Nimic nou pe frontul bancar: creditarea si economisirea stagneaza

Soldul creditului neguvernamental a crescut usor in octombrie fata de luna anterioara, cu 0,3%, in vreme ce depozitele in lei ale gospodariilor populatiei s-au majorat cu 1,4% comparativ cu luna precedenta.

Soldul creditului neguvernamental a crescut usor in octombrie fata de luna anterioara (+0,3%, sau doar 0,1% in termini reali), imprumuturile in lei (+1%) continuand sa avanseze in timp ce soldul imprumuturilor in valuta isi continua declinul (-0,2%). 

Pe componente, imprumuturile in lei au avansat cu 8,1% in ultimele 12 luni, potrivit unui comunicat BNR, reducand din decalajul fata de cele in valuta (au o pondere de 43% in prezent), care s-au contractat cu 10,2% in acelasi interval.
Daca creditarea merge schiopatat, economisirea stagneaza pe fondul dobanzilor mici, in special in ceea ce priveste persoanele fizice. Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei s-au majorat cu 1,4% comparativ cu luna precedenta, la 82,3 miliarde lei, iar fata de aceeasi perioada a anului trecut s-a consemnat o crestere de 4,2%.

Plasamentele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 3% (in euro, cu 3,4%), iar ale firmelor s-au redus cu 0,9% (in euro, cu 0,6%).Economiile persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) au avansat cu 2,1%, la 60,74 miliarde lei. Comparativ cu octombrie 2013, acestea au avut o apreciere cu 9,8%.

Isarescu: Razboiul dintre clienti si banci trebuie incheiat

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, autorul declaratiei de mai sus, este de parere ca bancile trebuie sa inteleaga ca nu pot trai numai din comisioane si ca ar trebui sa se uite mai atent in oganda companiilor pentru a le credita.

Prezent la conferinta anuala a Asociatiei Analistilor Financiari Bancari din Romania, Isarescu a subliniat ca sistemul bancar trebuie ajutat sa se apropie de clienti, iar lipsa de apetit a bancilor pentru creditare se poate explica si prin amplul proces de restructurare in care acestea sunt implicate in prezent.

Guvernatorul BNR a tinut sa faca precizari legate si de cursul de schimb, subliniind ca acesta nu este “cursul BNR”, ci o medie a 10 cursuri valutare cu care bancile opereaza in piata. 

“Romanii ar trebui sa se uite mai mult la dobanda decat la cursul de schimb, ca daca s-ar misca euro/leu cum se misca euro/dolar s-ar sparge televizoarele” a spus Isarescu.
Sa nu uitam insa ca atentia de care se bucura cursul de schimb se datoreaza structurii economiei, ponderii mari a importurilor, modului de tarifare a anumitor servicii (vezi telecom) si feliei majoritare pe care o reprezinta creditele in valuta raportat la totalul imprumuturilor. 

Daca autoritatile, inclusiv BNR,  n-ar fi permis aceste anomalii, poate ca romanii ar privi mai atent la dobanda decat la cotatiile valutare.

BCR prelungeste programul de lucru in peste 100 de unitati

BCR a extins programul de lucru cu publicul pentru un numar de peste 100 de unitati din toata tara. Noul orar este valabil in luna decembrie pana la Sarbatorile de iarna.

Masura a fost luata pe fondul cresterii sustinute a cererii de credite pe perioada sarbatorilor de iarna, in special cele de nevoi personale si carduri de credit. 
“Pentru a veni in intampinarea clientilor cu solutii de creditare dedicate nevoilor acestora, am decis prelungirea programului de lucru pentru mai mult de 100 de unitati. In aceasta perioada aglomerata a Sarbatorilor de Iarna vrem sa fim mai aproape de clientii nostri care si-ar dori sa poata obtine consiliere pentru acordarea de credite”, a declarat Dana Demetrian, vicepresedinte desemnat Retail si Private Banking. 

Extinderea programului de lucru nu este uniforma. Astfel, exista unitati care isi prelungesc programul cu doar 30 minute, dupa cum exista si altele care vor lucra mai mult cu 2 ore. Ora cea mai tarzie la care se vor inchide unitatile BCR in urma adoptarii acestei masuri este 19.30.

De ce nu ne putem porta conturile curente precum numerele de telefon?

O analiza a Consiliului Concurentei subliniaza pozitia de forta a bancilor in raport cu clientii, nivelul uniform al comisioanelor aferente cardurilor de debit ce denota lipsa concurentei reale intre acestea si sugereaza ca incurajarea portabilitatii conturilor bancare ar fi o masura benefica.

"Analiza comparativa a evolutiei dobanzilor cu situatia comisioanelor pentru serviciile bancare ce acopera cel mai mare numar de clienti, indica o putere de piata net superioara a bancilor in raport cu clientii posesori de carduri de debit si un grad relativ redus de concurenta generat de nivelul uniform al comisioanelor. O cauza importanta a acestei situatii este data de barierele ridicate pentru consumatori in privinta schimbarii furnizorului (switching costs) de servicii bancare (in special pentru cardurile de debit)”, se arata in concluziile unui raport al institutiei privind sectorul bancar. 
De altfel, pozitia de forta a bancilor in raport cu clientii reiese si din modul in care se negociaza, sau mai exact spus nu se negociaza, contractele cu clauze-tip. De regula, ori accepti conditiile standard, ori cauti in alta parte. 

Consiliul Concurentei sugereaza si un posibil remediu. “Initiativele care vizeaza cresterea caracterului pro-competitiv al reglementarilor, mai ales prin eliminarea barierelor in calea schimbarii furnizorului (cum ar fi portabilitatea conturilor bancare), prezinta o importanta deosebita”. 

Cu alte cuvinte, n-ar fi rau sa ne portam conturile bancare cum o facem cu numerele de telefon, fara costuri suplimentare, atunci cand apare o oferta mai buna din partea altui furnizor.

Romania, cea mai scumpa tara din UE pentru clientii bancilor

In raportul Consiliului Concurentei privind evolutia sectorului concurentei in 2014, in sectiunea pentru banci, se arata ca “in Romania comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte state membre UE”. Raportul exemplifica cu cateva puncte strategice de jumulit clientii.

Comisioanele bancare analizate privesc: administrarea lunara a contului, eliberarea extrasului de cont, internet banking, administrarea cardului de debit, retragerea de numerar (de la ATM propriu sau al altei banci) si tranzactiile internationale.

In ceea ce priveste administrarea contului curent, in afara de Marfin Bank si Banca Transilvania, toate celelalte banci au taxe de cel putin 2,5 lei/luna arata raportul CC. Interogarea soldului este taxata de majoritatea bancilor, exceptie facand Piraeus, Credit Europe Bank si Marfin Bank.
Cele mai multe banci nu percep comision la eliberarea unui extras de cont lunar, exceptie facand Banca Transilvania si Libra Internet Bank, unde fiecare extras este tarifat cu 1 leu, respectiv cu 0,5 lei. In afara lor, celelalte banci percep comisioane doar pentru eliberarea unui duplicat al extrasului de cont (tarifele incep de la 1 leu la OTP Bank si ajung la 10 lei la Carpatica, avand o medie in valoare de aproximativ 4 lei/extras). 

Serviciul de internet banking, care in majoritatea statelor europene este gratis, in Romania costa aproximativ 1 euro/luna (cel mai mult la OTP - 1,5 euro, dar sunt si banci care il ofera gratis - Unicredit, Banca Romaneasca, Libra, Credit Europe Bank, Marfin Bank).

De altfel, un studiu al Comisiei Europene din 2009, citat in raport, arata ca Romania se situa pe locul patru in topul tarilor cu cele mai mari costuri aferente unui cont de plati, acestea depasind media UE semnificativ, diferenta fiind de circa 50 de euro.

     Comisioane bancare lunare ale principalelor banci din Romania
  

Banca	Administrare cont	Extras cont	Interogare sold card RON
			ATM propriu	Alt ATM
BCR	4,5 lei	2 lei	0,2 lei	2,5 lei
BRD	0,8 euro	1 euro	0,5 euro	1 euro
Banca Transilvania	0 lei	1 leu	0,3 lei	2 lei
Raiffeisen Bank	2,5 lei	2 euro	0,3 lei
UniCredit Tiriac Bank	7,5 lei	5 lei	0,3 lei	-
CEC Bank	2,5 lei	5 lei	0,3 lei	1,5 lei
ING Bank	2 lei	0 lei	-	2,5 lei
Bancpost	2,5 lei	4 lei	0,3 lei	1,5 lei
Volksbank	3 lei	5 lei	0 lei	-
Alpha Bank	2,5 lei	5 lei	0,5 lei	-
Banca Romaneasca	3 lei	5 lei	0,5 lei	1,5 lei
Piraeus Bank	2,5 lei	3 lei	0 lei	0 lei
Libra Internet Bank	2 lei	0,5 lei	1 leu	1 leu
ProCredit Bank	3 lei	-	0,5 lei	0,5 lei
Credit Europe Bank	3 lei	5 lei	0 lei	0 lei
OTP Bank	5 lei	1 leu	0,3 lei	0,3 lei
Banca Carpatica	2,5 lei	10 lei	1 leu	1,8 lei
Marfin Bank	0 lei	3 euro	0 lei	0 lei

         * sursa: raport Consiliul Concurentei