Multe companii listate au avut profituri in crestere in anul pandemiei

 

Desi au existat domenii de activitate lovite dur in primul an al pandemiei, in special din zona Horeca, 2020 a avut si multi premianti la bursa din perspectiva evolutiei profitului si cifrei de afaceri.

Rezultatele sunt in unele cazuri spectaculoase si nu vin intotdeauna din sectoarele in care criza sanitara a adus mai multe comenzi. Astfel, printre premianti gasim atat companii din zona medicala, dar si din cea a constructiilor, energiei si tehnologiei. 

Cine sunt premiantii din zona medicala

MedLife are un salt frumos al profitului, de la 18 la 62 milioane lei (+245%) pe fondul achizitiilor agresive facute in anii din urma si a cererii crescute de sevicii medicale in anul pandemiei. Cifra sa de afaceri a avansat cu 11%.

Companiile producatoare de medicamente s-au descurcat in general bine, cu o crestere cu 40% a profitului in cazul Zentiva, +7,2% la Biofarm, iar Ropharma a avut un avans de 1,1%. 

Farmaceutica Remedia este o exceptie in acest caz, pentru ca avansul profitului de la 2,4 milioane lei in 2019 la 37,7 milioane lei in 2020 s-a datorat in principal unei vanzari de active care este mai putin relevanta din perspectiva businessului companiei. 

Antibiotice Iasi este singura cu pierderi, atat cifra de afaceri (-12%) cat si profitul (-18%) suferind contractii anul trecut, probabil din cauza ca societatea produce mai mult medicamente generice, pentru care cererea a scazut. 

Cum au stat lucrurile in agricultura si in constructii

Producatorul de ingrasaminte ecologice Norofert a avut un profit mai mare cu 35% si o cifra de afaceri in crestere cu 64% (compania s-a listat in 2020, in urma unui plasament privat la mare moda azi), iar Holde Agri Invest (se ocupa cu administrarea unor ferme agricole) a trecut de la o pierdere de peste 4 milioane lei la un profit de 5,3 milioane lei. Mare atentie in acest caz insa, dividendele se acorda dupa un algoritm mai deosebit, fiind favorizati actionarii preferentiali si managementul. 

Prebet Aiud care se ocupa cu fabricarea produselor din beton pentru constructii a avut un profit in crestere cu 51%, de la 5,4 la 8,6 milioane lei, pe o cifra de afaceri relativ stabila (41 milioane lei), dar performantele sale contrasteaza cu cele ale dezvoltatorului imobiliar Impact (profit redus de la 154 la 73 milioane lei) sau ale producatorului de caramizi Cemacon Zalau (profit redus de la 25,2 la 21,8 milioane lei). 

Acest fapt dovedeste ca desi sectorul constructiilor s-a miscat relativ bine, nu toate companiile au reusit sa intalneasca si sa satisfaca la fel de bine cererea. Tot din acelasi sector,Teraplast, producator de profile din plastic a avut un profit in crestere de la 38 la 76 milioane lei, iar Alumil (termopane din aluminiu) a raportat si el un avans de 51% a profitului. 

Companiile energetice de stat au avut un an bun

Din zona tehnologiei, mai putin afectata de pandemie, profitul Safetech (securitate cibernetica) a avansat cu 147%, cel al iHunt cu 876% (compania este importator de gadgeturi si a beneficiat de programele de dotare a scolilor cu tablete) iar 2Performant Network a avut un profit in crestere cu 16%. O exceptie, producatorul de soft Life is Hard care a avut un profit in scadere cu 21%. 

De mentionat si rezultatele bune ale producatorului de vinuri Purcari Wineries (profit in crestere cu peste 50%), in antiteza cu cele ale producatorului de bere Bermas (profit mai mic cu 15%), posibil pe fondul inchiderii restaurantelor si teraselor in perioada lockdownului. 

In fine, companiile energetice unde statul este actionar majoritar (Romgaz, Conpet, Nuclearelectrica, Transelectrica) sau semnificativ (Electrica-49%) au avut un an in general bun. 

Profitul Romgaz a urcat cu 15% desi cifra sa de afaceri a scazut cu 18%, profitul Transelectrica a avansat cu 18%, cel al Conpet cu doar 0,05%, la Electrica profitul a avansat de la 206 la 387 milioane lei iar la Nucleaelectrica cu 27%. Exceptie face Transgaz care avut o dinamica mai slaba (profit redus cu 34%), pe fondul renuntarii la contractul de tranzit cu Gazprom.

Din ce zone vin companiile cu pierderi?

Previzibil, sectorul turistic si cel al restaurantelor a fost pe minus. Casa de Bucovina Club de Munte a pierdut aproape 2 miloane lei, Turism Baile Felix a avut un profit mai mic cu 96%, Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagra a consemnat la randul sau un profit in scadere cu 20%. Similar, Sphera Franchise Group, detinatorul francizei Pizza Hut, este pe pierdere cu aproape 10 milioane lei. 

Tot sectorul financiar a raportat pe minus, atat bancile cat si Fondul Proprietatea sau SIF-urile. In cazul bancilor, suspendarea ratelor a presupus constituirea de provizoane in unele cazuri iar pandemia nu a fost cel mai bun stimulent pentru creditare. Banca Transilvania a avut un profit mai mic cu 20%, BRD cu 35%, Patria Bank cu 15%. Fondul Proprietatea a raportat o pierdere de 102 milioane lei iar cele 5 SIF-uri au avut profituri mai mici cu 42-95%. 

Desi petrolul a avut in a doua parte a anului o tendinta de crestere, OMV Petrom a raportat un profit mai mic cu 65%. O evolutie diametral opusa la Alro, care a trecut de pe pierdere (67 milioane lei) la un profit consistent de 328 milioane lei, dar in acest caz a fost vorba atat de cresterea pretului la aluminiu la de la 1.700 la peste 2.000 dolari/tona cat si de compensatii financiare de la UE pentru cresterea pretului energiei (600 milioane lei, aferenti ultimilor 2 ani). 

Una peste alta, un an complicat pentru companiile de la bursa, cu victime ale pandemiei dar si cu castigatori neasteptati. Scaderea dobanzilor din ultima vreme da o mana de ajutor pretului actiunilor, comparatia dividende- depozite la termen fiind in buna parte dintre cazuri in avantajul actiunilor, pentru cei dispusi sa isi asume un risc investitional. 

Agroland repeta povestea Safetech. Apare o noua moda la BVB?

 

In 2021 reteta de succes la bursa a inclus ca ingrediente plasamentul privat, listarea la bursa si un profit urias asigurat inca din prima zi. Se poate permanentiza acest model sau asistam doar la exceptii bine popularizate?

Am avut in acest an listarea la bursa a companiilor Mambricolaj, Safetech si Agroland, proces derulat identic-plasament privat in 2020 urmat ulterior (cateva luni) de listarea la bursa propriu-zisa. Solutia aleasa a fost plasamentul privat si nu oferta publica initiala (IPO) pentru a se castiga timp si bani (pregatirea unei oferte publice e mai laborioasa pe partea de consultanta si intermediere, trebuie un prospect stufos avizat de ASF, etc). 

Asa ca s-a mers pe solutia vanzarii unui pachet minoritar de actiuni catre un grup limitat de investitori (maxim 149 in plasamentul privat) si apoi listarea la bursa, ocazie cu care s-au marcat niste profituri semnificative. 

Lacomie profitabila

Traiectoria Mambricolaj, prima companie listata, a fost cea mai cuminte, cu o crestere putin peste 50% in prima zi de la listare fata de valoarea de inchidere din plasamentul privat si avans ulterior in pasi mici astfel incat in prezent actiunile sunt cotate peste 41 lei la bursa (plasamentul privat s-a inchis la 20 lei, deci invesitorii din primul val au putut marca un castig de 100%). 

La Safetech, companie mai mica dar dintr-un domeniu care starneste interes si mari asteptari la bursa, cel al tehnologiei, suprasubscrierea a depasit valoarea de 8, iar agitatia din prima zi de listare a fost pe masura. De la 4 lei/actiune in plasamentul privat, titlurile au inchis la 24 lei. Apoi am avut cresteri si in zilele 2 si 3 de la listare pana in zona 37 lei. A urmat o corectie spre zona de 28 lei/actiune urmata de o revenire la maxime pe fondul anuntarii unor rezultate mult peste asteptari. 

La Agroland povestea incepe asemanator (suprasubscriere de aproape 5 ori, pret de inchidere a plasamentului privat de 4,5 lei si un avans pana la 21,2 lei din prima zi de la listare). Apoi, apele se despart, actiunea Agroland incepe sa se corecteze dupa euforia primei zile si coboara spre 20 lei in urmatoarele, dovada ca investitorii incep sa isi puna si intrebari. 

Oportunitati dar si riscuri

Prima si cea mai importanta chestiune care se pune dupa aceste listari din 2021 este ca fie actiunile precum Safetech sau Agroland sunt puternic subevaluate in plasamentul privat (dar de ce ar dori asta intermediarii si actionarii majoritari?), fie euforia de la BVB le face puternic supraevaluate in momentul listarii. Iar daca raspunsul, previzibil de altfel, arata ca e bine sa te inghesui pe listele brokerilor la un urmator plasament privat, de ce ar mai dori cineva sa ridice stacheta atat de mult dupa listare, cand euforia se poate stinge repede? 

Riscul cu aceste povesti de succes (e vorba mai ales de Safetech si Agroland) este ca, la un moment dat, marfa oferita investitorilor in plasamentele private sa fie de calitate mai slaba, dupa principiul “luati fara intrebari, oricum creste de cateva ori dupa listare”. 

Iar pentru cei care se grabesc sa cumpere dupa listare cu modelul Safetech in minte, principalul risc este ca actiunile sa inceapa sa se corecteze repede, si nu cu putin, dupa prima zi de euforie, daca dispare sustinerea la cumparare. 

In concluzie, urmariti plasamentele private, nu le ocoliti daca sunteti invitati asa cum e bine sa urmariti si companiile care vin la bursa in urma unor plasamente private, dar nu pierdeti niciodata din ochi multipli bursieri la care acestea sunt oferite sau tranzactionate pentru a le masura corect atractivitatea.

Creditele de consum intra in primavara cu discounturi

 

Mai multe banci isi asteapta in aceasta perioada clientii cu dobanzi mai mici la creditele de nevoi personale si avantaje colaterale. 

Banca Transilvania (BT) are o campanie promotionala la inceput de martie, mai exact in perioada “babelor” astfel incat chiar asa se si numeste campania-“BaBeTe”. 

Banca Transilvania reduce mult dobanzile

In perioada 1-7 martie creditul de nevoi personale are o dobanda fixa de 6,75% pe an, asigurari de viata si somaj incluse si comision de analiza zero. In plus, se ofera 100 de lei in puncte pentru cardul Star, la prima cumparatura. 

Fata de oferta standard, unde dobanzile fixe erau cuprinse intre 9,5% (daca se primeau veniturile intr-un cont BT) si 10,5% pe an, comisionul de analiza era 200 de lei, iar bonusul in puncte pe cardul Star reprezenta echivalentul a numai 10 lei, este o imbunatire vizibila. 

Banca s-a gandit la o oferta si pentru cei ce nu doresc un card de credit la pachet cu imprumutul de nevoi personale, iar dobanda fixa scade la numai 7,7% pe an, asigurarile de viata si somaj sunt incluse si in acest caz si nu se percepe comision de analiza. 

Cine nu isi doreste neaparat un credit de consum acum dar stie ca ar putea apela la asa ceva la un moment dat, in urmatoarele 12 luni, ar putea sa se multumeasca cu un overdraft de la Banca Transilvania, in cadrul aceleiasi campanii promotionale, dobanda la descoperitul de cont pe cardul de salariu fiind redusa la 9% (oferta standard era la 17%). 

Conditii mai bune la sume imprumutate mai mari la BRD

BRD a modificat in februarie dobanzile la creditele Expresso taind putin peste jumatate de procent, pe transe valorice. Astfel, un credit Expresso intre 2.000 lei si 15.000 lei va avea o dobanda de 12,94% (in scadere de la 13,5%), unul intre 15.000 si 35.000 lei va purta o dobanda de 10%, pentru transa valorica 35.000-75.000 lei dobanda va fi 8,56% (in scadere de la 9,11%) iar pentru sume imprumutate intre 75.000 si 130.000 lei se va percepe o dobanda de 7,67%, in scadere de la 8,22%. 

Tot o scadere de 0,5 puncte procentuale se va opera si in cazul creditelor Expresso cu virare a veniturilor in cont, dar in aceste cazuri si dobanda initiala era mai mica. Noile niveluri, corespunzatoare transelor valorice de mai sus, vor fi de 11,65%, 9%, 7,70% si 6,90%. Iar daca la virarea venitului in contul deschis la BRD se adauga si un card de credit la pachet, scaderea va fi chiar un pic mai mare, iar dobanzile pe transe valorice va fi de 11,45%, 8,80%, 7,50%, 6,50%. 

Dupa cum se observa, intre creditul cu valoarea cea mai mica, fara virare de venit, si cel cu valoarea cea mai mare, cu virare de venit si card de credit atasat, diferenta intre dobanzile practicate este de la simplu la dublu. 

ING Bank, promotie pana in 15 martie

Creditele de nevoi personale cu si fara asigurare de viata, cu si fara virarea venitului au reduceri de dobanda cu 1 punct procentual in aceasta perioada. 

Astfel, ING Personal cu asigurare de viata are o dobanda fixa de 10,49% pentru creditele mai mici de 20.000 lei, 9,75% pentru creditele cuprinse intre 20.000 si 50.000 lei si 8,99% pentru creditele mai mari de 50.000 lei. 

Daca nu s-ar opta si pentru asigurarea de viata, creditele ar avea o dobanda fixa mai mare cu 1 punct procentual (oricum, si aici s-a operat o scadere a dobanzilor fara de valorile anterioare). 

In cazul in care pe langa asigurarea de viata se opteaza si pentru virarea venitului la ING, banca mai taie 2 puncte procentuale din dobanzile standard drept bonus, astfel incat, pe transe valorice, acestea vor fi de 8,49%, 7,75%, 6,99% (s-a operat si in acest caz reducerea promotionala de 1 pp fata de valorile anterioare). 

Cu virarea veniturilor, dar fara asigurare de viata dobanzile pe transe valorice ar fi cu 1 pp procentual mai mari, de 9,49%, 8,75%, 7,99%. 

Alpha Bank are credite cu cadou inclus pentru doamne

Este vorba de o promotie in perioada 1-8 martie pentru creditul Alpha Rapid, negarantat, cu dobanda fixa sau variabila si comision de analiza zero. 

Un astfel de imprumut, de 25.000 lei, pe 5 ani, cu dobanda variabila va avea o dobanda de 7,58% (DAE de 8,37%) iar un credit asemanator ca valoare (24.400 lei) cu dobanda fixa va avea o dobanda de 8,50% (DAE de 9,38%). 

Noutatea este ca primele 50 de cliente care solicita un imprumut in valoare de peste 5.000 euro (echivalent lei) in perioada campaniei si pana la 25 martie il utilizeaza, primesc un voucher de 200 de lei ce poate fi folosit in magazinele de cosmetice Sabon, iar la credite noi de valoare mai mica voucherul acordat va fi de 100 lei (si aici se acorda tot 50 vouchere). 

Titlurile de stat isi pierd din atractivitate fata de depozite

 

Luna martie incepe in forta pe piata titlurilor de stat pentru populatie. Se lanseaza noi emisiuni, atat in cadrul programului Tezaur cat si pentru Fidelis, programul certificatelor de trezorerie listate la bursa. 

Pentru cel mai urmarit program, Fidelis, noutatea o reprezinta scaderea randamentelor, astfel incat avem deja depozite la termen care ofera mai mult decat titlurile ce vor fi listate la bursa. Avem in vedere titlurile de stat cu scadenta la un an care pot fi cumparate intre 1 si 19 martie avand un cupon de 2,85%. 

Dobanda sub 3% la titlurile in lei pe un an

Or, exista in acest moment oferte care arata mai bine in piata bancara, incluzand aici si impozitul pe dobanda. De pilda, TBI Bank ofera 3,8% la depozitul online si 3,4% la depozitul “Simplu”, iar BRCI plateste 3,6% la depozitul la temen. 

In plus, desi subscrierea nu se comisioneaza in cazul titlurilor de stat ce urmeaza sa fie listate la bursa, la vanzare brokerii iau de regula 0,2% din valoarea tranzactiei. Astfel incat in final, castigul net din titlurile de stat listate la bursa ar fi mai mic in cazul cand se alege vanzarea inainte de scadenta.

Pentru maturitatea de 3 ani, dobanda aferenta titlurilor de stat listate va fi de 3,1%. Si aici avem banci care stau mai bine-TBI Bank cu depozitul online (4,2% dobanda) si depozitul Simplu (3,8%) dar si CEC Bank cu depozitul online (3,5% dobanda). 

Se observa de asemenea scaderea destul de accentuata a randamentelor din ultima vreme. In august 2020 dobanzile titlurilor de stat din cadrul programului Fidelis erau de 4% la scadenta de 2 ani si 4,5% la scadenta de 4 ani, iar in decembrie anul trecut am avut dobanzi de 3% la scadenta de un an si 3,5% la 3 ani. 

Cum stam cu dobanda la euro

Daca in cazul plasamentelor in lei avem deja competitie intre stat si banci, pe partea titlurilor de stat in euro nu exista asa ceva. Chiar daca randamentele sunt si aici in scadere, dobanda de 1,55% pe an pentru titlurile scadente in 2026 nu are corespondent pe piata bancara. 

Cel mai mare randament gasit este de 1% pentru depozitul Simplu de la TBI ce are o maturitate de numai 3 ani. Sa nu uitam insa ca precedentele doua emisiuni Fidelis cu titluri de stat in euro aveau in 2020 dobanzi de 2% si 1,85% deci avem deja un trend de scadere conturat si pentru valuta. 

Nici Programul Tezaur nu mai este ce a fost

In intervalul 01-29 martie sunt scoase la vanzare si titluri de stat in cadrul programului Tezaur (se pot subscrie prin Trezorerii si Posta, se pot rascumpara in avans dar in acest caz se pierde dobanda). 

Dobanzile sunt de 2,85% la un an, 3,1% la 3 ani si 3,25% la 5 ani. Si aici avem o scadere vizibila fata de dobanzile ce erau platite la titlurile lansate in februarie-3% la un an, 3,3% la 3 ani si 3,45% la 5 ani. Iar in ianuarie, pe aceleasi scadente aveam 3,25%, 3,5% si 3,75%. 

In numai doua luni, dobanzile oferite populatiei au scazut cu 0,4-0,5%. Iar fata de februarie 2020 corectia e chiar mai dramatica, avand in vedere ca titlurile la 2 ani aveau atunci dobanzi de 4,5% iar cele la 5 ani de 5%. 

In februarie 2020, rata anuala a inflatiei era de 3,6% dar in ianuarie 2021 am avut 2,99%, ceea ce denota ca scaderea dobanzilor la titlurile de stat a luat-o inaintea diminuarii ratei inflatiei, reducerea acesteia fiind mai blanda, de sub un procent.

Start in campania de primavara la credite ipotecare mai ieftine

 

In paralel cu scaderea  dobanzilor la depozite pentru deponenti in februarie, bancile au decis sa umble in aceasta luna si la marja creditelor, usurand mai ales ingrijorarile debitorilor de cursa lunga.

Reducerea dobanzii de politica monetara operata recent de BNR a dat semnalul unor modificari corespunzatoare in piata monetara, iar dobanzile la depozite si cele la credite s-au ajustat si ele in multe cazuri. Si nu doar datorita scaderii ROBOR, respectiv IRCC, dar si ca urmare a reducerii marjei fixe percepute de banci. 

Deponentii au simtit imediat asta dar si debitorii vor incepe sa isi simta povara rambursarii usurata, in special cei cu imprumuturi cu scadente lungi unde marjele bancilor cantaresc greu, data fiind marimea soldului. 

Modificari de dobanzi si marje la creditele ipotecare in februarie

ING Bank a scazut rata dobanzii fixe pentru creditele ipotecare cu 0,21%, aceasta fiind in prezent de 4,49% pentru creditul 7FIX. 

Pentru un credit ipotecar de 400.000 lei pe 30 de ani, cu asigurare de viata atasata si avans de 25% din valoarea imobilului, rata dobanzii fixa in primii 7 ani este de 4,49%, iar DAE de 5,60%. Ulterior, rata dobanzii va fluctua dupa algoritmul IRCC+2,26%. 

UniCredit Bank a operat o reducere conjugata, atat a marjelor cat si a dobanzilor fixe initiale pentru creditele ipotecare, cu dobanda fixa timp de 5 ani si asigurare de viata. De la 5,49% dobanda a fost scazuta la 4,99%, urmand sa fie calculata apoi dupa algortimul IRCC + 2,99% (in loc de IRCC+3,5% anterior). Reducerea de marja opereaza si pentru creditele ipotecare cu dobanda variabila din start, de la IRCC +3,35% se trece la IRCC +2,99%. 

BRD a umblat la randul sau la marjele creditelor Habitat in lei, unde algoritmul folosit-IRCC plus 3,77% s-a modificat in IRCC+3,11%, o scadere deci cu peste jumatate de punct procentual a marjei. In cazul in care debitorul primeste salariul la BRD, dobanda va fi IRCC plus 2,80% (anterior marja era de 3,45%). 

Si Raiffeisen Bank reduce dobanda fixa din primii 7 ani perceputa pentru creditele Casa Ta si Casa Ta Verde cu jumatate de punct procentual. Scaderile sunt de la 6,5% la 6% pentru Casa Ta si de la 6,25% la 5,75% la Casa Ta Verde. In cazul imprumuturilor unde se vireaza veniturile debitorilor direct in contul deschis la Raiffeisen Bank, dobanzile sunt cu 0,25 puncte procentuale mai mici. 

Va continua tendinta de reducere a costurilor creditelor?

Cum valoarea IRCC, indicele de referinta luat in calcul pentru  dobanda la credite, se calculeaza cu un anumit decalaj fata de radiografia momentului din piata monetara, este de asteptat ca urmatoarea valoare a sa luata in considerare de banci pentru noile credite sa fie mai redusa decat cea din prezent, urmarind trendul general din ultimele 2 luni. 

Tendinta de ieftinire a imprumuturilor, reluata recent, ar putea continua si in urmatoarele luni, este spatiu pentru asa ceva, dar cu o viteza care va depinde de numarul de imprumuturi cu probleme dupa reluarea platilor la creditele suspendate anul trecut (daca numarul acestora va fi semnificativ, bancile vor arata o reticenta mai mare in reducerea mai ampla a costurilor noilor credite)

Romania de acum 15 ani. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?

Hai sa  aruncam o privire in urma, pentru a vedea cum aratau in martie 2006 dobanzile la credite si depozite, dobanda BNR, veniturile populatiei si pentru a radiografia magnitudinea schimbarilor survenite intre timp.

Raportul lunar BNR din martie 2006 vorbeste despre mentinerea dobanzii de politica monetara la 8,5% la sedinta de la finalul lunii respective. Un nivel de aproape 7 ori mai ridicat decat cel din prezent (1,25%). Sa nu uitam insa ca dobanda BNR venea de la 35% in 2001, astfel incat putem vorbi deja de un trend de scadere puternica in 2006. 

La finalul lui 2005 inflatia fusese de 9%, dar avea sa termine anul urmator la 6,6% (anul trecut, in 2020, am avut 2,6%). Rezervele BNR erau in martie 2006 de 20,32 miliarde euro, nivel aflat aproape la jumatate fata de cele 37,45 miliarde euro din ianuarie 2021. 

O schimbare radicala apare daca ne uitam la veniturile populatiei. Castigul salarial mediu net era in martie 2006 de 828 lei ceea ce echivala, la un curs mediu de 3,5 lei/euro, cu 236 euro. La finalul anului trecut castigul salarial mediu net a fost de 3.620 lei, ceea ce corespunde unui castig net de 743 euro la un curs mediu de 4,87 lei/euro. In aproape 15 ani am avut deci un salt de peste 3 ori la nivelul veniturilor exprimate in euro, fapt ce a sustinut cresterea volumelor creditarii, dar si a economisirii. 

Piata creditului in martie 2006 vs decembrie 2020

Expansiunea creditului se vede foarte bine urmarind evolutia masei monetare (M2). La finalul anului trecut aceasta era de 487 milliarde lei in vreme ce in martie 2006 inregistra valoarea de 87,5 miliarde lei. Creditul intern net era in martie 2006 de 65,6 miliarde lei (33 miliarde in moneda nationala) in vreme ce in decembrie 2020 creditul intern era de 293 miliarde lei. 

Ce dobanzi se practicau la credite atunci si cum sunt ele acum?

Dobanda medie pentru creditele noi in lei era in martie 2006 de 14,2% pentru persoanele fizice si de 13% pentru persoanele juridice. Firesc, cele mai mici dobanzi veneau la creditele cu scadenta mai lunga, de peste 5 ani, respectiv 13,7% pe an pentru persoanele fizice si 12,2% pentru cele juridice. 

Sa nu uitam insa ca in acea vreme era la mare moda creditul in valuta, iar dobanda medie pentru creditele noi in euro pentru populatie era de 9,1% iar pentru companii de 5,6%, o diferenta notabila. 

Companiile se imprumutau insa mai mult pe termen scurt, dobanda la imprumuturile in euro pe termen mai lung de 5 ani fiind destul de apropiata de cea pentru persoane fizice-8,5% pentru persoanele jurice fata de 9% pentru populatie. 

Pentru dolari, o alta valuta utilizata atunci pentru creditare, dobanda medie pentru creditele noi ale persoanelor fizice era de 9,9%, iar pentru persoane juridice de 6,4%. 

In decembrie 2020, dobanda medie la creditele noi in lei 

acordate populatiei a fost de 6,6% iar dobanda medie la imprumuturile noi catre institutiile nefinanciare a fost de 4,6%. 

Imprumuturile cu scadente scurte raman in continuare relativ scumpe, dobanda medie la creditele noi pentru populatie cu scadenta cuprinsa intre 1 si 5 ani fiind de 9% fata de 14,7% in urma cu aproape 15 ani. 

Scaderea este mult mai accentuata pentru creditele cu scadenta lunga, sa nu uitam ca intre timp au aparut programele tip Prima Casa ce au tras in jos dobanzile in piata. Astfel, in decembrie 2020, dobanda medie pentru imprumuturile populatiei cu scadenta de peste 5 ani era de 5%. 

Bonificarea economiilor populatiei – atunci si acum

In martie 2006 dobanda medie pentru depozitele noi in lei era de 5,7%, cu un bonus pentru economisirea pe termen mai lung unde se urca la 7,5% (scadenta 1-5 ani). Depozitele noi in euro primeau o dobanda medie de 2,5%. 

La nivelul lunii decembrie 2020, dobanda medie pentru depozitele noi in lei cu scadenta mai mica sau egala cu un an era de 1,5% pe an iar pentru depozitele cu maturitatea de 1-2 ani dobanda medie urca la 2,8%. 

Pe fondul scaderii pana aproape de zero a dobanzilor in spatiul euro, bancile din Romania platesc rareori dobanzi peste 1% pe an pentru depozitele in valuta europeana, singurul plasament cu randament de 2% pe an oferindu-l statul, in cazul titlurilor de stat in euro vandute listate la bursa in primavara anului trecut. 

Cei care doresc sa castige mai mult din economiile lor in lei au alternative suplimentare fata de 2006-fie titlurile de stat cumparate prin Trezorerii, fie titlurile de stat listate la bursa, fie obligatiunile corporative listate (unde dobanzile practicate, de 8-9%, amintesc de dobanzile la depozite din...2006).