ANAF: Toate declaratiile fiscale se depun online incepand din ianuarie

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) promite ca toate declaratiile fiscale cu privire la obligatiile fiscale se vor transmite obligatoriu prin internet, in format electronic din 2018. Obligativitatea intra in vigoare incepand cu declaratiile aferente lunii ianuarie a anului urmator. 

ANAF precizeaza, intr-un comunicat de presa, ca transmiterea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice confera avantaje, precum economisirea timpului, cheltuielile cu deplasarea si consumabilele necesare tiparirii, contribuind astfel la protectia mediului inconjurator.

Declaratiile fiscale care se vor transmite obligatoriu electronic sunt: 100 ''Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat''; 101 ''Declaratie privind impozitul pe profit''; 120 ''Decont privind accizele''; 205 ''Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa, veniturile din jocuri de noroc si castigurile/pierderile din investitii, pe beneficiari de venit''; 207 ''Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti''; 208 ''Declaratie informativa privind impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal''; 300 ''Decont de taxa pe valoarea adaugata''; 301 ''Decont special de taxa pe valoarea adaugata''; 307 ''Declaratie privind sumele rezultate din ajustarea/corectia ajustarilor/regularizarea taxei pe valoarea adaugata''; 311 ''Declaratie privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit.a) -e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal''; 390 VIES ''Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare''; 394 ''Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national de persoanele inregistrate in scopuri de TVA''; 710 ''Declaratie rectificativa''.

ANAF precizeaza ca declaratiile mentionate se completeaza/valideaza cu ajutorul programelor de asistenta disponibile gratuit pe site-ul institutiei. 

Anuntul ANAF vine in contextul in care numerosi consultanti fiscali pun la indoiala capacitatea Fiscului de a gestiona, intr-un mod rezonabil, toate modificarile fiscale care intra in vigoare la inceputul anului 2018, avand in vedere sistemul invechit si deja suprasolicitat al institutiei.

BNR, mai preocupata de fiscalitate decat de propriile indatoriri

Tema impozitarii progresive revine in mod obsesiv in spatiul public. Ideea este din ce in ce mai insistent vehiculata de catre reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei. Asta desi conform statutului, invocat adesea de reprezentantii BNR atunci cand vor sa evite discutiile pe anumite teme, BNR nu are nicio atributie in materie de fiscalitate.

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, fost ministru de finante in mai multe guverne, ultima data in Guvernul Ponta, cand nu a intreprins niciun demers in acest sens, nu rateaza nicio ocazie sa readuca in discutie acest subiect, motivand necesitatea unei impozitari mai impovaratoare pentru cei cu venituri mai ridicate, prin prisma incasarilor mici la buget. Totodata, acesta sustine ca Romania nu poate ajunge la un nivel de dezvoltare similar cu tarile din zona euro cu o cota unica de impozitare a veniturilor populatiei. 

"Mentinerea unor finante publice sanatoase si recuperarea rapida a decalajului important in privinta veniturilor bugetare, indeosebi de natura fiscala, care ne separa de tarile din zona euro, apreciem ca se poate realiza numai prin imbunatatirea regimului fiscal actual, in sensul trecerii de la cota unica la impozitul progresiv pe venitul global", sustine Florin Georgescu in cea mai recenta opinie publicata pe aceasta tema. 

In opinia sa, numai instrumentul impozitului progresiv pe venitul global poate actiona ca un stabilizator fiscal automat eficient, asa cum se procedeaza in statele avansate europene. 

Cum functioneaza sistemul in Spania?

Intr-o alta prezentare sustinuta recent, oficialul sustinea ca acest sistem ar trebui insotit de un mecanism de deduceri.

"Rolul globalizarii veniturilor, dincolo de cunoasterea distributiei castigurilor banesti in societate, este reprezentat de aplicarea unui sistem stimulativ si corect de deduceri fiscale pentru comportamente individuale pozitive din punct de vedere economic si social (economisire prin sisteme private de pensii si ingrijirea sanatatii, achizitia sau construirea primei locuinte, asigurarea locuintelor, sponsorizarea entitatilor non-profit in domeniile sanatate, educatie, cultura, sport, religie etc.), totul in conditiile anumitor plafoane de venit", explica fostul ministru de Finante.

Georgescu a dat ca exemplu, in acest caz, sistemul din Spania. Dar cum functioneaza acolo? Ne-o spune chiar oficialul BNR: contribuabilul nu face nimic! Nu trebuie sa depuna declaratii stufoase la fisc, insotite de maldare de bonuri fiscale, facturi, acte doveditoare etc. In Spania, totul se desfasoara online: platitorul de venit raporteaza la fisc, la fel si institutiile cu care colaboreaza contribuabilul (transmit la fisc actele necesare pentru acordarea deducerilor). Platitorul de taxe sta acasa, primeste online decizia de impunere anuala si, doar daca are nelamuriri, merge la Fisc pentru clarificari. Daca nu, plateste online si nu interactioneaza deloc fizic cu functionarii statului. 

Putem, macar ca exercitiu teoretic, sa incercam sa ne imaginam un astfel de exercitiu in Romania?! Unde trebuie sa dovedesti autoritatilor locale, la mai bine de un an de la plata unei amarate de amenzi de circulatie, ca le-ai facut plata in cont, sa faci dosar cu o gramada de copii si sa stai la coada sa il depui? Unde contribuabilii care platesc o taxa sau un impozit sunt plimbati intre diversele sedii si ghisee ale fiscului, pentru ca nu pot identifica banii platiti? Unde ti se refuza de catre ANAF plata prin mandat postal pentru ca nu exista confirmarea de primire a banilor? Si cate si mai cate alte grozavii de acelasi gen?

Probleme mari la incasarea actualelor taxe si impozite

Poate ca ar fi mult mai bine ca reprezentantii Ministerului Finantelor, cei chemati sa adreseze aceasta problema, sa se concentreze pe deficitului urias de incasare la TVA - aproape 40%, conform datelor Comisiei Europene, cel mai mare din UE. Asta inseamna ca 40% din TVA datorata statului (aproximativ 8 miliarde de euro) nu se incaseaza! Doar prin incasarea acestei sume s-ar acoperi in mare parte necesitatile bugetare. 

Asta ca sa nu mai amintim de nivelul extrem de ridicat al evaziunii fiscale si in ceea ce priveste alte taxe si impozite, care plaseaza Romania intr-o pozitie extrem de ingrata in randul membrilor UE.

In Romania, dupa anul 1989, impozitul progresiv pe venitul global a fost aplicat timp de numai 5 ani, in perioada 2000-2004 (pana in anul 2000 s-a practicat impozitul progresiv numai pe salarii), deoarece din 2005 s-a trecut la cota unica, renuntandu-se, pe langa principiul progresivitatii, si la cel al globalizarii veniturilor.

Pentru ce ar trebui sa platim mai mult?

Pe de alta parte, in actualul context economic si social din Romania, este mai mult decat incorect ca aceia cu venituri din munca mai ridicate, care oricum platesc impozit, CAS, CASS la niveluri foarte ridicate si care, de-a lungul timpului, au investit in educatie, in cariera, in dezvoltare personala, sa fie obligati sa plateasca impozite mai ridicate pentru a putea fi majorate salariile diversilor functionari ineficienti ai unui aparat birocratic mult supradimensionat, pensiile speciale (de zeci de ori mai mari decat cele ale romanilor care si-au platit constiincios contributiile pe perioada catorva zeci de ani) ale unor pensionari de 40-45 ani, unii dintre ei reincadrati fara rusine pe aceleasi pozitii, cumuland pensia cu salariul si pentru a sustine o administratie ineficienta si un sistem de ajutoare sociale care, de multe ori, stimuleaza nemunca.

Si asta fara sa mai luam in discutie serviciile de o calitate extrem de slaba in sanatate, educatie, administratie, etc. de care beneficiaza in schimbul impozitelor platite. La toate acestea putem adauga si infrastructura de cosmar si modul mai mult decat defectuos in care sunt cheltuiti banii publici (atunci cand nu sunt furati de-a dreptul), chiar si asa putini cum sunt. 

In aceste conditii, mult mai potrivit sa se inceapa cu o colectare mai buna a actualelor impozite si taxe, cu descurajarea evaziunii fiscale, cu o reforma radicala a administratiei publice, cu cheltuirea eficienta a banilor publici si pedepsirea drastica a risipei si a furtului, cu eliminarea sistemului pensiilor speciale. Iar ulterior, daca chiar va mai fi nevoie, se poate lua in discutie si forma de impozitare a veniturilor, pentru a vedea daca este necesara schimbarea acesteia si pentru a evalua, prin multiple studii de impact, efectele asupra contribuabililor si asupra economiei.

Vin vremuri grele pentru creditele de consum

Bancile anunta inasprirea semnificativa a conditiilor de acordare a creditelor de consum pentru populatie, suplimentar fata de cea deja produsa trimestrul trecut. In schimb, pentru imprumuturi imobiliare, conditiile de creditare se vor mentine constante, dupa ce au fost relaxate in toamna acestui an, se arata intr-un raport al BNR.

In trimestrul trecut, in cazul ambelor segmente de creditare destinate populatiei (ipotecare si consum), bancile autohtone au inasprit semnificativ, respectiv moderat, cerintele cu privire la gradul de indatorare, dar si in ceea ce priveste spread-ul ratei medii de dobanda a creditului fata de ROBOR la 1 luna. 

Spre deosebire de acestea, ponderea maxima a creditului in valoarea garantiei ipotecare (LTV) si costurile creditarii, altele decat dobanzile pentru creditele ipotecare si, respectiv, plafonul maxim pentru valoarea creditului in cazul imprumuturilor de consum au fost relaxate semnificativ, respectiv moderat.

In acelasi timp, cererea de credite s-a majorat moderat in cazul creditelor destinate achizitiei de locuinte si terenuri, in timp ce in cazul creditelor de consum acordate populatiei, aceasta a ramas constanta fata de nivelul din trimestrul anterior.
 
Care sunt perspectivele pentru perioada urmatoare?

Pentru urmatoarele 3 luni, bancile anticipeaza cresterea marginala a cererii de credite ipotecare si mentinerea constanta a acesteia in cazul creditelor de consum. 

In zona euro, bancile au relaxat, in T3, standardele de creditare aferente ambelor segmente de creditare, iar pentru ultimul trimestru din 2017 acestea anticipeaza continuarea acestei dinamici.

In cazul companiilor, in trimestrul trecut, standardele de creditare s-au inasprit intr-o anumita masura fata de perioada anterioara pentru toate categoriile de imprumuturi acordate, indiferent de maturitatea acestora sau de dimensiunea companiilor. 

Totodata, pentru trimestrul urmator, institutiile de credit se asteapta la o mentinere constanta a standardelor de creditare. 

Creditarea firmelor creste continuu de noua trimestre

Cererea de credite venita din partea firmelor a cunoscut un avans semnificativ in trimestrul trei al acestui an, pentru toate segmentele, in special pentru imprumuturile pe termen scurt acordate companiilor de talie mare. Este al noualea trimestru consecutiv in care se manifesta aceasta evolutie, iar pentru urmatoarele trei luni se preconizeaza o continuare a acestei tendinte, desi moderata, de crestere a cererii provenite din partea companiilor. 

“Riscurile asociate companiilor au inregistrat o serie de fluctuatii: acestea au crescut pentru sectoarele de constructii si energie, in timp ce companiile care activeaza in industrie sunt percepute ca avand un risc diminuat marginal fata de trimestrul anterior”, se subliniaza in raport. 

In zona euro, standardele de creditare pentru companii au ramas in general neschimbate in al treilea trimestru din 2017 si la fel se va intampla si in perioada urmatoare.

Inflatia urca alarmant! Unde se duc dobanzile?

Dobanzile la creditele in lei depind direct de cresterea preturilor de consum care, in noiembrie, a depasit toate estimarile si s-a plasat la 3,2% fata de noiembrie 2016. In aceste conditii, unde ar putea ajunge Robor, indicator in functie de care se actualizeaza dobanzile la imprumuturile cu dobanda variabila, si ratele la banca ale debitorilor?
Banca Nationala a Romaniei (BNR) miza pe o inflatie anuala de 2,7% la finalul acestui an, fata de 0% la inceputul anului, insa se pare ca majorarile salariale in sectorul bugetar, acciza suplimentara la carburanti, dar si celelalte masuri care au dus la cresterea preturilor au avut un impact mult mai mare decat cel estimat initial. 

Mai mult, in conditiile cresterii accelerate a inflatiei, BNR ar putea fi nevoita sa majoreze dobanda de politica monetara si, implicit, plafonul pana la care poate urca Robor (un punct procentual peste dobanda cheie). 

Inflatia a influentat, deja, indicele Robor la 3 luni, care sta la baza calcularii ratelor la banca in majoritatea cazurilor. Acesta a crescut, in ultimele sase luni de la 0,8% la 2,2% pe an, iar analistii se asteapta sa depaseasca 3% si chiar 4%, avand in vedere cat de mult a crescut inflatia (estimata de BNR la 4% in primul trimestru al anului viitor). 

Moment de respiro, insa nu pentru mult timp

In prezent, Robor la 3 luni oscileaza intre 2,1% si 2,2% pe an, insa oprirea din crestere este o consecinta a faptului ca Ministerul Finantelor Publice, in mod traditional, in ultimele doua luni ale anului da drumul la cheltuieli masive pentru a realiza deficitul programat pentru intregul an. Insa din ianuarie cheltuielile statului se vor restrange din nou asa ca nevoia de bani va reaparea si, implicit, cresterea dobanzilor. 

Cu toate acestea, este foarte probabil ca Robor la 3 luni sa incheie acest an peste 2% pe an, ceea ce inseamna rate mai mari la banca pentru urmatoarele trei luni decat in prezent, avand in vedere ca actualele rate au fost actualizate, la inceputul lunii octombrie, la un indice situat la 1,58% pe an (cu 0,76 puncte procentuale peste cel din trimestrul anterior).

Debitorii cu credite ipotecare sunt cei mai afectati de majorarea dobanzilor, avand in vedere ca suma imprumutata este mai mare decat in cazul creditelor de consum fara garantii, iar perioada de timp este mai indelungata, de pana la 30 ani. Prin urmare, si impactul cresterii indicelui asupra ratelor este mai puternic. 

Cu cat creste rata la banca?

Asadar, daca la asaltul precedent, pentru un credit Prima Casa (in cazul caruia dobanda se actualizeaza la trei luni), in valoare de 250.000 de lei pe 25 de ani rata lunara a crescut cu aproape 100 de lei, de la 1.167 de lei in 30 iunie, la 1.262 de lei la 30 septembrie, la finalul anului aceasta va urca la 1.320 de lei (estimand ca Robor la 3 luni se opreste la 2% pe an). 

Mergand mai departe cu rationamentul, atunci cand Robor va ajunge la 4% pe an, iar dobanda la imprumut la 6% pe an (in cazul in care dobanda creditului este calculata dupa formula Robor plus 2 puncte procentuale, cat este marja maxima permisa de programul Prima casa), rata lunara urca la 1.610 lei, cu 440 de lei mai mult fata de trimestrul trei din acest an (crestere de aproape o treime). 

In cazul creditelor ipotecare in lei, unde atat dobanzile cat si sumele contractate sunt in general peste cele de la creditele Prima Casa, majorarea este si mai mare.

Spre exemplu, pentru un credit de 400.000 lei pe 30 de ani, al carui cost este format doar din dobanda formata din Robor la 3 luni + marja fixa de 4%, rata lunara creste cu peste 100 de lei, de la 2.291 lei la 30 septembrie la 2.398 lei la finalul anului, la o crestere a Robor la 2%. In perspectiva unui Robor de 4%, clientii vor avea o rata lunara de 2.935 lei (cu 820 lei peste cea valabila la 30 iunie).

Analistii economici au avertizat in ultima vreme cu privire la iminenta majorare a dobanzilor si au recomandat clientilor sa nu se indatoreze pana la gradul maxim pe care il pot sustine in prezent. Recomandarea ramane valabila si pentru viitor, avand in vedere ca, atat in Romania, cat si in intreaga lume, este asteptata cresterea in continuare a dobanzilor. 

In acest context, BNR a recomandat, recent, contractarea de credite cu dobanda fixa si a anuntat in repetate randuri ca intentioneaza sa limiteze gradul de indatorare pentru clientii cu venituri reduse. Oficiali ai bancii centrale avertizau, recent, ca pentru clientii indatorati pana la gradul maxim admis de 70%, majorarea Robor cu doua puncte procentuale urca indatorarea pana la 80% din venit (iar o crestere de aproximativ 1,5 puncte s-a produs deja).

Proces colectiv castigat definitiv de ANPC impotriva unei banci

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a castigat un nou proces colectiv pe clauze abuzive deschis impotriva OTP Bank. Decizia este definitiva si vizeaza contractele de credit ipotecar incheiate inainte de 2010. Autoritatea a castigat primul astfel de proces impotriva bancii in vara anului 2015.

Prin decizia definitiva emisa in urma cu cateva zile, Cutea de Apel Bucuresti a hotarat sa elimine din toate contractele mentionate clauzele care acordau dreptul bancii sa modifice rata dobanzii in functie de politica proprie, ca si nivelul taxelor si comisioanelor, fara acceptul clientului.

De asemenea, este eliminata si prevederea potrivit careia nerespectarea de catre client a “oricarei obligatii” asumate prin contract da dreptul bancii sa declare scadent anticipat intregul credit si sa ia orice masura pentru recuperarea pagubei. 

Procesul fiind unul colectiv, sentinta are efecte erga omnes, adica trebuie aplicata tuturor dosarelor de credit similare cu cel reclamat.

Ce s-a intamplat cu cererea de restituire a banilor incasati fara temei?

In schimb, instantele au respins cererea ANPC ca debitorilor sa le fie restituite sumele incasate fara temei. In aceste conditii, debitorii care au platit bani in plus pe dobanzi sunt nevoiti sa deschida o actiune separata pe baza acestei decizii.

In vara lui 2015, ANPC a mai castigat un proces de tip "class action" impotriva OTP Bank. La vremea respectiva, instanta a stabilit ca fiind abuzive clauzele ce privesc dobanda si stabilind ca acestea vor fi eliminate din toate contractele de acest tip incheiate de banca cu clientii sai. In cauza atunci au fost doua tipuri de contract - unul care priveste imprumuturile de nevoi personale garantate cu ipoteca si unul de credit imobiliar.

In prezent, pe rolul instantelor exista peste 45 de procese de tip "class action" deschise de ANPC impotriva bancilor, care vizeaza caracterul considerat abuziv al comisionului de risc/administrare, dobanzii de referinta variabila; dobanzii revizuibile dupa politica si discretia bancii; clauzei de schimb valutar care trece tot riscul deprecierii leului fata de dolar, euro, CHF etc. la consumator.

Cati bani primeste Prima Casa in 2018?

Programul Prima Casa va beneficia de un plafon de garantii de stat de 2 miliarde de lei in 2018, in scadere de la 2,67 miliarde de lei in 2017, potrivit unui proiect de hotarare publicat de Ministerul Finantelor Publice. In plus, de anul viitor se va reduce marja de dobanda la 2% si pentru creditele contractate pentru construirea unei case. 
In prezent, marja de 2% este aplicata doar pentru achizitia de locuinte, iar la creditele pentru constructia unei case putea urca la 2,5%. marja se aplica, in ambele cazuri, peste indicatorul de referinta ROBOR la 3 luni. 

“In vederea corelarii prevederilor privind costul total al finantarilor garantate pentru achizitia de locuinte cu cea pentru constructia de locuinte, si pentru a se evita orice discriminare in acest sens, se propune in prezentul proiect de act normativ reducerea marjei maxime de dobanda de la 2,50% la 2% urmand ca finantatorii, in termen de 7 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, sa transmita FNGCIMM si MFP nivelul costurilor totale pe care le aplica finantarilor garantate pentru constructia de locuinte”, se mentioneaza in proiectul citat. 

De asemenea, documentul stabileste si modul in care vor fi utilizate fondurile ramase din anul precedent, daca este cazul. 

“Pentru a elimina orice echivoc in privinta modalitatii de alocare catre finantatori a rezervei nealocate la inceputul anului in raport cu ponderea garantiilor acordate in favoarea fiecarui finantator participant in program in totalul garantiilor acordate in cadrul programului de la inceputul anului de referinta, se propune introducerea unei clarificari suplimentare care sa ateste faptul ca in cazul rezervei ramase nealocate din plafonul anului, alocarea se va efectua in functie de ponderea garantiilor acordate de fiecare finantator de la inceputul anului”, se mai arata in proiect. 

Strategia prevede ca programul sa se incheie in 2022

Anul trecut, Executivul a aprobat o strategie pe 5 ani a programului Prima Casa, care prevedea, pentru 2017, un plafon anual de garantii de 2,5 miliarde lei si de aproximativ 2 miliarde de lei pentru anii 2018, 2019 si 2020. Pentru ultimul an al programului, 2021, plafonul garantiilor ar urma sa scada la 1,5 miliarde lei. 

In plus, statul intentioneaza sa treaca de la stabilire semestriala la stabilire anuala in privinta comisionului de gestiune/comisionului unic de analiza aferent FNGCIMM pentru derularea activitatii de mandatar al statului. 

Ministerul a anuntat, recent, si modalitatea in care vor fi alocate fondurile pe fiecare banca in parte, in functie de volumul creditelor Prima casa acordate de banca respectiva raportat la volumul creditelor ipotecare clasice. 

De la lansarea Programului, in 2009, pana la finele lunii octombrie 2017, au fost acordate 236.138 garantii si promisiuni de garantare, in valoare totala de 20,57 miliarde lei. De la inceputul acestui an si pana la finele lunii octombrie au fost acordate 21.672 garantii, in valoare totala de 1,88 miliarde lei, precum si 8.508 promisiuni de garantare, in valoare totala de 960 milioane lei.

Cum ne alegem furnizorul de energie pentru a reduce factura?

Schimbari importante pentru consumatorii de energie electrica de la 1 ianuarie 2018. Mai este mai putin de o luna pana cand piata va fi complet liberalizata, iar consumatorii trebuie sa stie ca au posibilitatea sa isi schimbe furnizorul, sau macar contractul cu actualul, pentru a beneficia de tarife mai mici chiar si cu un sfert. 
Posibilitatea schimbarii furnizorului exista si in prezent, iar optiunile sunt prezentate pe site-ul Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei, ca si tarifele percepute. 

Asadar, toti cei opt milioane de consumatori de energie electrica din Romania pot schimba, si acum, si dupa 1 ianuarie, furnizorul de energie si/sau contractual de furnizare pe care il au acum cu unul dintre cei patru mari furnizori de ultima instanta: Enel, Electrica, E.On si CEZ. 

Ce risca cei care nu isi schimba contractul?

Cei care nu isi schimba contractele vor primi energie electrica in sistem de ultima instanta, la preturi care nu vor mai fi reglementate de stat, ci doar avizate. Iar factura va fi mai mare, in anumite cazuri, fata de varianta in care ar alege alt furnizor. 

In prezent, sunt zeci de furnizori pe piata concurentiala la care se poate transfera orice client casnic, insa multi clienti nu stiu ce beneficii le-ar aduce schimbarea contractului si se tem de riscuri. 

In aceste conditii, consumatorii trebuie sa stie ca, dincolo de o factura mai mica, furnizarea in regim de piata libera ii ofera garantia ca, in perioada contractuala (de regula un an, maximum doi), pretul sau la energie ramane fix, spre deosebire de situatia in care ramane in regim de serviciu universal, in care preturile avizate de ANRE se pot modifica de mai multe ori in decursul unui an.

Mai mult, in cazul in care furnizorul ales da faliment, locul de consum este preluat automat de furnizorul de ultima instanta al zonei (unul dintre cei patru mari), in regim de serviciu universal, iar clientul nu va ramane niciun moment fara energie electrica. 

De asemenea, consumatorii trebuie sa mai stie ca pot ramane la furnizorul de ultima instanta, insa sa opteze pentru o oferta pentru piata libera (toate cele patru mari companii au astfel de oferte). 

Cum variaza preturile in tara?

Dar sa vedem, concret, cu cat poate sa scada factura la energie electrica daca schimbam furnizorul. Calculele sunt realizate cu ajutorul comparatorului Conso.ro pentru energie electrica. 

Spre exemplu, in Bucuresti, in functie de furnizor, factura la curent pentru un consum mediu lunar de 100 de kWh variaza intre 50,43 lei la RCS & RDS (oferta pentru pensionari – clienti servicii telecom) si 63,5 lei la Axpo Energy Romania SRL. In schimb, in prezent, factura pentru furnizorul de ultima instanta (Enel Energie Muntenia in acest caz) este de 62,5 de lei pe luna. Asadar, cel mai mic tarif este cu 24% sub cel al furnizorului de ultima instanta. 

In Constanta, pentru aceeasi factura, un consumator plateste intre 54,16 lei la RCS & RDS (oferta pentru pensionari – clienti servicii telecom) si 67,26 lei la Axpo Energy Romania SRL. La furnizorul de ultima instanta, Enel Energie – Zona Dobrogea, costul este de 65,3 lei, de asemenea cu peste 20% mai mare fata de cel mai mic tarif. 

Un client din Iasi plateste lunar, pentru o factura similara, intre 55,14 lei, tot la RCS&RDS pentru acelasi tip de abonament, si 68,23 lei tot la Axpo Energy Romania SRL. La E.ON Energie Romania, furnizorul de ultima instanta, tariful este de 69,4 lei.

In Cluj, pentru o factura similara costa intre 52,36 lei si 65,45 lei, extremele apartinand acelorasi furnizori. La Electrica Furnizare – Sucursala Transilvania Nord, costul facturii este de 65,43 lei. 

In judetul Dolj, preturile sunt similare, intre 54,52 lei si 67,61 lei pentru o factura de 100 de kwh lunar, fata de 67,2 lei la furnizorul de ultima instanta (Cez Vanzare). Totodata, in Timis, costul variaza de la 52 de lei la 65,10 lei pe luna, comparativ cu 62,67 lei la Enel Energie – Zona Banat, furnizorul de ultima instanta pentru aceasta zona.

Titluri de stat pentru populatie din 2018! Vezi care sunt conditiile

Populatia va putea cumpara, din 2018, titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice (MFP), direct de la unitatile Trezoreriei, in cadrul programului Tezaur. Ministerul a aprobat emiterea unor astfel de instrumente de economisire printr-un Ordin publicat in Monitorul Ofical. 
Valoarea nominala a unui titlu este de un leu, iar emisiunile vor fi lunare, pe diverse scadente (similare celor lansate pentru banci). Veniturile obtinute din detinerea acestor titluri sunt neimpozabile, achizitia de astfel de titluri nu va fi comisionata, iar statul promite “dobanda atractiva”.

In plus, Ordinul mentionat ofera investitorilor informatii privind caracteristicile de baza ale titlurilor de stat, etapele si procedura ce trebuie parcurse in vederea subscrierii in cadrul programului Tezaur, precum si modalitatea de calcul si plata a dobanzii si de rambursare a valorii nominale aferente titlurilor de stat subscrise. 

Dobanda aferenta fiecarei emisiuni va fi stabilita in momentul lansarii. Termenii si conditiile financiare aferente fiecarei emisiuni vor fi specificate in cadrul prospectelor de emisiune care vor fi aprobate prin ordin al ministrului Finantelor Publice.

Totodata, noul program ofera posibilitatea si persoanelor fizice care detin certificate de trezorerie transformate in depozite la Trezoreria Statului sa utilizeze sumele aferente rascumpararii acestora in vederea subscrierii in Programul Tezaur.

De unde se cumpara titlurile?

Aceste tituri vor putea fi cumparate de catre persoanele fizice rezidente care au implinit 18 ani. Achizitia se poate realiza doar de la sediile unitatilor operative ale Trezoreriei Statului, din raza domiciliului fiscal al investitorilor, prin deschiderea unui cont de subscriere si alimentarea acestuia fie prin virament bancar, fie prin depunerea de numerar si semnarea unui formular de subscriere. Acesta va contine datele de identificare ale investitorului precum si numarul si valoarea titlurilor de stat care se intentioneaza a fi subscrise.

Insa este important de stiut faptul ca titlurile de stat nu pot fi rascumparate inainte de scadenta, sunt netransferabile si nu se tranzactioneaza (spre deosebire de titlurile din emisiune Fidelis, care sunt tranzactionate la BVB). Pentru fiecare emisiune Tezaur va fi anuntata o perioada in limita careia investitorii vor putea efectua subscrieri. 

MFP nu a mai vandut astfel de titluri pentru populatie din 2005. In urma cu doi ani, a revenit pe piata titlurilor pentru populatie, insa prin intermediul emisiunilor Fidelis. Titlurile din aceasta serie au scadenta la doi ani, iar valoarea nominala a fost de 1.000 de lei in 2015 si de 100 de lei in 2016.

“Spre deosebire de programul Fidelis, emisiunile de titluri de stat prin Trezorerie vor fi emise cu o frecventa lunara, in baza unor prospecte de emisiune, punandu-se astfel la dispozitia persoanelor fizice un instrument de economisire de-a lungul unui intreg an. Asadar, orice persoana fizica va avea posibilitatea subscrierii frecvente a emisiunilor de titluri de stat pe o paleta mai larga de scadente”, precizeaza MFP. 

Statul anuntase ca va continua seria emisiunilor Fidelis si in acest an insa, deocamdata, ideea pare abandonata.

Prima Casa 2018: cateva clarificari, multe necunoscute

Programul Prima Casa continua si in 2018, insa nu se stie exact in ce conditii pentru beneficiari. Ministerul Finantelor Publice a publicat, recent, un Ordin prin care stabileste criteriile de alocare a fondurilor pentru banci. Nu este clar, insa, care va fi plafonul total alocat si nici daca se schimba conditiile pentru clientii bancilor. 

In Ordinul mentionat se stabileste faptul ca, in 2018, bancile vor primi plafoane de garantare in functie de mai multe criterii, printre care si volumul de credite ipotecare acordate intr-un an. Mai exact, daca o banca are un volum de ipotecare clasice apropiat de cel de imprumuturi Prima Casa, va primi un punctaj mai mare pentru viitorul plafon. In cazul in care raportul credite Prima Casa/ipotecare clasice este subunitar, banca respectiva va primi punctaj maxim pentru urmatorul plafon. Cu cat raportul este mai mare, cu atat punctajul scade. 

Alt criteriu de alocare se refera la numarul total al garantiilor platite finantatorilor (pentru credite neperformante -n.r.) in totalul garantiilor acordate de la inceputul programului pana la finalul anului anterior raportarii. De asemenea, cu cat raportul este mai mic, cu atat punctajul este mai mare. 

Ordinul MFP nu contine, insa, mentiuni cu privire la criteriile de acordare a creditelor de catre banci beneficiarilor finali, desi se discuta mult, in ultima perioada, referitor la faptul ca la astfel de imprumuturi ar trebui sa aiba acces doar persoanele cu venituri mici si pentru locuinte de o valoare apropiata limitei de creditare. 

Revenirea la criteriul social, dar cum?

Cu toate acestea, presedintele FNGCIMM, Alexandru Petrescu, sustine ca se urmareste o targetare a programului cat mai eficienta din punct de vedere social.

“Exista o preocupare majora de optimizare a proceselor de garantare la nivelul FNGCIMM. Pentru Programul Prima Casa, in paralel cu procesul de eficientizare a fluxului de garantare se desfasoara procese de recalibrare si reparametrizare ce pot conduce la o targetare cat mai eficienta din punct de vedere social, pentru a putea beneficia de acest program acei oameni care au o reala nevoie de locuinta. Programul evolueaza permanent, raspundem prompt dinamicii pietei, astfel incat sa aiba o adresabilitate sociala cat mai eficienta si sa genereze beneficii maxime”, a declarat Petrescu.

In Ordin nu se precizeaza nici care va fi plafonul total alocat in 2018, desi FNGCIMM sustine ca noua strategie de alocare a plafoanelor se inscrie pe linia reducerii graduale a interventiei statului prin garantare, asumand ca piata creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu cresterea accesibilitatii populatiei la produsele standard ale bancilor. 

“Asumarea unei proportii echilibrate intre creditele contractate in cadrul Programului Prima Casa si cele contractate in conditiile standard oferite de finantatori este o parte importanta a unei politici publice de orientare a Programului Prima Casa catre sustinerea unor obiective sociale bine definite pe termen mediu si lung”, se mai arata in comunicatul FNGCIMM. 

Care va fi plafonul in 2018?

Precizarile Fondului vin dupa ce Banca Nationala a Romaniei a atras atentia, in repetate randuri, asupra faptului ca la creditele Prima Casa ar trebui sa aiba acces doar cei cu venituri reduse, mai exact sub salariul mediu pe economie. 

Din analizele BNR reiese faptul ca, in ultimii ani, au accesat astfel de credite multe persoane care si-ar fi permis si un credit ipotecar clasic cu avans mai ridicat decat cel de 5% valabil la Prima Casa. Mai mult, prin intermediul programului au fost cumparate si locuinte mult mai scumpe decat plafonul de creditare stabilit, ceea ce inseamna ca diferenta au acoperit-o din alte surse (care ar fi putut constitui un avans mai mare la un credit clasic). In plus, nu exista o limita de venit pentru cei care au acces la astfel de credite subventionate de stat.

In privinta sumei totale alocate pentru acest an, in acest moment stim doar ce a anuntat Ministerul Finantelor la finalul anului trecut, cand a publicat Strategia Programului Prima Casa pe termen mediu, care prevede reducerea graduala a nivelului garantiilor in urmatorii ani: de la 2,5 miliarde lei in 2017 la 2 miliarde lei in urmatorii trei ani (2018 – 2020) si doar 1,5 miliarde in 2021.

Cresterea dobanzilor urca semnificativ neperformanta firmelor

Rata de neperformanta a creditelor acordate companiilor s-a redus, in ultimul an, cu patru puncte procentuale, la 15,8%. Insa, o crestere a dobanzilor de doua puncte procentuale ar putea duce la o revenire a acestei rate la 18,7%, reiese din Raportul asupra stabilitatii financiare publicat de BNR. 

“Estimari preliminare arata ca rata creditelor neperformante s-ar majora de la valoarea actuala de 15,8% la 18,7% in ipoteza unui soc de 200 de puncte de baza pe rata dobanzii (doua puncte procentuale -n.r.)”, se subliniaza in raport. 

Care sunt cauzele neperformantei companiilor?

Specialistii BNR subliniaza faptul ca, desi rata de neperformanta este in scadere, sectorul companiilor prezinta inca riscuri ridicate, in special din cauza capitalizarii deficitare a acestora. Astfel, este de asteptat ca, in perioada urmatoare, rata de neplata sa creasca. 

“Avand in vedere importanta relativ ridicata a expunerilor bancilor fata de firmele cu valori ale capitalurilor sub limita reglementata, dar care nu au intrat inca in starea de nerambursare, (aproximativ 13% in septembrie 2017), situatia financiara fragila a acestei categorii de companii poate pune presiune asupra bilanturilor institutiilor de credit in perioada urmatoare. Un alt factor important care poate determina o crestere a ratei de neplata a creditelor in perioada urmatoare este proportia covarsitoare a imprumuturilor nou-acordate cu rata de dobanda variabila in conditiile reluarii ciclului de majorare a ratelor de dobanda ca urmare a cresterii inflatiei. creditele noi sunt acordate preponderent cu dobanda variabila (88% din creditele noi acordate in lei, respectiv 85% din cele acordate in euro au rata dobanzii variabila”, se mai arata in raport. 

Firmele cu un nivel de capitalizare sub pragul reglementat cumuleaza credite cu intarziere la plata mai mare de 90 de zile de circa 5,6 miliarde lei in luna septembrie 2017, reprezentand 55% din totalul expunerilor de acest tip. Daca sunt luate in considerare si crediteleaflate in improbabilitate de plata, imprumuturile incadrate ca neperformante generate de firmele subcapitalizate se ridica la 7,7 miliarde de lei, respectiv 46% din totalul creditelor neperformante generate de sectorul companiilor in bilanturile bancilor.

“Este, astfel, necesara o monitorizare atenta a riscurilor generate de sectorul firmelor asupra institutiilor de credit avand in vedere si eterogeneitatea rezultatelor financiare inregistrate de catre companii, vulnerabilitatile structurale existente, dar si evolutiile economice si financiare prognozate”, mai spus specialistii BNR. 

Ce domenii raman cele mai riscante pentru banci?

La reducerea creditelor neperformante in ultimul an au contribuit atat diminuarea volumului creditelor care au o intarziere la plata mai mare de 90 de zile (cu 0,7 puncte procentuale), cat si reducerea imprumuturilor aflate in improbabilitate de plata (cu 2,3 puncte procentuale).

In functie de dimensiunea companiilor, cea mai mare neperformanta se inregistreaza la microintreprinderi, de aproximativ 19%, desi in scadere de la 22% in urma cu un an. In schimb, la companiile mari, rata este de putin peste 5%, de asemenea in scadere fata de septembrie 2016, cand era de aproximativ 7%. 

In acelasi timp, rata medie de nerambursare a firmelor romanesti a scazut la 3,1% in septembrie 2017, de la 3,9% cu un an in urma, in contextul in care numarul de companii care au intrat in starea de nerambursare pentru prima data in ultimele 12 luni a continuat sa ramana pe un trend descrescator.

Din punct de vedere al domeniului de activitate, ratele de neperformanta s-au imbunatatit in majoritatea ramurilor economice, nota discordanta facand sectorul utilitati (+5 puncte procentuale). Desi sectorul constructiilor si cel imobiliar au inregistrat cele mai importante diminuari ale ratei creditelor neperformante (de 5,3 puncte procentuale, respectiv 7,5 puncte procentuale, in intervalul septembrie 2016 – septembrie 2017), acestea se mentin in continuare printre cele mai riscante sectoare din portofoliul bancilor (rata NPL fiind de 30,6% in constructii, respectiv de 19,3% in imobiliare, in luna septembrie 2017).

CE propune infiintarea Fondului Monetar European in 2019

Comisia Europeana propune infiintarea unui Fond Monetar European (FME) pe structura actuala a Mecanismului European de Stabilitate (MES), care sa preia inclusiv un rol de imprumutator de ultima instanta pentru bancile in dificultate. Parlamentul European si Consiliul sunt invitate sa adopte aceasta propunere pana la jumatatea anului 2019.
Astfel, la nivel global va actiona in continuare Fondului Monetar International, dar Fondul Monetar European va fi acela care va proteja Europa in fata unei noi crize. 

Bancile in dificultate vor putea apela la FME

Noul Fond va avea ca responsabilitate, de asemenea, sprijinirea statelor membre din zona euro in situatii de dificultate financiara. In plus, acesta va acorda sprijin si Fondului unic de rezolutie si va actiona in calitate de creditor de ultima instanta in cazul bancilor in dificultate, protejand astfel platitorii de taxe.

De asemenea, institutia va putea adopta decizii rapide in caz de urgenta, cu 85% din voturi, iar unanimitatea voturilor va fi pastrata pentru deciziile cu impact financiar major. 

In plus, Fondul se va putea implica mai direct in gestionarea programelor de asistenta financiara, impreuna cu Comisia Europeana. 

Totodata, in viitor, FME va avea posibilitatea sa dezvolte noi instrumente financiare, ce ar putea fi utilizate ca functii de stabilizare.

"Transformand MES-ul intr-un organ comunitar, il facem mai responsabil in fata Parlamentului European, fara a slabi parlamentele nationale, si facilitam de asemenea legaturile cu Comisia", a declarat comisarul european pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici.

Fondul va ajuta si statele care vor sa adere la euro

La randul sau, vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a explicat faptul ca acest instrument financiar european va putea fi un sprijin real - de asistenta tehnica si financiara - pentru statele membre care fac eforturi de aderare la zona euro.

“Nu vedem nicio criza la orizont, dar este bine sa repari acoperisul cand e soare afara”, a precizat Dombrovskis. Potrivit acestuia, datele macroeconomice arata bine in prezent, dar “trebuie sa ne gandim si la slabiciunile pe care le avem".

Ideea unui Fond Monetar European, avansata deja in repetate randuri in trecut, se bucura de sprijinul marilor capitale europene. Insa propunerea Comisiei ar putea sa se loveasca de viziunea Germaniei cu privire la arhitectura unei astfel de institutii, scrie presa internationala. 

De asemenea, Comisia a publicat miercuri o comunicare (un aviz fara valoare juridica destinat orientarii dezbaterilor-n.r.) cu privire la noi instrumente bugetare cu care ar putea fi dotata zona euro. In acest sens, Comisia are in vedere infiintarea unei linii bugetare cu mai multe functii: stabilizarea zonei euro in caz de soc economic, mecanism de convergenta specific pentru statele membre care se pregatesc sa adere la zona euro si sprijin acordat statelor membre pentru reforme structurale printr-un instrument de realizare a reformelor.