Contribuabilii din sectorul 3 participa la o tombola daca isi activeaza contul pe Ghiseul.ro

Contribuabilii din sectorul 3 al Capitalei care isi activeaza contul pe ghiseul.ro prin schimbarea parolei initiale pana la finele anului, sunt inscrisi automat in tragerea la sorti pentru castigarea unui voucher de calatorie in valoare de 3.140 lei.

Tragerea la sorti face parte din cea de a treia editie a campaniei de promovare a platii taxelor si impozitelor locale cu cardul pe Ghiseul.ro, derulata in perioada 15 octombrie– 31 decembrie 2014 de catre Primaria Sectorului 3, prin Directia Generala Impozite si Taxe Locale, cu sprijinul Visa Europe si Banca Transilvania.

Pentru a facilita utilizarea platformei, Ghiseul.ro ofera in prezent tuturor contribuabililor care si-au ridicat datele de acces (utilizator si parola), dar pe care nu le mai detin din diverse motive, posibilitatea de a le regenera direct pe platforma pe baza CNP-ului si adresei de email pe care au furnizat-o initial.  
Numarul contribuabililor din Sectorul 3 care si-au ridicat datele de acces pe ghiseul.ro a depasit pragul de 30.000 de persoane la finalul primelor noua luni din 2014. Mai mult, 10.700 de persoane au platit taxe si impozite locale cu cardul online in primele noua luni din 2014, in crestere de 3,5 ori fata de perioada similara a anului trecut. 

"Platile pe ghiseul.ro aferente Primariei Sectorului 3 reprezinta in prezent aproape o treime din totalul sumelor platite online catre primariile din intreaga tara. Prin urmare, consideram ca acest model de colaborare intre autoritatile publice si sectorul privat poate fi urmat cu succes si de alte municipalitati din Romania", a declarat Catalin Cretu, director subregional pentru Romania, Croatia si Slovenia al Visa Europe. 

Contribuabilii nu platesc comision pentru platile efectuate online cu cardul, acesta fiind suportat de DGITL Sector 3.

CE a aprobat schema de sprijin pentru companiile energofage. Factura se muta in buzunarele celorlalti consumatori

Ministrul Economiei a anuntat aprobarea de catre Comisia Europeana a schemei de sprijin pentru marii consumatori de energie din industrie, ce urmeaza sa plateasca doar 15-60% din cota obligatorie de certificate verzi. Pentru completarea sumei, ceilalti consumatori vor trebui sa cotizeze suplimentar.

Schema de sprijin, cu o perioada de valabilitate de 10 ani, a fost adoptata la presiunile unor mari consumatori de energie (Alro, ArcelorMittal) care se plangeau ca pierd din competitivitate la export din cauza ajutorului de stat acordat de autoritati producatorilor de energie regenerabila (sunt obligati sa cumpere un numar de certificate verzi vandute de producatorii de energie regenerabila, iar costurile suplimentare se vad in preturile aluminiului, fierului, etc)
Industria energointensiva are o cota de 20% din consumul de energie din Romania, iar factorul de presiune principal folosit a fost ca asigura direct 750.000 locuri de munca din economie si indirect 1,5 milioane.

Bucurestiul face jumatate din platile cu cardul la magazinele on-line romanesti

Potrivit unui top realizat de procesatorul de plati Netopia, bucurestenii sunt cei mai activi pe segmentul platilor on-line cu cardul, numarul platilor la magazinele virtuale romanesti fiind de peste zece ori mai mare in Capitala decat in Cluj sau Timisoara (fiecare cu o cota de piata de 4,5%), urmatoarele clasate.

La mare distanta de Bucuresti se pozitioneaza si Brasovul (4%), Iasiul (3,2%) si Constanta (3%). 
Potrivit Netopia, majoritatea romanilor cumpara online in timpul saptamanii de la birou, in intervalul orar 9:00-17:00, de unde cheltuie, in medie, de doua ori mai mult decat de acasa, ceea ce denota ca multi dintre noi sunt mult mai ocupati la domiciliu decat la job. 

Cea mai mare pondere in tranzactiile on-line o detin comerciantii din turism, cei din telecom, IT, fashion si asigurari.

Factura salvarii bancilor europene in criza s-a ridicat la 12% din PIB-ul comunitar din 2012

Intermedierea financiara ar trebui sa evite pe viitor exuberanta, iar bancile vor fi nevoite sa puna bani de-o parte pentru finantarea inchiderii unor surate neviabile pentru ca bugetele publice nu mai pot contribui la salvarea sectorului financiar, se arata in discursul prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, la conferinta „Uniunea Bancara Europeana: evolutii recente si implicatii la nivelul sectorului bancar romanesc”.

„Aceste principii ale procesului de reforma pornesc de la constatarea ca platitorii de taxe au achitat o factura uriasa pentru salvarea bancilor dupa cum afirma Michel Barnier, Comisarul European pentru piata interna si servicii in aprilie 2014, si de la ideea ca reforma reglementarii si supravegherii sistemului financiar european reprezinta o parte esentiala a strategiei UE de revenire pe drumul unei cresteri economice inteligente, generatoare de locuri de munca”, afirma Florin Georgescu. 
Alte accente din discursul oficialului BNR:

Operationalizarea uniunii bancare impune crearea unui mecanism unic de supraveghere (MUS); unui mecanism unic de rezolutie (MUR) si unui sistem unitar de garantare a depozitelor. 

Pentru ca actuala criza a demonstrat anumite limite ale metodelor utilizate pana acum pentru gestiunea riscului (pachetul Basel II), a fost propus un nou pachet legislativ care include: 

      - introducerea unui indicator simplificat de solvabilitate care asigura limitarea cresterii nesustenabile a bilantului unei institutii de credit in raport cu capitalul acesteia; 
      - recurgerea la provizionarea dinamica, provizioanele constituite in perioada de avant economic fiind destinate acoperirii pierderilor din perioada de recesiune economica; 
      - impunerea unor standarde de lichiditate sub forma unui indicator de lichiditate imediata ce reflecta masura in care activele foarte lichide ale unei institutii de credit acopera iesirile de numerar in conditii de stres pe parcursul unei luni si respectiv a unui indicator de finantare stabila care semnalizeaza situatia in care cresterea bilantului se realizeaza intr-o masura disproportionata pe seama unor pasive insuficient de stabile. 

Acest acord (denumit si “Basel III”) urmareste reconfigurarea intregului cadru de reglementare si supraveghere a activitatii bancare, cu accentuarea componentei de avertizare timpurie cand riscurile sunt in crestere accelerata.

Mecanismul unic de rezolutie (MUR) isi gaseste justificarea in costul foarte ridicat al pachetelor de salvare a unor banci, acordate din fonduri publice (alocandu-se 592 miliarde euro sau 4,6% din PIB-ul UE din 2012, intre octombrie 2008 -decembrie 2012 prin masuri de sustinere a capitalizarii si alte 906 miliarde euro sau 7,8 % din PIB-ul UE din 2012 prin masuri de garantare si alte forme de sprijinire a lichiditatii). 

Utilizarea fondurilor publice in acest scop, desi a fost considerata necesara, nu mai este sustenabila pe viitor din cauza pozitiei fragile a sectorului public in majoritatea tarilor din UE (datorie publica ca procent di PIB semnificativa si deficite bugetare la nivele relativ ridicate).