ANPC vrea ca toate comisioanele operatiunilor la ATM sa fie afisate pe ecran

ANPC a pus la punct un proiect prin care intentioneaza sa oblige bancile sa afiseze pe ecran toate comisioanele, taxele si oricare alte tipuri de costuri pe care trebuie sa le suporte cei care fac operatiuni la bancomate cu cardurile de debit sau de credit.

Costurile tranzactiei vor trebui sa fie afisate pe ecranul bancomatelor in ordinea operatiunilor efectuate de catre consumatori. Acestia vor avea astfel posibilitatea de a renunta la efectuarea tranzactiei sau a oricaror operatiuni ce presupun eliberare de numerar, transfer din cont, plata facturi, sau oricare alte servicii solicitate in mod expres de catre consumator si efectuate prin intermediul ATM.

Suma reprezentand costul fiecarei operatiuni de plata pe care trebuie sa o suporte consumatorii se precizeaza in suma fixa, fiind interzisa exprimarea valorii costurilor tranzactiei sub forma procentuala.
Informatiile trebuie indicate in mod vizbil si intr-o forma neechivoca, usor de citit. De asemenea, inaltimea literelor si cifrelor pentru afisarea informatiilor trebuie sa fie egala cu a celorlalte caractere, aflate pe ecran.

In cazul blocarii sau retinerii cardului la bancomatele proprii, banca are obligatia in acelasi timp sa informeze consumatorii, prin semnal video de avertizare pe ecranul terminalului asupra termenul maxim in care consumatorii pot reintra in posesia cardului si sa indice numarul de telefon pe care trebuie sa il apeleze in aceasta situatie, precum si intervalul orar in care pot contacta banca.

Ordinul este acum in dezbatere publica, iar daca va fi aprobat va intra in vigoare in termen de 60 de zile de la plata publicarii in Monitorul Oficial.

Fonduri de pensii: Consumatorii suporta costuri mai mari decat pragul maxim

Participantii de la fondurile obligatorii (Pilonul II) de pensii ajung sa suporte costuri mai mari decat plafonul maxim. Administratorii practica tarifele maxime stabilite prin lege, dar investesc o parte din bani la fonduri mutuale. Aici sumele sunt taxate inca o data, prin comisioane de cateva ori mai mari.

Legea privind pensiile administrate privat impune restrictii clare cu privire la comisioanele pe care administratorii le pot incasa. Acestia pot retine urmatoarele sume:
-    comision de administrare de 2,5% din contributiile platite
-    comision de administrare 0,05% pe luna (echivalent 0,6% pe an) din activele fondurilor de pensii.

Fondurile de pensii obligatorii practica tarifele maxime permise de lege

Toti administratorii care activeaza pe Pilonul II au stabilit comisioanele de administrare la nivelul maxim prevazut de lege. Deci, consumatorii nu ar trebui sa mai achite niciun leu in plus, pentru ca s-ar depasi plafonul legal.

Cu toate acestea, consumatorii ajung indirect sa suporte costuri suplimentare, pentru activitatea de administrare a banilor. 

Administratorii investesc o parte din active in unitati de fond la organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, cunoscute de public sub forma denumirea de fonduri mutuale sau de investitii.

Sumele investite la fondurile mutuale sunt administrate de catre societati de investitii, altele decat administratorul fondului de pensie.

Consumatorii ajung sa fie taxati suplimentar 

La randul lor, societatile de investitii retin o serie de comisioane din banii administrati, care nu sunt deloc nesemnificative. Costul anual de administrare al acestor fonduri ajunge pana la 6% pe an.

Astfel, sumele acumulate pentru pensia privata sunt comisionate la nivelul maxim de catre administratorul fondului de pensie si pe urma, aceeasi suma este comisionata inca o data, atunci cand este investita la fondul mutual.

Mai mult, unele fonduri de investitii aleg sa plaseze bani in alte fonduri de investitii, care percep alte comisioane pentru sumele investite. 

In felul acesta, participantii de la fondurile de pensii private ajung sa fie taxati uneori de 3 ori (sau chiar mai mult) pentru investirea aceleiasi sume de bani.

Fondurile de investitii au costuri de pana la 10 ori mai mari

La fondurile de pensii obligatorii, comisionul anual de administrare este de maxim 0,6%. La fondurile mutuale, costul poate fi si de 10 ori mai mare.

Conform situatiei detaliate a portofoliului de investitii a fondurilor de pensii de la sfarsitul lui 2013, 6 din cele 8 fonduri de pensii obligatorii detineau unitati la fondurile mutuale (Alico, AZT Viitorul Tau, BCR, Eureko, ING, VItal).

Fondurile mutuale - in care au investit fondurile de pensii - inregistreaza costuri de administrare (exprimate ca procent din activele gestionate) cuprinse intre 0,1% si 6,7%, potrivit documentului cu informatii cheie destinat investitorilor, aferent fiecarui fond.

De exemplu, fondul AZT Viitorul Tau investeste in fondul mutual Certinvest Dinamic (cu o rata a costurilor de 6,7%), Piscador Equity Plus (cu o rata a costurilor cuprinsa intre 1,2-6%), Raiffeisen Romania Actiuni (3,74%), BT Maxim (3,42%).

Fondul de pensii ING investeste in fondul mutual Erste Equity Romania (cu o rata a costurilor de 2,85%) si Erste Bond Flexible RON (1,62%). 

Fondurile mutuale reinvestesc o parte din bani in alte fonduri

Unele dintre aceste fonduri de investitii aleg sa plaseze o parte din banii administrati in alte fonduri de investitii. Sumele investite in acest fel sunt taxate inca o data.

De exemplu, raportul anual pe 2013 al fondului mutual Raiffeisen Romania Actiuni precizeaza: “Fondul a investit in alte fonduri care percep comisioane de administrare de maxim 4%”.

De asemenea, fondul Erste Equity Romania administrat de Erste Asset Management investea la sfarsitul lui 2013, 8,5% din activele sale in fondul Erste Bond Flexible RON, administrat tot de Erste Asset Management.

Sondaj: Depozitele bancare au dobanzi mici si comisioane prea mari

Majoritatea populatiei (78%) considera ca bancile practica dobanzi prea mici la depozite, conform unui sondaj al Fondului de Garantare. In plus, 84% dintre persoanele chestionate cred ca bancile au comisioane prea mari.

Majoritatea respondentilor (69%) considera ca trebuie sa ai sume mari de economisit ca sa merite sa le depui la banca.
77% dintre respondenti sunt de parere ca este foarte simplu sa depui economiile la banca. Semnificativ mai multe persoane informate, care au venituri peste medie si au economii la banci sunt de acord cu aceasta afirmatie.

Peste 53% din populatia bancarizata din Romania ar folosi alte metode de economisire decat banca, dar nu au suficiente informatii despre ce ar trebui sa faca sau nu au suficient timp.

FGDB: Veniturile mici si cresterea cheltuielilor, piedici importante in calea economisirii

Veniturile mici si cresterea cheltuielilor curente sunt principalii factori care impiedica populatia sa puna bani deoparte, arata un studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB). Aproximativ 25% dintre cei care au economisit au pus mai putini bani deoparte in 2013.
Cea mai importanta problema financiara a populatiei este legata de dificultatea achitarii facturilor lunare, semnalata de catre 27% din cei 1.242 de respondenti.

Acest fenomen ar putea fi corelat cu scaderea veniturilor din anii precedenti, studiul anterior realizat in 2010 relevand o reducere a veniturilor pentru 43% dintre respondentii de la acea data. Comparativ cu 2010, anul trecut doar 21% dintre respondentii din mediul urban au declarat ca au suferit o reducere a veniturilor. Problema este mai accentuata in Muntenia (29%) si pentru persoanele cu varste intre 45 si 54 de ani (28%).
Scaderea medie a venitului pentru persoanele care au suferit acest lucru in ultimele 12 luni a fost de 27%. Pe de alta parte, doar 11% dintre respondenti au consemnat o majorare a veniturilor, cresterea medie fiind de 17%. 

Suma medie economisita lunar in 2013 este de peste 500 lei, in crestere usoara fata de 2010. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor care au pus bani deoparte in anul 2013 au economisit lunar mai putin de 300 lei, existand o discrepanta mare intre categoriile de respondenti care au declarat ca au economisit o suma de pana la 100 lei si cei care au declarat o suma lunara economisita de peste 800 lei.

Proportia celor care au economii nu pare sa difere semnificativ intre mediul urban si cel rural, aproximativ o cincime din populatia bancarizata detinand economii. De asemenea, comparativ cu studiul anterior, procentul persoanelor din mediul urban care economisesc a ramas relativ neschimbat. Au economii intr-o proportie mai mare decat media cei care stiu ca depozitele la banci sunt garantate (27%), precum si cei care stiu ca FGDB plateste compensatii in cazul falimentului unei banci (29%).

In ceea ce priveste intentia de economisire in 2014, 42% din populatia bancarizata a declarat ca va economisi in acest an, motivul invocat de majoritatea respondentilor fiind lipsa de siguranta fata de viitorul apropiat.

Creditarea populatiei continua sa scada

Soldul creditului pentru populatie a scazut cu inca 0,6% in luna iulie, ajungand la 100,7 miliarde lei. De la inceputul acestui an, a avut loc o contractie cu 2,4%.

Aceste evolutii arata ca vanzarile de credite noi nu reusesc sa compenseze scaderea soldului la creditele existente, ca urmare a rambursarilor efectuate de clienti. 
Evolutia este cauzata in principal de cererea slaba de credite de consum. Acest tip de imprumut a inregistrat o scadere continua de la declansarea crizei financiare, astfel ca soldul creditelor s-a intors cu aproape 7 ani in timp, pana la nivel inregistrat in noiembrie 2007.

Creditul de consum acopera acum 50% din soldul creditelor pentru populatie, fata de 70% cat era inainte de criza financiara.

Pe de alta parte, creditele imobiliare a cunoscut o crestere accelerata in ultimii ani, in special, datorita programului Prima Casa. Dinamica s-a temperat mult in 2014, cand soldul creditelor pentru locuinte a avansat in primele 7 luni cu numai 3%.