit de peste un miliard de euro, conform statisticilor BNR.

In acelasi timp, activele bancilor au crescut la peste 84 de miliarde de euro, maximul ultimilor opt ani. Potrivit analistilor, bancile obtin venituri din comisioane si din marja de dobanda, la care se adauga si veniturile din vanzarea de credite neperformante, iar in 2015 bancile au vandut pachete semnificative de neperformante, chiar si cu discount de 90%. 

Dar nici acum bancile nu par a fi multumite. Reprezentantul uneia dintre ele spune ca profiturile bancilor au venit de la vanzarea de credite neperformante, care a eliberat sume mari neconstituite ca provizioane. In plus, profiturile din 2015 nu acopera pierderile inregistrate de banci in perioada post-criza, mai spun bancherii. La inceputul anului trecut, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, declara ca bancile au insumat, in patru din cei sase ani premergatori lui 2015, pierderi cumulate de 8 miliarde lei, in ceilalti doi ani castigurile fiind de 0,9 miliarde lei.

La cat se ridica pierderile clientilor bancilor in perioada post-criza?

Insa nimeni nu a cuantificat, pana in prezent, pierderile suferite de clientii bancilor, fie debitori sau creditori (deponenti). Nu stie nimeni cat au pierdut clientii cu credite in franci elvetieni de la contractarea creditului pana in prezent, din cauza dobanzilor introductorii, care au explodat la scurta vreme dupa demararea creditului, din cauza clauzelor abuzive din contracte si, nu in ultimul rand, de deprecierea leului in raport cu francul elvetian de-a lungul timpului, care a culminat cu dezastrul de la inceputul anului trecut, cand cursul leu/franc a ajuns la un nivel de 2 ori si jumatate mai mare fata de momentul semnarii contractului. 

Nu au fost cuantificate nici pierderile celorlalti clienti ai bancilor, cu credite in monede mai putin ”exotice”, care au platit sume uriase bancilor in contul unor clauze abuzive (dobanzi stabilite unilateral in baza unor formule netransparente, comisioane ”ingenioase”, dobanzi penalizatoare imposibil de suportat etc.).

Interesant este ca nici pierderile deponentilor nu sunt cunoscute, nu cele din scaderea dobanzilor, dar macar cele ale clientilor care au depus o suma la banca si, la scadenta, au plecat cu bani mai putini acasa, desi sistemul bancar din Romania se mandreste cu faptul ca in tara noastra dobanzile sun ”real pozitive”. 

Cert este ca, la finalul anului 2015, bancile au obtinut profit, iar clientii au continuat sa integistreze pierderi avand in vedere ca nu au obtinut mai nimic in urma negocierilor cu bancile, in ciuda recomandarilor si promisiunilor de impartire a poverii rezultata din perioada de creditare iresponsabila, nu au obtinut o lege a conversiei creditelor in valuta, nu au obtinut o lege a darii in plata, iar aplicarea legii privind falimentul personal a fost amanata cu un an.