Wednesday, March 20, 2013

Cum se determina avansul minim?


Pentru locuintele finalizate si cele nefinalizate (aflate in diverse faze de executie), avansul minim este stabilit prin lege la 5% din pretul de achizitie, daca pretul locuintei este mai mic de 60.000 euro.
La imobilele mai scumpe, avansul minim este egal cu diferenta dintre pretul de achizitie si pragul de 57.000 euro. Astfel, daca imobilul se cumpara la pretul de 70.000 euro, avansul minim este de 13.000 euro (70.000-57.000).
In cazul locuintelor noi (destinate achizitionarii dupa finalizare) si a celor viitoare (ce urmeaza sa se construiasca de catre beneficiari individuali), avansul minim este de 5%, daca pretul imobilului este mai mic de 70.000 euro.
Pentru locuintele care au un pret mai mare de 70.000 euro, avansul minim va fi egal cu diferenta dintre valoarea de achizitie si pragul de 66.500 euro.
Un tratament special se aplica pentru locuintele care urmeaza sa se construiasca de catre asociatii fara personalitate juridica, formate din minim 7 beneficiari. Fiecare solicitant va trebui sa dispuna de un avans minin de 5%, daca pretul de achizitie este de pana la 75.000 euro, respectiv diferenta dintre pretul de achizitie si pragul de 71.250 euro, pentru locuintele mai scumpe.

CE vrea sa impulsioneze consumatorii sa recurga la solutionarea transfrontaliera a litigiilor

Comisia Europeana vrea sa faciliteze accesul consumatorilor si IMM-urilor lasolutionarea transfrontaliera a litigiilor, in conditiile in care procedura este foarte putin cunoscuta.

In consecinta, CE a lansat o consultare publica privind modalitatile de a imbunatati accesul la justitie al celor care se considera pagubiti. Decizia CE are ca fundament si faptul ca procedura europeana cu privire la cererile de valoare redusa, aflata in prezent in vigare, nu este cunoscuta la nivel larg. 

Astfel, consumatorii pot sa isi asigure respectarea drepturilor si de a isi recupera prejudiciile de pana la 2.000 euro, fara a recurge la proceduri juridice complicate, dar un raport recent arata ca procedura este deseori folosita sub potentialulul sau. 

“Cautarea unor preturi avantajoase si in alte state membre este, pentru consumatori, o care de a obtine cele mai bune oferte de pe piata interna a UE. Posibilitatea de a cumpara online face ca aceste afaceri avantajoase sa fie si mai accesibile. Insa uneori pot aparea probleme, de exemplu cu produsele sau cu livrarea. Pentru a evita proceduri juridice dificile, costisitoare si care consuma timp, UE faciliteaza accesul la justitie al consumatorilor din Europa”, a precizat Viviane Reading, vicepresedinte al CE si comisar pentru justitie. 

Procedura a fost instituita in mod special pentru a-i ajuta pe consumatori sa isi asigure respectarea drepturilor si pentru a le garanta accesul la justitie in cauzele transfrontaliere. Mecanismul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2009 si functioneaza prin intermediul centrelor europene ale consumatorilor ECC-NET. 

Pe pietele interne, aproximativ 20 % dintre consumatorii europeni au raportat ca au avut o problema in ultimele 12 luni cu privire la un produs, un serviciu, un comerciant cu amanuntul sau un furnizor. 

Valoarea estimata a pierderilor este, in medie, de 375 euro pe caz. Doar 60% dintre consumatorii intervievati au gasit o solutie satisfacatoare direct cu comerciantul, dar restul de 40% nu au obtinut nicio reparatie, iar 25 % nici macar nu au incercat sa faca o plangere. Multi au declarat ca nu au depus o plangere pentru ca sumele in cauza erau prea mici (26%), au considerat ca procedura ar fi prea costisitoare in comparatie cu suma in cauza (13%) sau ca ar dura prea mult (12%). 

Adio plati intarziate! Noua legislatie impune termene clare de plata, inclusiv pentru stat

IMM-urile romanesti vor beneficia de noi reguli privind stabilirea termenului de plata a facturilor. Directiva europeana privind combaterea platilor intarziate a fost transpusa si in legislatia autohtona, limitand termenul maxim de plata a facturilor la 60 zile, inclusiv in relatia cu statul, si facilitand obtinerea unui titlu executoriu.  

Pentru a pune capat practicilor de intarziere a platilor, Uniunea Europeana a adoptat o directiva in 2011 cu scopul de a trasa o serie de termene clare privind plata facturilor in relatiile comerciale. Unul din principalele puncte ale directivei se refera la relatia dintre companii si autoritatile publice, unde termenele de plata se prelungesc uneori inadmisibil de mult. 

Noile reglementari pot fi sumarizate intr-o serie de aspecte concrete ce vor fi aplicate de acum inainte:

1.    Autoritatile publice trebuie sa plateasca pentru bunurile si serviciile pe care le achizitioneaza in termen de 30 de zile calendaristice sau, in circumstante exceptionale, precum este cazul sistemului sanitar, in termen de 60 de zile calendaristice.

2.    Firmele trebuie sa isi plateasca facturile in termen de 60 de zile calendaristice. In cazul in care in contract nu este specificat un termen concret, plata se va face in 30 zile. 

3.    Intreprinderile au automat dreptul sa solicite dobanzi pentru platile intarziate si pot obtine automat o suma fixa de 40 euro cu titlu de compensatie pentru costurile de recuperare a sumelor. Ele pot solicita, de asemenea, compensatii pentru toate costurile de recuperare.

Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii penalizatoare pentru plata cu intarziere, se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata potrivit OG nr. 13/2011, respectiv rata de referinta a BNR plus 8 puncte procentuale. Astfel, in prezent, rata penalizatoare este de 13,25%.
4.    Intreprinderile pot contesta mai usor in instantele nationale clauzele si practicile vadit injuste.
Clauzele contractuale prin care se stabileste in mod vadit inechitabil pentru creditor termenul de plata, nivelul dobanzii penalizatoare sau al daunelor interese sunt considerate abuzive. 

Daca debitorul intarzie plata, creditorul poate obtine un titlu executoriu in cel mult 90 zile prin procedura ordonantei de plata prevazuta in Codul de procedura civila.

5.    Statele membre sunt incurajate sa instituie coduri de practica privind platile la termen si pot continua sa mentina sau sa puna in aplicare legi si reglementari care sunt mai favorabile creditorului decat dispozitiile directivei.

Cand isi va produce efectele noua legislatie?

Noua legislatie se doreste a fi o gura de oxigen pentru companii, in special in relatia cu statul. Asta in conditiile in care au existat cazuri in trecut cand facturile au fost platite cu o intarziere de 2 ani, timp in care debitorul a fost nevoit sa plateasca TVA in avans si sa suporte toate cheltuielile serviciului prestat din propriile fonduri.

Astfel, conform reprezentantilor Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania - CNIPMMR, in relatia cu statul se stabileau in mod frecvent termene de plata de 6 sau 12 luni sau uneori se preciza ca plata se va face in momentul in care vor exista fondurile necesare. 

“Impactul noii legislatii va fi unul major. In primul rand vom avea o disciplinare a autoritatilor publice iar efectuarea platilor va fi mult mai rapida”, au precizat reprezentantii CNIPMMR..

In afara de termenele de plata, noua legislatie introduce si alte prevederi care pana acum nu existau in Romania, respectiv calcularea automata de penalitati, definirea clauzelor abuzive si termenul de 90 zile pentru obtinerea unui ordin de executare. 

“Autoritatile publice ar trebui sa dea exemplu si sa isi demonstreze seriozitatea si eficienta prin onorarea contractelor la care s-au angajat”, precizeaza reprezentantii Comisiei Europene. 

Desi nu exista datele statistice la nivelul Romaniei, specialistii in insolventa considera ca 1 din 3 falimente este cauzat de platile intarziate. 

Iar, la nivel european, studiile arata ca problema intarzierii la plata este intalnita in special in statele din sudul UE, printre care si Romania, in timp ce in tarile nordice, termenul de 30 zile era un standard unanim acceptat.