Wednesday, April 25, 2018

Noi presiuni pe Pilonul II! Ce scenarii se vehiculeaza?

Pilonul II de pensii, din nou in tensiune. Nici dupa ce au redus contributia de la 5,1% la 3,75% din salariul brut, guvernantii nu sunt multumiti si lanseaza noi scenarii defavorabile sistemului. Insa, ca si anul trecut, nu exista o pozitie unitara si, cu atat mai putin, un plan oficial asumat. 

Varianta cel mai des vehiculata este cea potrivit careia contributorii vor fi chemati sa opteze daca raman la Pilonul II sau trec la Pilonul I. Care va fi cadrul in care se realizeaza aceasta optiune, ce se intampla cu banii acumulati in conturile private pana in  prezent (daca se opteaza pentru Pilonul I), care vor fi contributiile virate la Pilonul II (daca vor mai fi), daca se opteaza pentru aceasta varianta ...sunt doar cateva din intrebarile care, pana in acest moment, nu au un raspuns. 


In acest context, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) a solicitat autoritatilor sa prezinte in mod transparent si responsabil scenariile privind viitorul Pilonului II de pensii si sa raspunda solicitarilor repetate de a initia un dialog institutional cu toate partile implicate in aceasta dezbatere. 

Asociatia mai cere autoritatilor sa prezinte public si sa justifice intentiile de a schimba actualul sistem de pensii obligatorii administrate privat astfel incat fiecare participant la Pilonul II sa poata decide in mod constient si informat cu privire la siguranta sa financiara in viitor.

"APAPR considera ca vehicularea in spatiul public a unor scenarii contradictorii neasumate de nicio institutie creeaza confuzie si neincredere, ceea ce poate aduce prejudicii intereselor financiare legitime ale unei intregi generatii de angajati din mediul public si privat. Luand in considerare faptul ca siguranta financiara a 7 milioane de romani va depinde de diversificarea surselor de venit la pensionare, APAPR isi exprima inca o data in mod public invitatia la dialog si consultare publica cu privire la viitorul Pilonului II de pensii private, conform legilor care guverneaza activitatea decizionala in Romania", se arata intr-un comunicat al Asociatiei. in comunicatul transmis vineri de APAPR, asociatie care reprezinta administratorii fondurilor de pensii private.

In 12 aprilie, premierul Viorica Dancila a anuntat pregatirea unui „cadru nou” pentru Pilonul II de pensii, afirmand ca „nicio persoana nu va avea o pensie diminuata de la stat daca contribuie la pilonul II de pensii”.

Insa aceeasi promisiune a fost facuta si cand s-a taiat contributia de la 5,1% la 3,75% (ca suma neta virata in contul fiecarui contribuabil nu va scadea), fapt care a fost infirmat de primele contributii virate in acest an. 

Premierul a anuntat tot atunci formarea unei „echipe” care va discuta cu administratorii de pensii private si cu reprezentantii beneficiarilor „pentru a crea un cadru nou, european”.

Ce spune opozitia de intentia Guvernului?

Reprezentantii opozitiei sustin, insa, ca Guvernul pregateste masuri extrem de dure la adresa Pilonului II. 

Senatorul PNL, Florin Citu, a declarat recent ca “informatia care circula in prezent in acest sector este ca se lucreaza la un proiect de lege care va reduce contributia virata catre Pilonul II de la 3,75% in prezent la 0, in partea a doua a acestui an".

La randul sau, deputatul USR Claudiu Nasui sustine ca, in cazul in care Guvernul va ataca Pilonul II, vor urma reactii care vor afecta pe toata lumea, inclusiv pe actualii pensionari, iar Romania ar putea fi actionata in instante internationale. In plus, veniturile statului vor scadea.

Acesta a reamintit avantajele Pilonului I comparativ cu pensia de stat. Printre acestea se numara faptul ca, in primul caz, sumele virate se acumuleaza in contul contribuabilului, la care se adauga randamentul obtinut, in timp ce pensia de stat se stabileste prin decizie guvernamentala si se bazeaza pe redistribuire (deci depinde de cati cotizanti exista la momentul pensionarii si cu ce sume contribuie acestia). Un alt avantaj al pensiei private consta in faptul ca contribuabilul este proprietar pe suma acumulata in cont si o poate lasa mostenire.  

Claudiu Nasui a realizat si un calcul din care reiese ce pensie ar avea un contribuabil daca toata contributia i s-ar vira la Pilonul II. 

"Daca am fi platit la Pilonul II toata contributia pentru pensii, tot CAS-ul retinut oamenilor, cu un randamant de 4%, deci jumatate din cel pe care il are acum Pilonul II, cu speranta de viata de acum, cu aceeasi perioada de cotizare, un roman cu salariu mediu ar fi avut o pensie de 5.000 de lei", a punctat Nasui.

Cei care ar opta pentru Pilonul II vor fi decurajati

Referitor la intentia Guvernului de a cere contribuabililor sa aleaga intre Pilonul I si Pilonul II, Nasui este de parere ca autoritatile vor face in asa fel incat cei care ar opta pentru pensia privata sa fie descurajati sa o faca. 

“Ma astept ca aceia care vor sa ramana in Pilonul II sa fie obligati sa parcurga o birocratie, cozi, hartii anuale, lunare”, a punctat deputatul USR. 

Totodata, Nasui a demontat, din nou, ideea de randament la Pilonul I de pensii. 

“Asta e o aberatie economica. Pilonul I nu are cum sa aiba randament, pentru ca randament nu poate avea decat o investitie, iar Pilonul I nu are investitii. El poate avea doar populism care sa mareasca punctul de pensie”, a mai spus Nasui. 

In opinia sa, Guvernul ar trebui mai degraba sa desfiinteze pensiile speciale, decat Pilonul II pentru ca la pensiile speciale merg 8,1 miliarde de lei pe an, iar la Pilonul II numai 7,3 miliarde de lei.

Populatia din UE, tot mai activa in munca! Pe ce loc e Romania?

Semn de insanatosire a economiei in Uniunea Europeana: rata de ocupare a fortei de munca a depasit nivelul inregistrat inainte de criza si se apropie de obiectivul stabilit pentru 2020, respectiv 75%. In 2017, aceasta a urcat la 72,2% (de la 71,1% cu un an in urma). Situatia difera, insa, de la tara la tara, ca si obiectivul pentru 2020. 
Romania, cu o rata de ocupare de 68,8% in 2017 (in crestere de la 66,3% in 2016)  si un obiectiv de 70% pentru 2020 se afla sub media UE si pe locul sase intre tarile cu cele mai reduse rate de ocupare, reiese dintr-un raport Eurostat.  


Rata de ocupare a crescut in 2017 in toate statele membre, cu exceptia Danemarcei (unde a scazut cu 0,5 puncte procentuale). Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Bulgaria (+3,6 pp), Slovenia (+3,3 pp), Portugalia (+2.8 pp), Romania (+2,5 pp), Croatia (+2.2 pp)  si Estonia (+2,1 pp). 

Peste 75% rata de ocupare s-a inregistrat, anul trecut, in Suedia (81,8%), Germania (79,2%), Estonia (78,7%), Cehia (78,5%), Marea Britanie (78,2%), Olanda (78,0%), Danemarca (76,9%), Lituania (76%) si Austria (75,4%). 

De cealalta parte, cele mai reduse rate de ocupare se observa in Grecia (57,8%), Italia (62,3%), Croatia (63,6%) si Spania (65,5%).

O treime din statele membre deja si-au atins obiectivul stabilit, printre acestea fiind Cehia, Germania, Estonia, Lituania, Suedia, Irlanda, Croatia, Letonia si Malta.

Varstnicii din tarile nordice, cei mai activi

In ceea ce priveste gradul de ocupare a fortei de munca pentru persoanele cu varste cuprinse intre 55 si 64 de ani, Romania se claseaza pe locul 5 in topul tarilor din Uniunea Europeana unde a fost cel mai scazut in 2017.

Cele mai mici rate de ocupare a fortei de munca din aceasta categorie au fost inregistrate in Grecia (38,3%), Luxemburg (39,8%), Croatia (40,3%), Slovenia (42,7%) si Romania (putin peste 43%). 

La polul opus, rata cea mai inalta de ocupare a locurilor de munca pentru aceasta grupa de varsta a fost observata in Suedia (76,4%), urmata de Germaniei (70,1%), Danemarca (68,9%), Estonia (68,1%), Lituania (66,1%), Tarile de Jos (65,7%) si Regatul Unit (64,1%).

Comparativ cu 2016, rata de ocupare a fortei de munca pentru cei cu varste cuprinse intre 55 si 64 ani a crescut in 2017 in toate statele membre si peste jumatate din populatia cu varste intre 55 si 64 de ani a fost angajata in 20 de state membre ale UE, arata studiul. In acelasi timp, media UE a urcat la 57,1%. 

Strategia Europa 2020 urmareste atingerea unei rate totale a ocuparii fortei de munca de cel putin 75% pentru persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani. Acest obiectiv a fost transpus in diferite obiective nationale pentru a reflecta situatia si posibilitatile fiecarui stat membru de a contribui la obiectivul comun, potrivit Eurostat.