Loteria pensiilor private a transformat Pilonul II intr-un sistem parazitar, in care administratorii asteapta sa le fie livrati noi clienti fara sa faca niciun efort. Situatia este dezavantajoasa pentru consumatori deoarece inhiba concurenta.
Atragerea clientelei in sistemul de pensii private obligatorii nu se mai bazeaza de mult pe forta de vanzari a fiecarui administrator, ci pe loteria statului.
La aceasta loterie, sunt inscrise automat toate persoanele care au intrat pentru prima oara in campul muncii, dar nu si-au ales in mod individual un fond de pensii in cele 4 luni avute la dispozitie.
Datele statistice arata ca majoritatea persoanelor nu isi aleg singure un fond, ci ajung la loterie. De exemplu, in primele 6 luni din 2014, 96% dintre persoanele eligibile au ajuns sa fie repartizate aleatoriu, conform informatiilor publicate de ASF.
Iar conform regulilor actuale, participantii indecisi sunt impartiti in mod egal catre fondurile existente. Astfel, un administrator nu trebuie sa faca nimic special pentru a atrage clienti, ci doar sa functioneze.
Aceasta situatie nu este una recenta. Problemele se manifesta din 2008, cand s-a lansat sistemul de pensii private. Exceptie a facut doar campania de aderare initiala din 2007-2008, cand dimpotriva, peste 90% dintre participantii eligibili au facut o alegere individuala.
Lipsa de informare creste rolul loteriei
Prin urmare, situatia se poate corecta, daca se iau masuri. Rezultatele bune inregistrate la aderarea initiala s-au datorat faptului ca s-a facut o campanie ampla de informare, atat de catre autoritati, cat si de catre administratori.
Campania de informare are insa asociate costuri. Ulterior, administratorii au descoperit ca este mult ieftin sa atragi clienti fara sa cheltui nimic. Pur si simplu, astepti ca loteria statului sa iti aloce gratuit participanti indecisi.
In absenta unor campanii de informare, loteria a devenit principalul mijloc prin care se atrag clienti de catre administratori. Luna de luna, loteria contribuie chiar in proportie de 100% la atragerea de noi clienti pentru multe fonduri.
Loteria - piatra de temelie la unele fonduri
In total, numarul clientilor repartizati prin loterie a ajuns la 2 milioane, ceea ce reprezinta o treime din numarul total de participanti la Pilonul II.
Pentru anumite fonduri, loteria le-a generat mai multi clienti decat au reusit sa atraga prin forta proprie de vanzari. Conform calculelor Conso.ro, BRD Pensii si-a atras 59% dintre clienti exclusiv prin intermediul loteriei, iar la fondul Vital – ponderea este de 56%.
Pentru administratori, loteria reprezinta un model de business extrem de eficient. Nu cheltuie niciun leu cu atragerea clientului, iar fiecare nou client le genereaza comisioane sigure, prin contributiile obligatorii pe care acesta le vireaza.
Concurenta este aproape distrusa
Consumatorii au insa de pierdut deoarece concurenta dintre fonduri este ca si inexistenta. Administratorii nu au niciun motiv sa reduca din comisioanele practicate, atat timp cand le vin clienti pe banda rulanta. De aceea, comisioanele au ramas la nivelul maxim permis de lege inca din 2008.
Nici in activitatea investitionala, administratorii nu au motive sa isi faca prea mari probleme ca le fug clientii, daca nu genereaza randamente satisfacatoare.
Numarul transferurilor intre fonduri este extrem de mic. De la lansarea Pilonului II si pana in prezent, s-au inregistrat mai putin 25.000 de transferuri, in conditiile in care numarul participantilor a trecut de 6 milioane.
Interventia autoritatilor lasa de dorit
Asa cum Conso.ro a semnalat si in trecut, pentru ca situatia sa se schimbe este nevoie de o interventie a autoritatilor. Reactia acestora lasa insa mult de dorit.
Ministerul Muncii – institutia care a pus la punct legea prin care romanii au fost obligati sa contribuie la pensiile private obligatorii – nu are nicio reactie cu privire la aceasta loterie.
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) s-a aratat ceva mai preocupata de aceasta problema si ne-a precizat ca are in vedere o serie de actiuni impreuna cu asociatia administratorilor de fonduri de pensii.
ASF “urmeaza sa organizeze seminarii/work-shop-uri prin intermediul carora sa fie prezentate beneficiile sistemului de pensii private [...] in asa fel incat persoanele din grupurile tinta sa ia decizii in cunostinta de cauza”.
Lasam la o parte faptul ca ASF vrea sa lupte impotriva loteriei impreuna cu asociatia care reprezinta interesele administratorilor, cei care au cel mai mult de castigat de pe urma loteriei (clienti noi cu costuri zero de atragere).
Seminarii de acest fel a organizat si fosta autoritate de supraveghere (CSSPP), insa fara efect, asa cum arata datele statistice.
In plus, vorbim de 2 milioane de persoane care au fost repartizate aleatoriu pana acum, la care se adauga anual 200.000-300.000 de noi participanti. E greu de crezut ca seminariile ASF vor reusi sa aiba vreun impact vizibil, in afara de unul de imagine, prin care sa arate ca fac ceva in acest sens.
Una din solutiile facile prin care s-ar putea atenua situatia, fara costuri, ar fi implicarea angajatorilor in procesul de aderare.
Atunci cand angajeaza o noua persoana, companiile ar putea fi obligate sa prezinte salariatului un formular de aderare la Pilonul II, la semnarea contractului de munca. In acest mod, persoanele eligibile pot fi informate foarte usor despre obligatia de a adera la un fond.
Mai mult, formularul poate fi standardizat de catre autoritati, astfel incat sa atentioneze vizibil salariatii ca daca nu fac o alegere in urmatoarele 4 luni, vor fi repartizati aleatoriu.
Evident, se pot gasi multe alte solutii pentru a incuraja populatia sa aleaga individual un fond de pensii, insa este nevoie ca autoritatile statului sa se implice cu adevarat si nu doar sa mimeze actiuni de imagine.
Atragerea clientelei in sistemul de pensii private obligatorii nu se mai bazeaza de mult pe forta de vanzari a fiecarui administrator, ci pe loteria statului.
La aceasta loterie, sunt inscrise automat toate persoanele care au intrat pentru prima oara in campul muncii, dar nu si-au ales in mod individual un fond de pensii in cele 4 luni avute la dispozitie.
Datele statistice arata ca majoritatea persoanelor nu isi aleg singure un fond, ci ajung la loterie. De exemplu, in primele 6 luni din 2014, 96% dintre persoanele eligibile au ajuns sa fie repartizate aleatoriu, conform informatiilor publicate de ASF.
Iar conform regulilor actuale, participantii indecisi sunt impartiti in mod egal catre fondurile existente. Astfel, un administrator nu trebuie sa faca nimic special pentru a atrage clienti, ci doar sa functioneze.
Aceasta situatie nu este una recenta. Problemele se manifesta din 2008, cand s-a lansat sistemul de pensii private. Exceptie a facut doar campania de aderare initiala din 2007-2008, cand dimpotriva, peste 90% dintre participantii eligibili au facut o alegere individuala.
Lipsa de informare creste rolul loteriei
Prin urmare, situatia se poate corecta, daca se iau masuri. Rezultatele bune inregistrate la aderarea initiala s-au datorat faptului ca s-a facut o campanie ampla de informare, atat de catre autoritati, cat si de catre administratori.
Campania de informare are insa asociate costuri. Ulterior, administratorii au descoperit ca este mult ieftin sa atragi clienti fara sa cheltui nimic. Pur si simplu, astepti ca loteria statului sa iti aloce gratuit participanti indecisi.
In absenta unor campanii de informare, loteria a devenit principalul mijloc prin care se atrag clienti de catre administratori. Luna de luna, loteria contribuie chiar in proportie de 100% la atragerea de noi clienti pentru multe fonduri.
Loteria - piatra de temelie la unele fonduri
In total, numarul clientilor repartizati prin loterie a ajuns la 2 milioane, ceea ce reprezinta o treime din numarul total de participanti la Pilonul II.
Pentru anumite fonduri, loteria le-a generat mai multi clienti decat au reusit sa atraga prin forta proprie de vanzari. Conform calculelor Conso.ro, BRD Pensii si-a atras 59% dintre clienti exclusiv prin intermediul loteriei, iar la fondul Vital – ponderea este de 56%.
Pentru administratori, loteria reprezinta un model de business extrem de eficient. Nu cheltuie niciun leu cu atragerea clientului, iar fiecare nou client le genereaza comisioane sigure, prin contributiile obligatorii pe care acesta le vireaza.
Concurenta este aproape distrusa
Consumatorii au insa de pierdut deoarece concurenta dintre fonduri este ca si inexistenta. Administratorii nu au niciun motiv sa reduca din comisioanele practicate, atat timp cand le vin clienti pe banda rulanta. De aceea, comisioanele au ramas la nivelul maxim permis de lege inca din 2008.
Nici in activitatea investitionala, administratorii nu au motive sa isi faca prea mari probleme ca le fug clientii, daca nu genereaza randamente satisfacatoare.
Numarul transferurilor intre fonduri este extrem de mic. De la lansarea Pilonului II si pana in prezent, s-au inregistrat mai putin 25.000 de transferuri, in conditiile in care numarul participantilor a trecut de 6 milioane.
Interventia autoritatilor lasa de dorit
Asa cum Conso.ro a semnalat si in trecut, pentru ca situatia sa se schimbe este nevoie de o interventie a autoritatilor. Reactia acestora lasa insa mult de dorit.
Ministerul Muncii – institutia care a pus la punct legea prin care romanii au fost obligati sa contribuie la pensiile private obligatorii – nu are nicio reactie cu privire la aceasta loterie.
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) s-a aratat ceva mai preocupata de aceasta problema si ne-a precizat ca are in vedere o serie de actiuni impreuna cu asociatia administratorilor de fonduri de pensii.
ASF “urmeaza sa organizeze seminarii/work-shop-uri prin intermediul carora sa fie prezentate beneficiile sistemului de pensii private [...] in asa fel incat persoanele din grupurile tinta sa ia decizii in cunostinta de cauza”.
Lasam la o parte faptul ca ASF vrea sa lupte impotriva loteriei impreuna cu asociatia care reprezinta interesele administratorilor, cei care au cel mai mult de castigat de pe urma loteriei (clienti noi cu costuri zero de atragere).
Seminarii de acest fel a organizat si fosta autoritate de supraveghere (CSSPP), insa fara efect, asa cum arata datele statistice.
In plus, vorbim de 2 milioane de persoane care au fost repartizate aleatoriu pana acum, la care se adauga anual 200.000-300.000 de noi participanti. E greu de crezut ca seminariile ASF vor reusi sa aiba vreun impact vizibil, in afara de unul de imagine, prin care sa arate ca fac ceva in acest sens.
Una din solutiile facile prin care s-ar putea atenua situatia, fara costuri, ar fi implicarea angajatorilor in procesul de aderare.
Atunci cand angajeaza o noua persoana, companiile ar putea fi obligate sa prezinte salariatului un formular de aderare la Pilonul II, la semnarea contractului de munca. In acest mod, persoanele eligibile pot fi informate foarte usor despre obligatia de a adera la un fond.
Mai mult, formularul poate fi standardizat de catre autoritati, astfel incat sa atentioneze vizibil salariatii ca daca nu fac o alegere in urmatoarele 4 luni, vor fi repartizati aleatoriu.
Evident, se pot gasi multe alte solutii pentru a incuraja populatia sa aleaga individual un fond de pensii, insa este nevoie ca autoritatile statului sa se implice cu adevarat si nu doar sa mimeze actiuni de imagine.
