Romanii economisesc, insa mai putin decat vecinii

Romanii continua sa economiseasca in banci, in ciuda dobanzilor foate mici acordate de banci, insa mai putin decat vecinii lor. Potrivit unui studiu realizat de Erste Bank, romanii reusesc sa puna deoparte doar 46 de euro lunar, in medie, de aproape cinci ori mai putin decat un austriac, care depune lunar 216 euro.

Studiul citat prezinta o analiza a comportamentului de economisire in sase tari central si est europene, respectiv Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Croatia si Serbia. 

In topul tarilor analizate in studiu, austriecii conduc detasat, urmati de slovaci (97 de euro lunar), cehi (77 de euro), croati (57 euro) si unguri (52 de euro). Singurii care stau mai slab decat romanii sunt sarbii, cu 34 de euro economisiti lunar.

Austrieci si ungurii si-au crescut ritmul de economisire

Din punct de vedere al dinamicii, suma economisita lunar de un roman a ramas neschimbata in acest an, fata de 2015. In schimb, austriecii si-au sporit ritmul de economisire cu 7,5% in acest an. 

De asemenea, ungurii economisesc mai mult decat in urma cu un an, cu peste 10%, in vreme ce croatii si sarbii au inregistrat scaderi in privinta banilor pusi deoparte. 

Cu toate acestea, maghiarii sunt nemultumiti de incapacitatea lor de a economisi mai mult, lucru valabil si pentru sarbi si croati, in vreme ce in Austria si Cehia cota de deponenti satisfacuti este mai mare decat cea a celor nemultumiti.

Romanii ar vrea sa economiseasca mai mult

Astfel, din studiu reiese ca 27% dintre romani nu sunt deloc satisfacuti cu suma de bani economisita. Ei sunt depasiti doar de croati (35%) si de unguri (31%). 
Totodata, 40% dintre romani considera ca economisirea este foarte importanta, fiind depasiti doar de unguri (50%) si la egalitate cu sarbii (40%). Urmeaza austriecii si croatii (33%), cehii (27%) si slovacii (17%).


"De cate ori pot, oamenii raspund politicilor de dobanzi scazute pe care le practica bancile prin cresterea cantitatii de bani pe care ii pun periodic deoparte. Acest lucru poate parea contra-intuitiv, dar reflecta faptul ca ei se bazeaza pe economii, mai ales atunci cand vine vorba de cei a caror pensionare se va produce in decada urmatoare. De asemenea segmente largi de populatie din Europa Centrala si de Est pur si simplu nu dispun de fonduri suplimentare pe care sa le plaseze in economii. Chiar si printre cei care reusesc sa economiseasca exista multi nemultumiti de faptul ca nu pot pune deoparte si mai multi bani in conturile de economii", se mai arata in studiu. 

Realizatorii analizei sunt de parere ca, in aceste conditii de rate ale dobanzilor la economii aflate la minime istorice, care foarte probabil vor ramane asa o buna bucata de vreme, oamenii se gandesc sa isi maximizeze randamentele pe care banii le aduc in vederea obtinerii ulterioare de venituri care sa le intregeasca pensiile.

De ce depozitele bancare sunt inca preferate altor produse?

Reprezentantii Erste explica si de ce, in opinia lor, oamenii continua sa isi depuna banii la banca in loc sa aleaga instrumente alternative de economisire, care le-ar putea oferi randamente mai mari. 

Un motiv ar fi nivelul relativ limitat de cunostinte in privinta produselor de investitii sau al pietelor de capital, iar altul este legat de riscul legat de aceste produse, perceput de deponenti ca fiind prea mare.

Acest lucru reiese si din raspunsul dat de participantii la studiu la intrebarea legata de nivelul cunostintelor financiare. Dintre romani, 29% au declarat ca au mari lacune la acest capitol, procentul fiind cel mai mare din raport. Urmeaza sarbii (22%), croatii (13%) si cehii (11%).

Presedintele nu aproba locuintele de sprijin

Presedintele Klaus Iohannis nu este de acord cu posibilitatea ca cei care nu isi mai pot plati ratele la casa sa ramana in locuinta pe post de chiriasi, in urma preluarii acesteia de catre primarie. Astfel, actul normativ care prevede aceasta posibilitate a fost trimis in Parlament spre reexaminare. 

Potrivit presedintelui, actul normativ trebuie sa prevada clar criteriile de acordare a acestei facilitati. Totodata, el reclama faptul ca nu se face o diferentiere reala intre beneficiarii acestei legi si ai celei privind locuintele sociale. 

Astfel, presedintele cere mai multa claritate si precizie in acest act nomativ. 

„Consideram ca asigurarea de locuinte pentru categoriile de persoane defavorizate impune, in mod necesar, adoptarea de masuri legislative coerente, eficiente, predictibile si, in acelasi timp, responsabile, numai astfel statul realizandu-si functia sociala prin protectia pe care doreste sa o acorde unor persoane vulnerabile. Insa, deosebirea de tratament juridic intre persoanele care pot beneficia de locuinta sociala si persoanele care pot beneficia de locuinta de sprijin nu se justifica, in opinia noastra, prin raportare la criterii obiective si rationale, motiv pentru care se impune reexaminarea de catre Parlament a Legii pentru completarea Legii locuintei nr. 114/1996”, se arata in scrisoarea transmisa de presedinte Parlamentului. 

Cine poate beneficia de aceasta lege?

Totodata, in document se mentioneaza faptul ca definitia locuintei de sprijin este deficitara in sensul ca nu stabileste cu certitudine care este momentul la care solicitantul poate formula cerere pentru repartizarea unei locuinte de sprijin.


„De asemenea, sfera persoanelor indreptatite sa solicite locuinte de sprijin nu este clar determinata, legea facand referire la persoane sau familii evacuate sau care urmeaza a fi evacuate pentru neplata obligatiilor rezultate din contractele de credit ipotecar si a caror situatie financiara nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei. Mai mult, legea stabileste ca pot beneficia de locuinte de sprijin si alte persoane a caror locuinta a fost executata silit in urma neplatii unui contract de credit ipotecar, in cazul in care locuinta de sprijin nu este solicitata de fostul proprietar al locuintei. De asemenea, (...) pot beneficia de aceste locuinte si alte categorii de solicitanti, simpla trimitere la respectarea prevederilor prezentei legi nefiind suficient de precisa si clara pentru identificarea acestora”, se mai arata in documentul citat. 

Cauza neplatii creditului trebuie sa confirme caracterul social

Pe de alta parte, potrivit presedintelui, legiuitorul nu stabileste cauzele ce determina neplata obligatiilor rezultate din contractele de credit in masura sa corespunda caracterului social al legii transmise la promulgare.

„In consecinta, orice neplata a obligatiilor contractuale, chiar imputabila, ar putea atrage aplicabilitatea regulilor privind locuinta de sprijin”, mai spune presedintele. 

Totodata, presedintele mai reclama neclaritati cu privire la chiria pe care locatarul urmeaza sa o plateasca dar si la modalitatea de dobandire a imobilelor de catre autoritatile locale.

„Legea pentru completarea Legii locuintei nr. 114/1996 reglementeaza un nou tip de locuinta, respectiv locuinta de sprijin. Astfel,  potrivit legii transmise la promulgare, locuintele de sprijin sunt cumparate prin licitatie publica de catre autoritatile administratiei publice locale si sunt atribuite cu chirie unor persoane sau familii, care urmeaza a fi evacuate sau au fost evacuate din locuinte (...) prin proceduri de executare silita, in urma neachitarii obligatiilor contractuale prevazute in contracte de credit ipotecar si a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau închirierea unei locuinte in conditiile pietei”, se mentioneaza in scrisoarea transmisa de presedinte Parlamentului.

Actul normativ a fost adoptat de Parlament in urma cu aproximativ o luna.