Guvernul da unda verde legii falimentului personal

Executivul a avizat o initiativa legislativa vizand insolventa persoanelor fizice. Scopul acesteia este sa scoata debitorii supraindatorati din clinciurile cu creditorii, datornicii putandu-se declara faliti iar in acest caz pot propune stingerea obligatiilor printr-un plan de rambursare mai realist sau lichidarea bunurilor personale. 

Drumul de la initiativa parlamentara la lege poate fi insa lung. Desi autoritatile s-au opus pana acum oricaror initiative vizand adoptarea legii falimentului personal (Romania fiind una dintre putine tari europene fara asa ceva), angajandu-se in scrisorile de intentie cu FMI ca nu va permite una ca asta, ieri Guvernul a avizat un proiect legislativ privind insolventa persoanelor fizice depus de un parlamentar PSD.
Legea doreste sa protejeze debitorii supraindatorati de interminabilele clinciuri cu creditorii frustrati si sa le grabeasca reinsertia in mediul economic. 

Pe scurt, se incadreza in aceasta categorie cine nu poate sa-si achite datoriile fata de doi sau mai multi creditori, in 30 de zile de la data scadenta a acestora. In aceasta situatie, va avea dreptul sa depuna o cerere de insolventa si un plan de rambursare a datoriilor. Daca creditorul nu accepta planul, bunurile debitorului vor fi valorificate iar obligatiile sale se sting chiar daca datoria nu a fost stinsa integral.

Ramane de vazut care vor fi sansele actualului proiect se fie transpus in lege promulgata, avand in vedere ca cea mai mare parte a circuitului sau va fi parcursa dupa terminarea campaniei electorale (sa remarcam abundenta proiectelor de lege ce urmaresc sa usureze situatia debitorilor care sunt discutate in aceasta perioada electorala-vezi cazul conversiei imprumuturilor din franci in lei).

Tranzactiile cu cardul la plata taxelor locale au crescut cu peste 20%

In primele luni ale anului s-au consemnat 374.000 tranzactii cu cardul pentru plata taxelor si impozitelor locale, in valoare de 134 milioane lei. Cel mai bine stau locuitorii din sectorul 1 al Bucurestiului, cu aproape 100 tranzactii la 1.000 locuitori. 

Potrivit Visa Europe, in primele 8 luni ale anului numarul tranzactiilor l-a depasit pe cel din 2013 (372.000). Numai in primul trimestru din 2014, valoarea tranzactiilor online cu cardul a crescut de aproape trei ori, la 16,2 milioane lei, iar platile la POS-urile instalate in casierii si locatiile speciale au consemnat un avans de 19%, la 82,5 milioane lei. 
In prezent, 118 primarii permit plata prin card a impozitelor si taxelor locale, fie prin intermediul site-ului Ghiseul.ro, fie prin site-urile proprii. Conform estimarilor Visa Europe, aceste primarii acopera peste 70% din populatia urbana a Romaniei.

In total, aproape 200 de primarii permit plata obligatiilor prin intermediul cardului, fie online, fie prin intermediul POS-urilor instalate la sediul acestora. Cele mai multe plati cu cardul pentru plata taxelor si impozitelor le-au facut contribuabilii din Bucuresti, cu un volum de aproximativ 40 milioane lei.

Parlamentul l-a lichidat pe Rasdaq

Camerele reunite ale Parlamentului au votat o lege prin care companiile listate pe Rasdaq vor trebui sa opteze daca migreaza la BVB, se listeaza pe sistemul alternativ de tranzactionare (ATS) sau devin societati inchise, caz in care trebuie sa lanseze oferte de preluare a detinerilor minoritarilor.

In termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a legii, Rasdaq-ul cu cele cele peste 900 de companii listate va deveni istorie. Dupa publicarea legii in Monitorul Oficial, actionarii acestora au la dispozitie 120 de zile sa convoace o AGA in care sa se decida soarta companiei: se listeaza la BVB, pe ATS, sau se retrage din piata de capital devenind societate inchisa.
Poate fi o oportunitate pentru anumiti majoritari de a inchide firmele cumparand detinerile minoritarilor la un pret bun (algoritimul de calcul pentru pretul din ofertele de preluare va tine cont si de cotatiile din ultima perioada, mult subevaluate prin prisma lipsei de lichiditate a titlurilor) dar si pentru anumiti minoritari captivi de a iesi din actionariatul unor societati-fantoma de pe Rasdaq, cu tranzactii sporadice si variatii mari de pret intre sedinte. 

Legea nu specifica insa prea clar ce se va intampla daca societatea nu are bani pentru derularea unei oferte publice pentru a deveni companie inchisa si actionarii nu aproba in AGA listarea pe BVB/ATS. Iar din cele peste 900 de societati listate, din care putin peste 600 se tranzactioneaza efectiv restul fiind suspendate, destule se vor regasi in aceasta situatie.

Numarul brokerilor aproape s-a injumatatit, comisioanele sunt tot mari

Fata de perioada de varf a bursei din 2007, numarul societatilor de brokeraj s-a redus de la peste 70 la 44, BVB si CNVM (apoi ASF) si-au taiat din tarife dar brokerii supravietuitori, desi fac rulaje mai mari mostenind clientii firmelor inchise, tin cu dintii de nivelul comisioanelor, acestea fiind comparabile cu costurile practicate inainte de criza.

In prezent, un intermediar (SSIF) trebuie sa achite bursei si ASF (doar la tranzactiile de cumparare in acest caz) un comision de 0,1%. Rareori clientii primesc insa comisioane sub 0,5% (si asta la rulaje de cateva sute de mii de lei), diferenta de 0,4% intrand in buzunarele firmelor de brokeraj.
Spre deosebire faza mai acuta a crizei (2009-2011), cand rulajele se prabusisera, acum tranzactiile s-au mai inviorat la BVB (deseori peste 10 milioane euro zilnic) iar numarul intermediarilor s-a tot restrans, de la peste 70 pe varful pietei la numai 44 in prezent. Sau, daca eliminam firmele inscrise in alt stat membru UE, sunt doar 40 de brokeri autohtoni care isi disputa investitorii la bursa. 

Mentinerea comisioanelor ridicate, in ciuda tendintei de concentrare a pietei, dar si modul primitiv de percepere a acestora (procent din valoarea tranzactiei in loc sa avem comision varibil in functie de marimea pachetelor de actiuni tranzactionate cum se intampla la bursele mari), reprezinta un obstacol semnificativ in calea cresterii lichiditatii la BVB.